Știri
Știri din categoria Energie
Turcia se apropie de punerea în funcțiune a primei sale centrale nucleare, un pas cu impact direct asupra securității energetice și a reducerii importurilor, potrivit Agerpres. Ministrul Energiei, Alparslan Bayraktar, a declarat că reactorul este supus unor teste intensive și „va fi în curând operațional”.
Centrala este construită la Akkuyu, în provincia Mersin, pe coasta Mediteranei, de Rosatom (companie controlată de statul rus), în baza unui acord semnat în 2010, în valoare de 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). Proiectul are o capacitate totală de 4.800 MW și include patru reactoare.
După finalizare, centrala ar urma să acopere aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al Turciei, echivalentul consumului zonei metropolitane Istanbul. Ankara își justifică extinderea programului nuclear prin două obiective: reducerea dependenței de importurile de energie și decarbonizarea producției de electricitate.
Proiectul trebuia să devină operațional în acest an, însă inaugurarea a fost amânată. Conform programării inițiale, primul dintre cele patru reactoare urma să intre în funcțiune încă din 2025.
Bayraktar a prezentat o analiză a politicii energetice a Turciei, pregătită împreună cu Agenția Internațională a Energiei (IEA). În paralel, luna aceasta președintele Recep Tayyip Erdogan a discutat cu Vladimir Putin despre extinderea proiectelor comune în domeniul energiei nucleare.
Săptămâna trecută, Erdogan a spus că vor fi luate măsuri pentru construirea de noi centrale nucleare, după ce unitatea de la Akkuyu va deveni operațională. Ținta declarată este dezvoltarea unor capacități nucleare de peste 20 GW până în 2050, prin:
Separat, agenția turcă Anka a relatat, citând reprezentanți ai Ministerului Energiei, că ar urma să fie construită până în 2035 o facilitate de stocare pentru deșeurile nucleare în zona Polatl, lângă Ankara, însă guvernul „nu a confirmat încă” aceste planuri.
Recomandate
Ministerul Energiei deschide un apel de 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) pentru stocare în baterii , cu finanțare nerambursabilă din Fondul pentru modernizare , iar companiile pot depune proiecte până la finalul lunii viitoare, potrivit Mediafax . Miza economică este accelerarea investițiilor în capacități autonome (stand-alone) de stocare, într-un moment în care România se află în alertă energetică și are nevoie de flexibilitate în Sistemul Electroenergetic Național (SEN). Apelul este lansat de Ministerul Energiei și vizează dezvoltarea de noi instalații autonome de stocare în baterii, conectate la rețelele de transport sau distribuție, indiferent de nivelul de tensiune. Programul este derulat prin procedură de ofertare concurențială, iar perioada de depunere este de două luni: 1 septembrie – 30 octombrie, în platforma MySMIS2021 . Context: alertă energetică și capacități de stocare sub presiune România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au redus și producția hidrocentralelor de pe fluviu. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor, iar starea de alertă a fost prelungită din 30 august pentru 30 de zile. La 1 august 2026, SEN avea o capacitate totală de 989 MW în instalații de stocare, incluzând atât stocarea independentă, cât și cea integrată în centrale electrice mixte. Separat, Transelectrica a anunțat că, la 20 august, SEN a depășit pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea de la începutul anului 2026. Compania estimează că până la finalul lui 2026 vor fi conectate aproximativ 1.000 MW în centrale fotovoltaice și eoliene și aproximativ 1.000 MW în instalații de stocare, la care se adaugă capacități pe gaze naturale din centralele de la Mintia și Iernut. Cine poate aplica și ce se finanțează Solicitanții eligibili sunt întreprinderile de orice dimensiune (micro, mici și mijlocii, mari), inclusiv firme nou înființate, care au în actul constitutiv activități aferente diviziunii CAEN 35, cu respectarea criteriilor din Schema de ajutor de stat și Ghidul solicitantului. Pentru întreprinderile nou înființate, capitalul social subscris și vărsat trebuie să fie de minimum 100.000 lei. Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru construirea de instalații autonome de stocare în baterii; realizarea de construcții aferente proiectului de stocare. Condiții tehnice minime și plafonul finanțării Pentru eligibilitate, proiectele trebuie să vizeze o instalație nouă, autonomă (stand-alone), iar instalația trebuie să aibă: putere instalată de minimum 1 MW; raport capacitate (MWh) / putere (MW) de minimum 2:1, astfel încât să poată funcționa la puterea instalată cel puțin două ore (în regim de încărcare și, după caz, descărcare). În privința ajutorului de stat: valoarea maximă este de 69.000 euro/MWh de stocare instalat; valoarea solicitată nu poate depăși 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei) per întreprindere, indiferent de numărul proiectelor depuse; intensitatea maximă a ajutorului este de până la 100% din costurile eligibile. Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în termen de 48 de luni de la semnarea contractului de finanțare. Reguli de mediu și baza legală Investițiile trebuie să respecte principiul DNSH („a nu aduce prejudicii semnificative”), în conformitate cu prevederile aplicabile ale Clean Industrial Deal State Aid Framework (CISAF), conform documentelor citate. Apelul se derulează în baza: Ordinului ministrului energiei nr. 745/16.07.2026 (Schema de ajutor de stat), publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 27 iulie 2026; Ordinului ministrului energiei nr. 915/14.08.2026 (Ghidul solicitantului). [...]
Canada semnalează că poate redirecționa energia și mineralele critice, crescând riscul de presiune pe lanțurile de aprovizionare ale SUA , într-un moment în care disputa comercială cu administrația Trump se intensifică, potrivit Mediafax . Mesajul de la Ottawa este că resursele canadiene ar putea fi folosite prioritar pentru dezvoltarea industriei interne sau orientate către alți parteneri comerciali. Ministrul canadian al Energiei și Resurselor Naturale, Tim Hodgson, a adoptat un ton neobișnuit de dur într-un turneu dedicat proiectelor miniere și energetice pe care Canada încearcă să le accelereze. „Nu mă enervez, mă răzbun” În British Columbia, Hodgson a participat la lansarea lucrărilor pentru North Coast Transmission Line , un proiect care ar urma să devină operațional până în 2032 și să dubleze capacitatea rețelei electrice provinciale. Energia suplimentară ar urma să susțină noi exploatări de minerale critice în apropierea graniței cu Alaska și proiecte de export de gaze naturale lichefiate către Asia, potrivit Politico. Dependența SUA de importurile din Canada, miza imediată Poziția Ottawa capătă greutate prin dependența economiei americane de resursele canadiene. În 2025, peste 80% din importurile de electricitate ale Statelor Unite au provenit din Canada, conform datelor autorității canadiene de reglementare în energie citate în material. În paralel, Washingtonul este interesat de rezervele canadiene de minerale critice, văzute ca alternativă strategică la dominația Chinei pe această piață. Aceste materii prime sunt prezentate ca esențiale pentru industria de apărare, inteligența artificială, calculul cuantic și alte tehnologii avansate. Canada și SUA au deja un acord de cooperare în domeniu, inițiat în perioada administrației Joe Biden și continuat sub administrația Trump. Ottawa caută diversificare, fără „exclusivități” pentru parteneri Premierul canadian Mark Carney a transmis că interesul pentru extinderea cooperării cu Washingtonul s-a diminuat după deteriorarea negocierilor comerciale. După retragerea din discuții, Carney a sugerat că SUA ar fi ratat o oportunitate de colaborare în domeniul mineralelor critice, iar Canada va continua să caute acorduri în alte regiuni. Carney a mai spus că Ottawa a încheiat aproximativ 50 de acorduri în ultimele 12 luni, în valoare totală de circa 50 de miliarde de dolari canadieni (aprox. 160 miliarde lei), inclusiv în domeniul stocării resurselor strategice. Întrebat despre acces exclusiv la mineralele canadiene, premierul a respins această posibilitate, însă înaintea summitului G7 din acest an Canada a propus partenerilor acces prioritar la stocurile sale de minerale critice. Mineralele, pârghie de negociere și semnal pentru Europa Presiunea asupra Washingtonului ar putea crește: premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a sugerat anterior că Ottawa ar trebui să fie pregătită să amenințe cu întreruperea livrărilor de minerale critice, iar liderul British Columbia, David Eby, a criticat atitudinea administrației Trump față de Canada. Hodgson a descris resursele minerale drept un set de „cărți” pe care Canada le poate pune pe masa negocierilor și a vizitat, în această săptămână, producători de potasiu, uraniu și cupru, precum și instalații de procesare a pământurilor rare. La mina de cupru și zinc McIlvenna Bay, el a spus că astfel de proiecte contribuie la suveranitatea țării prin furnizarea de materii prime pentru tehnologii energetice, industrie avansată și securitate națională. Pentru Europa, materialul indică o miză suplimentară: dacă Ottawa își diversifică parteneriatele pentru mineralele critice, statele și industriile europene pot deveni alternative mai importante la piața americană, într-un context în care accesul la materii prime strategice este tot mai legat de securitatea economică. [...]
Nuclearelectrica a securizat vânzări de 295,7 milioane lei pentru 2027 , într-un semnal că piața anticipează repornirea producției de la Cernavodă după opririle din această vară, potrivit Profit . Cumpărătorul din tranzacția bilaterală analizată de publicație este furnizorul Engie România , parte a grupului energetic francez Engie. Valoarea contractului se ridică la 295,7 milioane lei, iar perioada de livrare este 1 ianuarie – 31 decembrie 2027. Contextul este oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă: Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, iar Reactorul 1 pe 28 iulie. Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), care îi permit suspendarea executării contractelor de vânzare de energie fără penalități de nelivrare și fără obligația de a cumpăra din piață energia nelivrată, până la sfârșitul lunii august. De ce contează: contractele pe 2027 vin pe fondul unei crize de adecvanță în SEN În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre cu un plan etapizat de măsuri pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul prognozelor de scădere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie, conform Guvernului. Tot pe fondul opririi reactoarelor, autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsura prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie, în caz de criză. Guvernul a justificat prelungirea ca măsură preventivă, invocând deficitul hidrologic sever, temperaturi ridicate, consum mai mare la vârful de seară și producție redusă prognozată din eolian și fotovoltaic, plus riscul limitării importurilor într-o criză regională. Ce urmează: dependența de hidrologie și riscul de prelungire a opririlor Ministerul Energiei arată că revenirea la un nivel al „hidraulicității” (condițiile hidrologice ce permit producție mai mare în hidrocentrale) care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea să se extindă în prima parte a lunii septembrie, în funcție de evoluția secetei și a debitelor Dunării. În același timp, prognozele indică perioade cu nebulozitate mai ridicată, care ar reduce aportul fotovoltaic, pe lângă scurtarea duratei zilei. În acest tablou, vânzarea de energie cu livrare pe tot anul 2027 indică faptul că, cel puțin la nivel contractual, cumpărătorii și vânzătorul mizează pe revenirea producției nucleare și pe normalizarea livrărilor începând cu 1 ianuarie 2027. [...]
Revenirea la 100% a centralei nucleare Kozlodui reduce riscul de deficit de electricitate în Bulgaria , după ce nivelul scăzut al Dunării a forțat luna trecută limitarea producției, potrivit Antena 3 . Repornirea treptată a fost posibilă după ce fluviul a crescut cu 15 centimetri în zona orașului Ruse. Centrala de la Kozlodui, singura atomoelectrică a Bulgariei, are două reactoare operaționale (unitățile 5 și 6), fiecare cu o capacitate de 1.000 MW, ceea ce înseamnă un total de 2.000 MW. Conform informațiilor citate de Agerpres din EFE, unul dintre reactoare funcționează acum aproape de capacitatea de 1.000 MW, iar celălalt este la capacitate maximă. De ce contează: Kozlodui acoperă circa 30% din consumul Bulgariei Kozlodui furnizează aproximativ 30% din energia electrică a Bulgariei, astfel că orice reducere de putere are impact direct asupra echilibrului din sistem și asupra dependenței de importuri sau de alte surse de producție, mai scumpe sau mai volatile. Reducerea de putere a fost decisă pe 20 august, când scăderea debitului Dunării a forțat diminuarea cu aproximativ 12% a puterii primului reactor. Context regional: România are încă reactoare oprite la Cernavodă În același interval, România a oprit pe 13 august unitatea 2 de la Cernavodă , tot din cauza scăderii apelor Dunării, iar unitatea 1 fusese oprită încă de la finalul lunii iulie. Antena 3 notează că măsurile luate de autoritățile române, inclusiv scufundarea unor barje în zona brațului Bala pentru a crește debitul pe Dunărea Veche, nu au dat rezultate. Publicația precizează că, în acest moment, nu este clar când ar putea fi repornite cele două reactoare ale centralei românești . Ce a permis revenirea: creșterea nivelului Dunării la Ruse Creșterea cu 15 centimetri a nivelului Dunării în apropierea orașului Ruse a fost elementul care a permis revenirea centralei bulgare la funcționarea normală, după limitările impuse de nivelul scăzut al fluviului. Centrala Kozlodui a fost inaugurată în urmă cu 52 de ani și are șase reactoare de concepție sovietică; patru au fost închise între 2002 și 2006 la cererea Comisiei Europene, rămânând operaționale doar unitățile 5 și 6. [...]
Noua centrală pe gaze de la Iernut ar urma să intre în probe la iarnă , iar din primul trimestru al anului viitor „va trebui să funcționeze la capacitate”, într-un calendar care, dacă este respectat, ar aduce în sistem energie „în bandă” (producție constantă) într-un moment de deficit, potrivit Profit . Declarația îi aparține lui Ilie Bolojan , după o vizită în județul Mureș, care a inclus șantierul de la Iernut. Acesta a spus că proiectul este în lucru de 10 ani și că au existat două contracte reziliate, iar acum Romgaz administrează direct finalizarea, după ce investiția ar fi ajuns la un stadiu de 90%. Calendarul operațional: contracte cu subcontractori și reluarea lucrărilor „în forță” Potrivit lui Bolojan, Romgaz a încheiat „peste 30 de contracte” cu subcontractorii implicați în proiect, după ce a trebuit să îi identifice și să reia relațiile contractuale, în contextul în care firma spaniolă implicată a intrat în faliment (menționat ca „de fapt în concordat preventiv”, în nota redacției din sursă). Începând „de la jumătatea lunii septembrie”, toate contractele necesare pentru reluarea accelerată a lucrărilor ar urma să fie operaționale, iar echipa locală și-a asumat lucrări până la finalul anului, astfel încât centrala să intre în faza de operare. De ce contează: energie „în bandă” și presiunea termenelor Miza este punerea în funcțiune a unei centrale noi pe gaze de 430 MW, care ar urma să acopere, conform declarației citate, un deficit de energie „în bandă” de care România are nevoie. În acest context, ținta de a ajunge la probe „din iarnă” și la funcționare „la capacitate” în primul trimestru al anului viitor devine un reper operațional pentru sistemul energetic, nu doar pentru companie. Litigiul cu Duro Felguera : pretenții reciproce și plângere penală În paralel cu finalizarea în regie proprie, proiectul rămâne însoțit de dispute juridice. Constructorul spaniol Duro Felguera a reclamat Romgaz la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional (ICC) de la Paris, procedura urmând să se desfășoare la București, în limba română. Spaniolii au transmis că au solicitat provizoriu 438.529.272,89 lei (aproximativ 84.170.685 euro), iar Romgaz a răspuns respingând pretenția și anunțând o cerere reconvențională de 357.219.077 lei (aproximativ 67.944.855 euro). Duro Felguera a menționat și existența unei plângeri penale pentru o presupusă fraudă, reclamantul fiind ZKL Invest LTD, companie financiară înregistrată în Marea Britanie. Romgaz a arătat, la rândul său, că rezilierea contractului din 2023 a fost decisă din cauza nerespectării obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor. Context contractual: două etape, întârzieri și intervenția Curții de Conturi Primul contract cu Duro Felguera a fost semnat în 2016, la 268 milioane euro plus TVA, cu termen inițial de finalizare în 2020, dar a fost reziliat în 2021 pe fondul întârzierilor și neînțelegerilor. Al doilea contract, semnat în 2023 pentru finalizare, avea o valoare de circa 70 milioane euro. Sursa mai arată că, deși la semnarea contractului din 2023 părțile conveniseră să stingă litigiile legate de primul contract, Curtea de Conturi a dispus emiterea documentului constatator pentru contractul inițial; Romgaz a emis un document constatator negativ în aprilie 2026, iar Duro Felguera l-a atacat în instanță și a cerut anularea. [...]
Ministerul Energiei a aprobat șapte proiecte industriale de 290 milioane euro (aprox. 1,45 miliarde lei), cu 109 milioane euro (aprox. 545 milioane lei) ajutor de stat nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, într-un apel dedicat creșterii eficienței energetice în industrie, potrivit Mediafax . Miza economică este reducerea costurilor energetice și a expunerii la prețul energiei pentru mari consumatori, prin investiții cofinanțate în instalații industriale. Apelul a fost unul competitiv, cu buget de 150 de milioane de euro, deschis până în februarie 2026. Au depus proiecte 11 companii industriale, iar în urma evaluării au fost aprobate șapte, a transmis premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan , într-o postare pe Facebook. Ce finanțează proiectele și ce rezultate sunt estimate Potrivit lui Bolojan, investițiile vizează, între altele: înlocuirea echipamentelor mari consumatoare de energie; retehnologizarea liniilor de producție; electrificarea unor procese industriale; recuperarea căldurii pierdute în procesele tehnologice; instalarea de sisteme de măsurare în timp real a consumului de energie și a emisiilor, pe fluxuri energetice. Impactul estimat este o reducere a consumului de energie cu aproximativ 990.000 MWh anual și diminuarea emisiilor cu 239.000 de tone de CO₂ echivalent pe an. Calendar: contestații în octombrie, contractare până la final de noiembrie În privința pașilor următori, soluționarea contestațiilor este prevăzută pentru 6 octombrie 2026, iar perioada de precontractare și contractare ar urma să se încheie cel târziu la 30 noiembrie 2026. Investițiile trebuie finalizate până la 30 iunie 2030. Din totalul de 290 milioane euro investiții, 109 milioane euro reprezintă ajutor de stat, iar restul finanțării va fi asigurat de companii, conform informațiilor transmise de Bolojan. [...]
