Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană vrea să lărgească misiunea navală Aspides, pe fondul blocadei Strâmtorii Ormuz, într-o încercare de a reduce riscurile pentru transportul comercial și pentru aprovizionarea cu energie, potrivit G4Media. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a vorbit despre trecerea de la protecția navelor la o coordonare maritimă comună mai complexă în Orientul Mijlociu.
Propunerea vine după o întâlnire între lideri ai UE și președinții Egiptului, Libanului și Siriei, alături de prințul moștenitor al Iordaniei. În acest context, von der Leyen a indicat că „s-ar putea lua în considerare extinderea domeniului de aplicare” al unor misiuni precum Aspides, cu obiectivul de a depăși „gestionarea reactivă a crizelor”.
În material se arată că blocada Strâmtorii Ormuz a produs „perturbări majore ale comerțului global”, cu efecte directe în creșterea prețurilor la energie și în declanșarea unor măsuri pentru a evita penuria de carburanți. În acest cadru, o coordonare navală mai strânsă ar urmări să reducă riscul de întreruperi pe rutele maritime folosite de nave comerciale.
Operațiunea Aspides a UE a fost lansată în 2024 pentru protejarea navelor comerciale în Marea Roșie și Golful Aden, având ca țintă principală apărarea împotriva atacurilor miliției houthi din Yemen.
În noul context, von der Leyen a sugerat o evoluție a misiunii:
Potrivit informațiilor citate, după atacurile începute de SUA și Israel asupra Iranului la 28 februarie, Iranul a răspuns prin blocarea Strâmtorii Ormuz și prin amenințarea că va ataca navele care tranzitează fără permisiunea sa.
Separat, von der Leyen a cerut și stabilirea unei cooperări structurale pentru stimularea producției de arme, conform aceleiași relatări.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran au intrat într-o fază în care miza financiară – deblocarea veniturilor petroliere înghețate – poate decide ritmul detensionării , după ce Donald Trump a spus că a „anulat” atacurile programate asupra Iranului și a invocat un posibil acord, potrivit HotNews . Trump a afirmat că a oprit „atacurile aeriene și bombardamentele” planificate pentru „această seară”, susținând într-o postare pe Truth Social că discuțiile cu Teheranul ar fi ajuns la „cel mai înalt nivel” al conducerii iraniene și ar fi fost „aprobate”. În același mesaj, el a spus că „blocada navală” va rămâne în vigoare până la finalizarea tranzacției și că „data și locul semnării vor fi anunțate în curând”. Teheranul a transmis însă o primă reacție prudentă: agenția iraniană semi-oficială Fars a citat o sursă „bine informată”, apropiată echipei de negociatori, potrivit căreia Iranul nu a aprobat niciun text pentru un memorandum inițial de înțelegere cu Statele Unite. Miza imediată: banii din petrolul iranian, înghețați în străinătate Pe fondul confruntărilor militare la intensitate redusă, Reuters (citat de HotNews) notează că eforturile pentru un acord provizoriu s-au intensificat, iar principala problemă a negocierilor ține de mecanismul de deblocare a veniturilor din petrol ale Iranului, în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, înghețate în bănci străine. Potrivit unor surse iraniene citate de Reuters, diferența de poziție arată astfel: Iranul ar vrea eliberarea a 6–12 miliarde de dolari (aprox. 27–54 miliarde lei ) către Teheran; Washingtonul ar prefera eliberarea în etape , pentru bunuri umanitare , și ar respinge „categoric” returnarea fondurilor către Iran. Un oficial iranian a mai spus că se discută atât suma ce ar urma să fie eliberată imediat, cât și un calendar garantat pentru plata a „12 miliarde de dolari” (aprox. 54 miliarde lei ) rămase, într-o perioadă de 60 de zile. O sursă americană familiarizată cu subiectul a confirmat, potrivit Reuters, că schimbul de mesaje continuă și că mecanismul privind fondurile înghețate este încă în curs de definitivare. Ce ar include cadrul unui acord provizoriu și ce rămâne pe mai târziu Conform Reuters, cadrul unui acord provizoriu ar viza o relaxare temporară a controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și acces etapizat prin această cale navigabilă, concomitent cu încetarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. În schimb, dosarele sensibile privind capacitatea de îmbogățire nucleară a Teheranului și stocul de uraniu puternic îmbogățit ar urma să fie lăsate pentru discuții viitoare. Context: de la amenințarea cu lovituri la semnalul de acord În aceeași zi, înainte de anunțul privind „anularea” atacurilor, Trump declarase că SUA vor lovi Iranul „foarte dur în această seară” și că vor prelua în curând controlul asupra infrastructurii și piețelor de petrol și gaze ale țării, potrivit unui articol anterior al HotNews, citat în material. În acest context, pivotarea către un posibil acord pune în prim-plan condițiile financiare și operaționale ale unei detensionări, nu doar declarațiile politice. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune sub presiune fluxurile de petrol , după ce Teheranul a anunțat că a închis din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz , iar Donald Trump a amenințat cu lovituri „foarte dure” și cu preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere iraniene de pe insula Kharg, potrivit Știrile Pro TV . Amenințarea vine după încă o noapte de lovituri între forțele americane și cele iraniene, într-un context în care, potrivit analizei citate, nu există consens dacă presiunile sunt preludiul unui acord sau semnalul unei reluări a războiului „la intensitate maximă”. Ce s-a întâmplat pe teren Armata americană a început atacuri asupra Iranului cu rachete de croazieră Tomahawk, la scurt timp după un anunț al președintelui Trump. Țintele menționate includ sisteme de comunicații și radare, sisteme de apărare aeriană „de pe tot cuprinsul Iranului”, precum și o navă care ar fi încercat să spargă blocada. Conform materialului, trei marinari indieni au fost uciși. În paralel, Iranul a lansat rachete balistice și drone către baze militare americane din Iordania, Kuweit și Bahrein. Miza economică: petrolul și rutele de transport Teheranul susține că a închis din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul petrolului. În același timp, Trump a legat scumpirea petrolului de acțiuni americane pe mare și de perturbarea capacităților iraniene. În material este redată și afirmația lui Trump potrivit căreia SUA ar fi „confiscat” milioane de barili de petrol și că prețul barilului ar fi ajuns la 85 de dolari, sugerând că altfel ar fi putut urca mult mai sus. Mesajele politice: presiune pentru acord, refuz din partea Iranului Trump a susținut că Iranul „nu poate deține arme nucleare” și că „tot ce trebuie să facă e să semneze o hârtie”, afirmând că înțelegerea ar fi deja negociată, dar că Teheranul „trage de timp”. De partea iraniană, poziția publică rămâne de confruntare. Purtătorul de cuvânt principal al Forțelor Armate Iraniene, generalul Abolfazl Shekarchi , este citat cu un mesaj direct la adresa lui Trump și a premierului israelian Benjamin Netanyahu: „Nu vom da niciodată înapoi în fața blestematului de Trump și a vicleanului de Netanyahu. Mâna lui Allah este deasupra capetelor noastre și suntem hotărâți să-i zdrobim pe inamici, cu voia Domnului!” Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile: dacă presiunea militară se transformă într-o reluare a negocierilor pentru un acord sau dacă escaladarea continuă. În ambele scenarii, riscul operațional pentru transportul de energie rămâne ridicat, având în vedere referirea explicită la Strâmtoarea Ormuz și la infrastructura petrolieră de pe insula Kharg. [...]
Ungaria a activat cel mai înalt nivel de alertă aeriană după ce un avion de pasageri de pe ruta Tel Aviv–Praga nu a răspuns comunicațiilor cu controlul civil al traficului aerian, iar o pereche de avioane de luptă JAS-39 Gripen a fost ridicată de urgență pentru interceptare, potrivit Mediafax . Intervenția a fost declanșată la solicitarea Centrului NATO pentru Operațiuni Aeriene Combinate, a anunțat premierul ungar Péter Magyar , care a precizat că a fost activat cel mai înalt nivel de alertă prevăzut pentru astfel de situații. Interceptare și escortă până la ieșirea din spațiul aerian ungar Avioanele militare au decolat pentru interceptarea aeronavei Airbus A321, care traversa spațiul aerian al Ungariei. La scurt timp, piloții militari au stabilit contact vizual cu echipajul, iar ulterior aeronava civilă a reluat comunicațiile radio cu autoritățile ungare de control aerian. Conform procedurilor NATO și ale apărării aeriene, avioanele de luptă au escortat avionul până la limita spațiului aerian al Ungariei, după care acesta și-a continuat zborul conform planului, părăsind spațiul aerian ungar în direcția Austriei. Autoritățile au indicat că ieșirea din spațiul aerian al Ungariei a avut loc la ora 20:10, iar avioanele Gripen s-au întors fără incidente la baza aeriană de la Kecskemét. Ce se știe despre cauză și evaluarea autorităților Premierul Péter Magyar a apreciat reacția structurilor implicate și a transmis că sistemul integrat de apărare aeriană al NATO a funcționat eficient pe durata incidentului. Autoritățile nu au indicat existența unei amenințări la adresa siguranței zborului, iar cauza întreruperii comunicațiilor radio nu a fost precizată până acum. [...]
Autoritățile din regiunea rusă Belgorod spun că bilanțul civililor uciși a ajuns la 541 de la începutul războiului , o creștere puternică față de ultima raportare oficială din 2025, potrivit Meduza . Datele au fost prezentate de guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaev, într-un interviu pentru filiala regională a postului „Rossia 24”. El a afirmat că, pe lângă cei 541 de morți, alți 3.928 de locuitori ai regiunii Belgorod au fost răniți. Totodată, autoritățile locale susțin că regiunea ar fi fost vizată de „peste 55.000” de bombardamente din partea forțelor armate ucrainene (VSU), conform calculelor lor. Salt față de ultima raportare din 2025 Ultima dată când au fost comunicate oficial date agregate despre victime, fostul guvernator Viaceslav Gladkov anunța, în mai 2025, 320 de morți și 2.500 de răniți. Noua raportare indică o creștere semnificativă atât a numărului de decese, cât și a celui de răniți, fără ca materialul să ofere o defalcare pe perioade sau cauze. [...]
Mai multe etaje din Pentagon au fost izolate și evacuate după ce sistemele interne au semnalat o problemă de calitate a aerului, declanșând aplicarea protocoalelor pentru „materiale periculoase”, potrivit Euronews . Incidentul a dus la restricții de acces și la mobilizarea echipelor specializate, cu impact operațional imediat asupra activității din clădire. Problema a fost identificată de sistemele de monitorizare a calității aerului, iar autoritățile au activat măsuri preventive până la stabilirea cauzei. Sean Parnell , purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a spus că departamentul aplică procedurile standard, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată. „Departamentul aplică protocoalele standard de protecție, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată.” Intervenție coordonată și verificări suplimentare Intervenția este coordonată de echipa pentru materiale periculoase a Agenției pentru Protecția Forțelor din cadrul Pentagonului, împreună cu pompierii din comitatul Arlington, conform căpitanului Jamie Jill, purtător de cuvânt al departamentului local de pompieri. Departamentul de Pompieri și Servicii Medicale de Urgență din Arlington a confirmat pe rețelele sociale desfășurarea operațiunilor la Pentagon. Serviciul de securitate al Pentagonului a transmis că sunt necesare teste suplimentare pentru a determina cauza, iar acestea ar putea dura între una și două ore. În același mesaj, autoritățile au precizat că în zonă pot fi observate efective din mai multe agenții și măsuri preventive în curtea centrală, fără ca acest lucru să fie interpretat greșit. „Aceste teste suplimentare ar putea dura între una și două ore. Echipele de intervenție sunt mobilizate și pregătite să ofere sprijin persoanelor aflate în clădire, dacă va fi necesar.” [...]
Planurile SUA de a retrage capabilități-cheie din dispozitivul NATO obligă alianța să-și refacă rapid planurile de apărare , pe fondul temerilor din statele baltice că descurajarea ar putea slăbi, potrivit Digi24 . În acest context, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich , susține că Rusia „nu caută un conflict” și că Moscova înțelege că nu ar putea avea succes militar împotriva alianței. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă în cadrul Salonului Aeronautic ILA de la Berlin, în timp ce aliații europeni urmăresc cu îngrijorare posibile „lacune de securitate” generate de intenția Washingtonului de a reduce resursele militare alocate Modelului de Forță al NATO – setul de forțe și echipamente care pot fi mobilizate în 10, 30 și 180 de zile în caz de criză. „Rusia nu caută un conflict... Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. Ce capabilități ar putea fi retrase și de ce contează pentru Europa Potrivit informațiilor citate în material, printre forțele americane care ar putea fi retrase se numără: un grup de luptă al unui portavion american; toate submarinele capabile să lanseze rachete de croazieră; avioane de patrulare maritimă de tip Poseidon; avioane de realimentare în zbor; avioane de vânătoare de tip F-16 și F-15E. Grynkewich a confirmat pentru prima dată aceste reduceri și a explicat că sunt legate de nevoia SUA de a avea disponibile capabilități aeriene și maritime în eventualitatea unei crize în Pacific. În paralel, Washingtonul a anunțat deja planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să ajungă în țară la finalul acestui an. NATO își face „planuri de urgență” și pune accent pe achiziții rapide În calitate de comandant NATO, Grynkewich spune că lucrează la planuri de urgență privind ce capabilități ar putea exista sau ar putea lipsi „în anumite condiții”. Pe termen scurt, accentul ar urma să cadă pe echipamente care pot fi cumpărate, puse în funcțiune și extinse rapid, inclusiv sisteme de foc cu rază lungă de acțiune. În privința riscului unui atac asupra statelor baltice, generalul afirmă că misiunea sa este să mențină credibilitatea descurajării și să se asigure că Rusia înțelege că „dacă ar încerca ceva” nu ar avea succes, ceea ce ar reduce probabilitatea asumării unui astfel de risc. Separat, materialul amintește că Vladimir Putin a numit „absurdități” temerile europene privind un posibil atac asupra țărilor NATO, susținând că acestea ar fi folosite pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare. În același tablou, Grynkewich – care a participat la negocierile conduse de SUA pentru a media un armistițiu între Rusia și Ucraina – afirmă că forțele ucrainene „rezistă cu siguranță”, iar liniile frontului sunt „relativ stabile”, în condițiile în care avansurile rusești ar fi lente și cu pierderi mari. [...]
