Știri
Știri din categoria Energie
Republica Moldova a depins în august de importuri pentru 78,36% din energia cumpărată, iar România și Ucraina au acoperit 72,47% din total prin contracte bilaterale, potrivit Adevărul. Datele publicate de Energocom indică o structură a aprovizionării care menține Chișinăul conectat direct la evoluțiile regionale și la disponibilitatea de producție din țările vecine.
În luna august 2026, Energocom a achiziționat 297.420 MWh de energie electrică din surse interne și din import, la un preț mediu ponderat de 156,80 euro/MWh (aprox. 784 lei/MWh). Compania precizează că acest preț reprezintă costul de achiziție și nu include taxe și cheltuieli de transport, rezervare de capacitate și alte costuri logistice.
Energia produsă în Republica Moldova a acoperit 21,64% din volumul total achiziționat de Energocom în august. Din această cantitate:
Restul de 78,36% a fost acoperit prin importuri, ceea ce confirmă dependența ridicată de fluxurile transfrontaliere în perioadele în care producția internă nu acoperă necesarul.
Din energia importată, 72,47% din volumul total achiziționat a fost livrată în baza contractelor bilaterale încheiate cu furnizori și producători din România și Ucraina.
Separat, 5,89% din volumul total achiziționat a fost procurat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) – segment spot în care energia se cumpără pentru livrare a doua zi – prin intermediul platformelor OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM).
În același material este menționat că, la începutul lunii august, Nuclearelectrica a anunțat că a achiziționat energie din Ucraina, cu sprijinul Energocom, pentru a acoperi deficitul generat de oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă și pentru a reduce impactul asupra pieței românești. Informația apare și într-un material anterior al Adevărul.
Nuclearelectrica indică existența unui parteneriat cu Energocom, inclusiv printr-un Memorandum de Înțelegere semnat în 2023, cu obiectivul de a susține reziliența energetică și sprijinul reciproc. Compania românească leagă nevoia de cooperare și de contextul regional, inclusiv de nivelul extrem de scăzut al Dunării pe fondul secetei, care pune presiune pe stabilitatea Sistemului Energetic Național.
Recomandate
Nuclearelectrica a securizat vânzări de 295,7 milioane lei pentru 2027 , într-un semnal că piața anticipează repornirea producției de la Cernavodă după opririle din această vară, potrivit Profit . Cumpărătorul din tranzacția bilaterală analizată de publicație este furnizorul Engie România , parte a grupului energetic francez Engie. Valoarea contractului se ridică la 295,7 milioane lei, iar perioada de livrare este 1 ianuarie – 31 decembrie 2027. Contextul este oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă: Reactorul 2 a fost oprit pe 13 august, iar Reactorul 1 pe 28 iulie. Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), care îi permit suspendarea executării contractelor de vânzare de energie fără penalități de nelivrare și fără obligația de a cumpăra din piață energia nelivrată, până la sfârșitul lunii august. De ce contează: contractele pe 2027 vin pe fondul unei crize de adecvanță în SEN În paralel, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre cu un plan etapizat de măsuri pentru a asigura debitul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul prognozelor de scădere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie, conform Guvernului. Tot pe fondul opririi reactoarelor, autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsura prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie, în caz de criză. Guvernul a justificat prelungirea ca măsură preventivă, invocând deficitul hidrologic sever, temperaturi ridicate, consum mai mare la vârful de seară și producție redusă prognozată din eolian și fotovoltaic, plus riscul limitării importurilor într-o criză regională. Ce urmează: dependența de hidrologie și riscul de prelungire a opririlor Ministerul Energiei arată că revenirea la un nivel al „hidraulicității” (condițiile hidrologice ce permit producție mai mare în hidrocentrale) care să permită creșterea producției hidro și reluarea funcționării grupurilor de la Cernavodă ar putea să se extindă în prima parte a lunii septembrie, în funcție de evoluția secetei și a debitelor Dunării. În același timp, prognozele indică perioade cu nebulozitate mai ridicată, care ar reduce aportul fotovoltaic, pe lângă scurtarea duratei zilei. În acest tablou, vânzarea de energie cu livrare pe tot anul 2027 indică faptul că, cel puțin la nivel contractual, cumpărătorii și vânzătorul mizează pe revenirea producției nucleare și pe normalizarea livrărilor începând cu 1 ianuarie 2027. [...]
Lucrările de dragare de la Cernavodă scot la suprafață o vulnerabilitate veche a sistemului energetic , iar soluțiile tehnice discutate azi au fost propuse încă din 2003, după prima oprire a producției nucleare din România din cauza debitului scăzut al Dunării, potrivit Mediafax . România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW) pe 28 iulie, pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării. În paralel, producția celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară a fost înjumătățită, acestea având o cotă de 10–15% din totalul generat la nivel multianual, conform informațiilor citate. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica (companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni), asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României, cu două reactoare de circa 700 MW capacitate instalată fiecare. Ce arată documentele din 2003: aceeași problemă, aceleași tipuri de măsuri Mediafax citează un răspuns la o interpelare parlamentară, semnat de Iulian Iancu, secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului la acel moment, în care erau propuse lucrări de regularizare a cursului Dunării în zona de aducțiune pentru centrala de la Cernavodă, ca măsură pe termen mediu și lung. Documentul descrie contextul opririi Unității 1 în 2003, când nivelul în bazinul de aspirație al casei pompelor ajunsese sub „nivelul de alarmare”. În răspunsul transmis atunci se preciza și componenta de securitate nucleară asociată menținerii unui nivel minim al Dunării, necesar pentru răcire pe termen lung, inclusiv în stare oprită. Situația din 2026: prognoze de debit și măsuri de urgență Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o creștere a debitului Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, până la 1.350 metri cubi pe secundă, de la 1.300 m³/s în ziua precedentă, însă nivelul rămâne aproape de trei ori sub media multianuală a lunii august (3.900 m³/s). INHGA estima pentru 31 august un debit de 1.600 m³/s la intrarea în țară, dar prognoza indica și o revenire pe trend descendent după două zile la acest nivel. În același timp, prognoza INHGA menționată în material indică la Cernavodă o staționare a nivelului Dunării la minus 253 cm de marți până joi inclusiv, urmată de variații zilnice minore, cu un nivel prognozat de minus 249 cm pe 1 septembrie. Specialiștii citați arată că, teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă. Ce se întâmplă pe teren și în sistem: dragare, epiu și completare de debite Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, după ce Dunărea a ajuns la minus 230 cm, iar deficitul de energie – aproximativ 700 MW puterea instalată – este acoperit din surse alternative și importuri, potrivit materialului. Începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare în zona Cernavodă, inclusiv acțiuni de redirijare a apelor către centrală, conform unei postări citate. În plus, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire, între care: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Guvernul a precizat că măsurile au rezultat în urma analizelor instituțiilor responsabile și a specialiștilor consultați în cadrul Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2. Nuclearelectrica a transmis, în contextul opririi celor două unități din cauza debitelor extrem de reduse, că nu există risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi, potrivit informațiilor din material. Separat, compania a informat acționarii și investitorii despre decizia de renunțare la contractul de mandat al directorului general Cosmin Ghiță, într-un anunț publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), mai arată sursa. [...]
Oprirea în siguranță a celor două reactoare de la Cernavodă scoate temporar din SEN circa 20% din producția de electricitate , iar autoritățile încearcă să refacă alimentarea cu apă pentru răcire pe fondul debitelor extrem de reduse ale Dunării, potrivit Economedia . Nuclearelectrica spune că ambele unități sunt în „stare sigură oprită” și că nu există „niciun risc operațional sau de securitate nucleară asociat”, în timp ce România se află în stare de alertă energetică, conform Mediafax, citat de publicație. Compania afirmă că va anunța deciziile privind reconectarea la Sistemul Energetic Național (SEN) în funcție de prognozele pentru perioada următoare și pe baza „datelor tehnice certe”. Ce s-a oprit și când Oprirea a fost făcută etapizat, pe măsură ce nivelul fluviului a coborât sub pragul necesar pentru asigurarea debitului de răcire a turbinelor: Unitatea 1 (700 MW) : deconectată inițial pe 28 iulie Unitatea 2 (700 MW) : oprită pe 13 august În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică , ceea ce face ca oprirea simultană a ambelor reactoare să aibă un impact direct asupra echilibrului de producție din SEN. De ce contează pentru sistem: seceta lovește și hidro de pe Dunăre Contextul este agravat de faptul că debitele scăzute au înjumătățit și producția celor două hidrocentrale de pe Dunăre de la intrarea în țară, pe fondul stării de alertă energetică instituită de autorități de la 1 august . Ce măsuri ia Guvernul pentru a restabili alimentarea cu apă Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat măsuri de urgență pentru direcționarea apei către sistemele de răcire ale centralei, inclusiv: continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, de către AFDJ Galați și Apele Române ; construirea unui epiu pe Dunărea Veche (lucrare hidrotehnică pentru dirijarea curentului și a aluviunilor); eliberarea de debite suplimentare din acumulările de pe râul Olt . Anterior, autoritățile au încercat menținerea în funcțiune a Unității 2 prin dislocarea unei stânci și scufundarea controlată a patru barje pentru redirijarea debitului de apă, însă soluția a prelungit funcționarea reactorului doar cu câteva zile. Ce urmează Nuclearelectrica indică faptul că reconectarea celor două unități va depinde de evoluția prognozelor și de condițiile tehnice, urmând să comunice deciziile operaționale „transparent și responsabil”. În paralel, AFDJ Galați a prezentat etapele unui proiect tehnic care vizează creșterea nivelului apei pe brațul Bala, pentru deblocarea pe termen mai lung a alimentării centralei. [...]
România a atins un nou vârf de producție solară, dar rămâne vulnerabilă seara la importuri din cauza stocării limitate și a indisponibilităților din producție , arată datele prezentate de Economica . La ora 13:04, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de sistem), măsurată de Transelectrica , a urcat la 3.453 MW. Publicația notează că statistica nu include prosumatorii, care aveau atunci o producție estimată la 2.200 MW, fără a fi clar cât a fost autoconsum/stocare locală și cât injecție în rețea. De ce contează: solarul acoperă vârful de zi, dar nu rezolvă vârful de seară În momentul în care fotovoltaicul a depășit 3.400 MW, consumul național din rețele era de aproape 4.800 MW, într-o zi caniculară. Rezultatul: parcurile fotovoltaice au asigurat „undeva la 70%” din consum, potrivit calculelor din articol. Raportat la producția totală din acel moment, fotovoltaicul avea o pondere de 52%, în condițiile în care România exporta consistent, la o putere de 1.700 MW. Totuși, pe fondul unei capacități încă reduse a bateriilor de stocare (care ar putea muta energia din timpul zilei către seară), sistemul este așteptat să intre pe import la vârful de consum de seară. Economica leagă această perspectivă de mai mulți factori: oprirea centralei de la Cernavodă , aportul mai redus al hidrocentralelor și riscul unui consum mai mare din cauza temperaturilor ridicate. Context: capacitate instalată în creștere, prețuri de prânz încă ridicate Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacității instalate în fotovoltaic, care a depășit 4.000 MW în parcurile dispecerizabile, conform informațiilor citate de publicație dintr-un material al e-nergia.ro . Precedentul record, „de peste 3.300 MW”, fusese înregistrat zilele trecute, potrivit unei alte referințe e-nergia.ro . În același timp, articolul indică faptul că, pe fondul crizei energetice generate de secetă și de debitul mic al Dunării, prețurile de la miezul zilei sunt „destul de mari” pe piețele spot, intrazilnică și pentru ziua următoare, ceea ce reduce probabilitatea unor limitări voluntare de producție (curtailment) întâlnite atunci când prețurile sunt foarte mici sau negative. Ce urmează: echilibrarea de seară depinde de eolian și de disponibilitatea grupurilor clasice Economica anticipează importuri mai mari seara și din cauza opririi unicului grup pe cărbune de la Turceni, după o avarie, detaliată într-un articol separat al Economica . În contrapondere, publicația se așteaptă la un aport al eolienelor care să compenseze; la momentul redactării, energia eoliană livra circa 900 MW în Sistemul Energetic Național. [...]
Turcia se apropie de punerea în funcțiune a primei sale centrale nucleare, un pas cu impact direct asupra securității energetice și a reducerii importurilor , potrivit Agerpres . Ministrul Energiei, Alparslan Bayraktar, a declarat că reactorul este supus unor teste intensive și „va fi în curând operațional”. Centrala este construită la Akkuyu , în provincia Mersin, pe coasta Mediteranei, de Rosatom (companie controlată de statul rus), în baza unui acord semnat în 2010, în valoare de 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). Proiectul are o capacitate totală de 4.800 MW și include patru reactoare. Ce înseamnă operaționalizarea Akkuyu pentru mixul energetic al Turciei După finalizare, centrala ar urma să acopere aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al Turciei, echivalentul consumului zonei metropolitane Istanbul. Ankara își justifică extinderea programului nuclear prin două obiective: reducerea dependenței de importurile de energie și decarbonizarea producției de electricitate. Proiectul trebuia să devină operațional în acest an, însă inaugurarea a fost amânată. Conform programării inițiale, primul dintre cele patru reactoare urma să intre în funcțiune încă din 2025. Context geopolitic și planuri de extindere Bayraktar a prezentat o analiză a politicii energetice a Turciei, pregătită împreună cu Agenția Internațională a Energiei (IEA). În paralel, luna aceasta președintele Recep Tayyip Erdogan a discutat cu Vladimir Putin despre extinderea proiectelor comune în domeniul energiei nucleare. Săptămâna trecută, Erdogan a spus că vor fi luate măsuri pentru construirea de noi centrale nucleare, după ce unitatea de la Akkuyu va deveni operațională. Ținta declarată este dezvoltarea unor capacități nucleare de peste 20 GW până în 2050, prin: o a doua centrală planificată pe coasta Mării Negre, în regiunea Sinope; o a treia centrală avută în vedere în regiunea Tracia, în nord-vestul Turciei. Separat, agenția turcă Anka a relatat, citând reprezentanți ai Ministerului Energiei, că ar urma să fie construită până în 2035 o facilitate de stocare pentru deșeurile nucleare în zona Polatl, lângă Ankara, însă guvernul „nu a confirmat încă” aceste planuri. [...]
Ministerul Energiei deschide un apel de 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) pentru stocare în baterii , cu finanțare nerambursabilă din Fondul pentru modernizare , iar companiile pot depune proiecte până la finalul lunii viitoare, potrivit Mediafax . Miza economică este accelerarea investițiilor în capacități autonome (stand-alone) de stocare, într-un moment în care România se află în alertă energetică și are nevoie de flexibilitate în Sistemul Electroenergetic Național (SEN). Apelul este lansat de Ministerul Energiei și vizează dezvoltarea de noi instalații autonome de stocare în baterii, conectate la rețelele de transport sau distribuție, indiferent de nivelul de tensiune. Programul este derulat prin procedură de ofertare concurențială, iar perioada de depunere este de două luni: 1 septembrie – 30 octombrie, în platforma MySMIS2021 . Context: alertă energetică și capacități de stocare sub presiune România este în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au redus și producția hidrocentralelor de pe fluviu. Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor, iar starea de alertă a fost prelungită din 30 august pentru 30 de zile. La 1 august 2026, SEN avea o capacitate totală de 989 MW în instalații de stocare, incluzând atât stocarea independentă, cât și cea integrată în centrale electrice mixte. Separat, Transelectrica a anunțat că, la 20 august, SEN a depășit pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare conectate la rețea de la începutul anului 2026. Compania estimează că până la finalul lui 2026 vor fi conectate aproximativ 1.000 MW în centrale fotovoltaice și eoliene și aproximativ 1.000 MW în instalații de stocare, la care se adaugă capacități pe gaze naturale din centralele de la Mintia și Iernut. Cine poate aplica și ce se finanțează Solicitanții eligibili sunt întreprinderile de orice dimensiune (micro, mici și mijlocii, mari), inclusiv firme nou înființate, care au în actul constitutiv activități aferente diviziunii CAEN 35, cu respectarea criteriilor din Schema de ajutor de stat și Ghidul solicitantului. Pentru întreprinderile nou înființate, capitalul social subscris și vărsat trebuie să fie de minimum 100.000 lei. Activitățile eligibile includ: achiziția de instalații/echipamente noi pentru construirea de instalații autonome de stocare în baterii; realizarea de construcții aferente proiectului de stocare. Condiții tehnice minime și plafonul finanțării Pentru eligibilitate, proiectele trebuie să vizeze o instalație nouă, autonomă (stand-alone), iar instalația trebuie să aibă: putere instalată de minimum 1 MW; raport capacitate (MWh) / putere (MW) de minimum 2:1, astfel încât să poată funcționa la puterea instalată cel puțin două ore (în regim de încărcare și, după caz, descărcare). În privința ajutorului de stat: valoarea maximă este de 69.000 euro/MWh de stocare instalat; valoarea solicitată nu poate depăși 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei) per întreprindere, indiferent de numărul proiectelor depuse; intensitatea maximă a ajutorului este de până la 100% din costurile eligibile. Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în termen de 48 de luni de la semnarea contractului de finanțare. Reguli de mediu și baza legală Investițiile trebuie să respecte principiul DNSH („a nu aduce prejudicii semnificative”), în conformitate cu prevederile aplicabile ale Clean Industrial Deal State Aid Framework (CISAF), conform documentelor citate. Apelul se derulează în baza: Ordinului ministrului energiei nr. 745/16.07.2026 (Schema de ajutor de stat), publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 27 iulie 2026; Ordinului ministrului energiei nr. 915/14.08.2026 (Ghidul solicitantului). [...]
