Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană vrea să lărgească misiunea navală Aspides, pe fondul blocadei Strâmtorii Ormuz, într-o încercare de a reduce riscurile pentru transportul comercial și pentru aprovizionarea cu energie, potrivit G4Media. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a vorbit despre trecerea de la protecția navelor la o coordonare maritimă comună mai complexă în Orientul Mijlociu.
Propunerea vine după o întâlnire între lideri ai UE și președinții Egiptului, Libanului și Siriei, alături de prințul moștenitor al Iordaniei. În acest context, von der Leyen a indicat că „s-ar putea lua în considerare extinderea domeniului de aplicare” al unor misiuni precum Aspides, cu obiectivul de a depăși „gestionarea reactivă a crizelor”.
În material se arată că blocada Strâmtorii Ormuz a produs „perturbări majore ale comerțului global”, cu efecte directe în creșterea prețurilor la energie și în declanșarea unor măsuri pentru a evita penuria de carburanți. În acest cadru, o coordonare navală mai strânsă ar urmări să reducă riscul de întreruperi pe rutele maritime folosite de nave comerciale.
Operațiunea Aspides a UE a fost lansată în 2024 pentru protejarea navelor comerciale în Marea Roșie și Golful Aden, având ca țintă principală apărarea împotriva atacurilor miliției houthi din Yemen.
În noul context, von der Leyen a sugerat o evoluție a misiunii:
Potrivit informațiilor citate, după atacurile începute de SUA și Israel asupra Iranului la 28 februarie, Iranul a răspuns prin blocarea Strâmtorii Ormuz și prin amenințarea că va ataca navele care tranzitează fără permisiunea sa.
Separat, von der Leyen a cerut și stabilirea unei cooperări structurale pentru stimularea producției de arme, conform aceleiași relatări.
Recomandate
Liderii UE avertizează că relaxarea sancțiunilor pentru Iran e „prea devreme”, chiar dacă Ormuz rămâne blocat , într-un moment în care libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „vitală pentru întreaga lume”, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a susținut, după un summit UE de două zile în Cipru, ideea unei relaxări treptate a sancțiunilor împotriva Iranului în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz. El a condiționat însă un astfel de pas și de „încheierea definitivă a programului nuclear al Iranului” și de încetarea amenințărilor la adresa Israelului. Contextul imediat este escaladarea militară începută pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, urmate de reacția Teheranului: blocarea Strâmtorii Ormuz și amenințări că va ataca navele care nu obțin permisiunea sa pentru tranzit. Redeschiderea strâmtorii a devenit, potrivit relatării, un punct major de blocaj în negocierile pentru încheierea războiului. Reticența Bruxelles-ului: condiții înainte de orice „pas cu pas” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au avertizat împotriva unei relaxări rapide a sancțiunilor. Von der Leyen a indicat că Teheranul ar trebui mai întâi să dezescaladeze conflictul, să elimine amenințarea nucleară și să pună capăt opresiunii interne. Ea a invocat și represiunea violentă a protestelor, afirmând că „17.000 de tineri au fost uciși în prima lună a acestui an”. Costa a insistat că Iranul a eșuat în mod repetat să ofere asigurări că nu va avea „niciodată o armă nucleară” și a spus că este „prea devreme” pentru a discuta despre relaxarea sancțiunilor, invocând și violența regimului împotriva propriei populații. Ormuz, presiune globală: „fără restricții sau taxe” În paralel, Costa a cerut redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz „fără restricții sau taxe”, în conformitate cu dreptul internațional și principiul libertății de navigație, subliniind miza globală a coridorului maritim. „Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă imediat, fără restricții sau taxe, în deplină conformitate cu dreptul internațional și principiul libertății de navigație. Acest lucru este vital pentru întreaga lume.” În acest stadiu, din informațiile relatate, UE nu pare dispusă să transforme urgența redeschiderii Ormuz într-o concesie rapidă pe regimul de sancțiuni, fără pași prealabili ai Teheranului pe dezescaladare și dosarul nuclear. [...]
Capturarea a două nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pentru transportul maritim și poate alimenta noi perturbări pe rutele dintre Asia, Orientul Mijlociu și SUA, într-un context de represalii între Iran și Statele Unite, potrivit Adevărul . Pe 22 aprilie, Gardienii Revoluției (IRGC) au preluat controlul asupra unor nave de containere în strâmtoare, arată imagini difuzate de televiziunea de stat iraniană, informație relatată de Reuters. Incidentul este descris de analiști ca o reacție „ochi pentru ochi” la o blocadă navală impusă de SUA pe 13 aprilie, când americanii ar fi confiscat o navă iraniană, potrivit companiei de analiză maritimă Windward AI. Ce s-a întâmplat și ce nave sunt implicate Cofondatorul Windward AI, Ami Daniel, a declarat că IRGC ar fi vizat trei nave, reușind să captureze două: MSC Francesca (aparține MSC Mediterranean Shipping ); Epaminondas ; Euphoria , care ar fi reușit să scape. O rudă a unui membru al echipajului a spus pentru Reuters că aproximativ 20 de iranieni înarmați au urcat la bordul MSC Francesca. Marinarii se află sub control iranian, cu deplasări restricționate, dar „sunt tratați corespunzător”, potrivit aceleiași relatări. Situația echipajului și reacția autorităților Guvernul din Muntenegru a declarat pentru postul public RTCG că nava este ancorată la aproximativ 9 mile marine (aprox. 17 km ) de coasta Iranului și că sunt în desfășurare negocieri între companie și autoritățile iraniene. Ministrul afacerilor maritime, Filip Radulovic, a afirmat că „echipajul este în siguranță”. Nava capturată, care transporta aproximativ 40 de membri ai echipajului , a fost dusă către portul Bandar Abbas . Printre cei aflați la bord se numără patru cetățeni din Muntenegru (inclusiv căpitanul) și doi cetățeni croați , potrivit Reuters. De ce contează pentru piața de transport maritim MSC Francesca aparține MSC Mediterranean Shipping, companie fondată de miliardarul italian Gianluigi Aponte și administrată în prezent de copiii săi. Potrivit Lloyd’s List, nava (construită în 2008) operează de regulă pe rute între coasta de vest a SUA, Asia și Golful Orientului Mijlociu , ceea ce indică expunerea directă a unor fluxuri comerciale majore la riscuri de securitate în zonă. MSC nu a făcut comentarii oficiale, iar marina IRGC a susținut că navele capturate operau fără autorizațiile necesare. În paralel, Windward AI interpretează incidentul ca parte a unei strategii de represalii „dinte pentru dinte”, pe fondul escaladării dintre Teheran și Washington. Conexiuni politice și mize colaterale Textul indică și legături la nivel înalt în jurul grupului MSC: Diego Aponte (fiul fondatorului) ar fi încercat să stabilească contacte în cercul apropiat al președintelui american Donald Trump și ar fi facilitat o întâlnire la Casa Albă, în noiembrie 2025, între lideri de afaceri elvețieni și oficiali americani, discuțiile vizând reducerea unor tarife comerciale de 39% impuse de SUA Elveției. În același timp, relațiile MSC cu administrația americană l-ar fi poziționat pe Gianluigi Aponte ca actor-cheie într-un acord de aproximativ 19 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei ) cu Li Ka-shing pentru achiziția unor porturi din Canalul Panama, în colaborare cu BlackRock, potrivit materialului. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția depinde de negocierile în curs și de modul în care vor fi gestionate represaliile dintre Iran și SUA. Informațiile disponibile nu indică un calendar pentru eliberarea navelor sau a echipajelor, iar MSC nu a oferit, deocamdată, o poziție publică. Contextul sugerează însă o creștere a riscului operațional pentru operatorii care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. [...]
Uniunea Europeană își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și respinge „ferm” amenințările venite de la Moscova, într-un mesaj cu miză de securitate regională, relevant și pentru stabilitatea economică din proximitatea UE, potrivit Antena 3 . Reacția a fost formulată de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper , după avertismentele secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu , privind „măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor ruși din regiunea transnistreană. Informația este relatată de IPN și Deschide.md, citate de Agerpres. Ce transmite Bruxelles-ul și de ce contează Comisia Europeană spune că prioritatea UE rămâne sprijinirea eforturilor de menținere a ordinii democratice și reafirmă angajamentul pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean. „Poziția noastră este foarte clară. Susținem o rezolvare pașnică a conflictului transnistrean și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a declarat Anitta Hipper. Mesajul are o componentă de reglementare și securitate: UE își fixează public linia oficială privind conflictul transnistrean și respinge orice justificare pentru acțiuni unilaterale invocate în numele „protecției cetățenilor” într-o regiune separatistă. Contextul: acuzațiile lui Șoigu și tema trupelor ruse din Transnistria Declarația Comisiei Europene vine după ce Serghei Șoigu a acuzat autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană că ar acționa pentru retragerea forțelor ruse din Transnistria și pentru schimbarea formatului de menținere a păcii în regiune. Potrivit mediilor citate, Șoigu a susținut că astfel de demersuri ar putea afecta stabilitatea Republicii Moldova și a regiunii și a afirmat că Moscova va lua „măsurile necesare” pentru a-și proteja cetățenii din stânga Nistrului. În materialul citat nu sunt prezentate detalii despre eventuale măsuri concrete sau un calendar al unor pași următori. [...]
NATO spune că tratatul nu permite suspendarea sau excluderea unui membru , pe fondul unor relatări despre un presupus e-mail intern al Pentagonului care ar sugera o astfel de măsură împotriva Spaniei, după refuzul Madridului de a susține SUA în războiul împotriva Iranului, potrivit Agerpres . Reacția a venit vineri, când un purtător de cuvânt al NATO a amintit că tratatul fondator al Alianței „nu cuprinde niciun articol referitor la suspendarea sau excluderea” vreunui stat membru. Informația a fost prezentată în contextul dezvăluirii, de către agenția EFE, a unui presupus e-mail intern al Departamentului american al Apărării care ar fi sugerat posibilitatea suspendării Spaniei. Din datele disponibile în material, motivul invocat în aceste relatări ar fi refuzul Spaniei de a sprijini Statele Unite în războiul împotriva Iranului. Agerpres notează că este vorba despre un „presupus” e-mail intern, ceea ce indică faptul că autenticitatea și statutul documentului nu sunt confirmate în informațiile publicate. [...]
Un nou episod în care Donald Trump pare să ațipească în public reaprinde discuția despre capacitatea sa de a gestiona agenda prezidențială , într-un context în care percepția asupra stării de sănătate a liderului de la Casa Albă poate influența atât dinamica politică internă, cât și predictibilitatea deciziilor la vârful administrației, potrivit Libertatea . Donald Trump a fost filmat din nou ațipind în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. Incidentul a avut loc joi, în timp ce un membru al administrației sale vorbea la un eveniment despre accesibilitatea la îngrijiri medicale, când președintele american (79 de ani) a închis ochii, apoi i-a redeschis, părând că se luptă cu somnul; scena a circulat pe scară largă în presă și pe rețelele sociale, relatează news.ro, citat de Libertatea. De ce contează: percepția asupra „aptitudinii de funcționare” a președintelui Dincolo de momentul în sine, episodul este prezentat ca unul care „a relansat dezbaterea” despre starea de sănătate a președintelui american. Într-o funcție în care programul public, întâlnirile și reacțiile rapide sunt parte din activitatea zilnică, astfel de imagini pot alimenta întrebări despre rezistența fizică și capacitatea de a susține ritmul instituțional al Casei Albe. Materialul amintește și contrastul politic: în ultima campanie prezidențială, Trump îl ironiza pe Joe Biden pe aceeași temă, folosind apelativul „Sleepy Joe” („Joe adormitul”). Reacții politice: ironii din tabăra democrată Unul dintre principalii rivali democrați menționați, Gavin Newsom , guvernatorul Californiei, l-a ironizat pe Trump după apariția imaginilor. „Trump a adormit la volan”, a comentat Newsom. În același context, articolul notează că Trump se laudă că se simte mai tânăr decât vârsta din buletin și susține că ia zilnic aspirină, invocând dorința ca prin venele lui să curgă „sânge frumos”. [...]
Șeful Pentagonului susține că blocada navală a SUA asupra Iranului se extinde la nivel global , o evoluție care poate afecta direct fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Hormuz și costurile de transport maritim, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Hegseth a spus că „blocada” impusă Iranului „crește și devine globală” și a susținut că nicio navă nu ar putea pleca din Strâmtoarea Hormuz către „oriunde în lume” fără permisiunea Marinei SUA. Oficialul american a afirmat că, până acum, 34 de nave au fost întoarse din strâmtoare de către Marina SUA. În același context, Hegseth a adăugat că Teheranul a avut șansa de a face un „acord bun” cu Washingtonul și a avertizat că orice încercare a Iranului de a amplasa noi mine ar încălca armistițiul. Implicații operaționale: controlul unui coridor critic pentru transportul de energie Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol și gaze din regiune, iar o aplicare mai strictă a unui regim de blocadă — mai ales dacă „devine globală”, așa cum susține Hegseth — poate însemna: întârzieri și incertitudine pentru operatorii de transport și pentru încărcături; costuri mai mari de asigurare și navlosire (tarifele de închiriere a navelor), pe fondul riscului perceput; presiune suplimentară pe lanțurile de aprovizionare care depind de tranzitul prin Golf. Articolul nu oferă estimări de cost sau impact cantitativ asupra piețelor, iar formulările oficialilor americani rămân, deocamdată, la nivel de declarații. Dimensiunea politică: semnalul că blocada rămâne în vigoare După un apel telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, și cu Hegseth privind pașii următori în război, senatorul Lindsey Graham a calificat decizia de a menține blocada drept „foarte inteligentă” și a spus că aceasta are „un efect puternic” asupra capacității Iranului de a continua să fie „cel mai mare sponsor de stat al terorismului”. Graham a mai afirmat că se așteaptă ca blocada nu doar să rămână, ci să „devină globală în curând”. Risc de securitate: bărcile rapide ale Iranului Materialul mai notează că utilizarea de către Iran a unor bărci rapide de atac („fast-attack” boats) pentru a captura două nave portcontainer în apropierea strâmtorii contrazice afirmațiile anterioare ale SUA că amenințările navale ale Teheranului ar fi fost eliminate. Trump declarase că marina convențională a Iranului a fost, în mare parte, distrusă, însă navele mici nu ar fi fost considerate o amenințare majoră. În lipsa unor detalii suplimentare despre modul concret de aplicare a unei „blocade globale”, rămâne neclar ce măsuri operaționale și ce jurisdicție ar invoca SUA pentru extinderea controlului dincolo de zona Hormuz. [...]
