Știri
Știri din categoria Energie
Guvernul a adoptat o ordonanță care condiționează eliberarea ATR-urilor de garanții financiare mai dure, o mișcare menită să reducă blocajele speculative din rețea și să deblocheze investițiile reale în producția de energie, potrivit Economedia. Premierul Ilie Bolojan a anunțat măsura în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură, iar Guvernul a confirmat ulterior că ordonanța a fost adoptată într-o ședință extraordinară de marți dimineață.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Nadina Ioana Dogioiu, a explicat pentru Economedia că ordonanța a fost adoptată „pe bandă”, prin introducerea textului în ședința de Guvern ca anexă la o altă ordonanță de urgență.
Miza este una operațională și de reglementare: ATR (Avizul Tehnic de Racordare) este documentul care rezervă capacitate în rețeaua electrică pentru un proiect. Când proiectele nu se mai realizează, capacitatea rămâne blocată, iar investitorii care vor să construiască efectiv nu mai găsesc loc în rețea.
Bolojan a susținut că România a ajuns să emită avize mult peste capacitatea reală a sistemului:
„Avem 19.000 MW capacitate totală, din care sunt ocupați 9.000 MW, am eliberat ATR pentru 80.000 MW și încă 30.000 MW sunt în lucru.”
În aceeași intervenție, premierul a legat problema de comportamente speculative („băieți deștepți”) care ar obține prioritar avize pe care apoi le vând sau le folosesc pentru a bloca accesul altora în sistem.
În același context, ANRE a publicat un ordin care modifică regulile de racordare la rețelele electrice de interes public, cu accent pe proiectele cu putere aprobată pentru evacuare mai mare de 1 MW, conform unui material Economedia despre ANRE.
Principalele schimbări menționate:
Președintele ANRE, George Niculescu, a argumentat că majorarea garanțiilor vizează în special proiectele fără intenție reală de execuție și a introdus o „măsură de siguranță” prin pierderea ATR-ului dacă autorizația de înființare nu este obținută în termenul stabilit.
Bolojan a indicat că Guvernul pregătește un plan „până la final de martie” pentru scăderea prețurilor la energia electrică, iar una dintre direcții este deblocarea capacităților de rețea pentru a permite intrarea investițiilor „cu adevărat” în producție. Din informațiile disponibile în material, detaliile complete ale ordonanței (textul și mecanismele exacte) nu sunt prezentate.
Recomandate
Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a primit avizul tehnic de racordare la rețea , un pas operațional care fixează parametrii de conectare și pune presiune pe deja aglomerata zonă Dobrogea, unde se concentrează o mare parte din capacitățile de producție (în special regenerabile), potrivit Profit . Avizul tehnic de racordare (ATR) a fost emis de Transelectrica , operatorul sistemului energetic național. Documentul este relevant pentru piață deoarece stabilește condițiile în care noile unități pot fi conectate la rețeaua de transport, într-un moment în care capacitatea de evacuare a energiei din Dobrogea este un subiect sensibil, pe fondul numărului mare de proiecte din regiune. Ce parametri apar în ATR Conform datelor analizate de publicație, ATR-ul prevede o putere aprobată pentru racordare de 1.329,6 MW , sub nivelul din planul cunoscut pentru U3–U4, de 1.400 MW (câte 700 MW pe fiecare unitate). Diferența dintre puterea aprobată în ATR și puterea din planul public al proiectului indică faptul că racordarea este tratată în parametri tehnici specifici rețelei și ai soluției de conectare, nu doar ca sumă „teoretică” a capacităților instalate. De ce contează pentru Dobrogea și pentru sistem Dobrogea este deja una dintre cele mai încărcate zone din punctul de vedere al racordărilor, în special din cauza concentrării proiectelor eoliene și solare. În acest context, apariția unui ATR pentru un proiect nuclear de dimensiuni mari în aceeași regiune ridică miza pe: planificarea și întărirea rețelei de transport; prioritizarea și calendarizarea racordărilor; gestionarea congestiilor (supraaglomerărilor) din rețea, care pot limita evacuarea energiei produse. Semnal de maturizare a proiectului: căutare de CEO și CFO În paralel cu avansul pe componenta de racordare, dezvoltatorul proiectului caută CEO (director general) și CFO (director financiar), potrivit aceleiași surse. Mișcarea sugerează o etapă de organizare și consolidare a conducerii executive, tipică proiectelor mari care intră în faze cu cerințe mai ridicate de coordonare tehnică, financiară și de relație cu instituțiile. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil calendarul următorilor pași sau condițiile complete din ATR, astfel că impactul exact asupra investițiilor în rețea și asupra altor proiecte din zonă nu poate fi cuantificat din informațiile prezentate. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării politica de investiții a Hidroelectrica , susținând că orientarea companiei către profit pe termen scurt și bonusuri de performanță ar fi împiedicat investiții care ar fi putut reduce prețurile energiei cu 20–30% pentru consumatori, potrivit Economedia . Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, este listată la Bursa de Valori București , iar statul deține 80% din acțiuni prin Ministerul Energiei. În acest context, criticile premierului vizează direct modul în care este administrată o companie cu rol major în formarea prețurilor din piață. Ce reproșează premierul conducerii Hidroelectrica Bolojan afirmă că, în ultimii ani, compania „a făcut puține investiții” și „a preferat să facă profituri”, în timp ce conducerea ar fi încasat „bonusuri de performanță de 150.000 – 180.000 de euro” (aprox. 750.000–900.000 lei), pe lângă salarii. „Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar.” Investiția invocată și legătura cu prețul energiei Premierul indică drept exemplu instalarea de baterii de stocare lângă baraje (în afara zonei montane), astfel încât energia produsă la prânz să fie stocată și livrată seara. În viziunea sa, o astfel de investiție ar fi avut două efecte: ar fi crescut profiturile Hidroelectrica, prin valorificarea energiei în intervale mai scumpe; ar fi redus prețurile pe piață cu 20–30% pentru cetățeni, prin scăderea cantităților disponibile pentru tranzacționare pe piețe și, implicit, prin diminuarea marjelor pentru actorii care operează pe piețele zilnice. „Dacă [...] am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare [...] ar fi însemnat [...] preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri.” De ce contează Mesajul premierului ridică o temă de guvernanță corporativă într-o companie controlată majoritar de stat: dacă politica de remunerare și prioritizarea profitului pe termen scurt au afectat investițiile care ar fi putut influența prețul energiei. În același timp, afirmația privind reducerea de 20–30% este prezentată ca o estimare a premierului, fără detalii suplimentare în material despre calcule sau un plan concret de implementare. [...]
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
Hidroelectrica mizează pe finanțări ieftine pentru a susține vârfurile de investiții (CAPEX) din anii următori fără să renunțe la dividende , în condițiile în care compania accelerează retehnologizările și proiectele noi după un 2025 afectat de secetă și de scăderea producției hidro, potrivit Ziarul Financiar . Bogdan Badea, CEO al Hidroelectrica, a spus la ZF Power Summit 2026 (23–25 februarie) că 2024 a fost „un an al investițiilor”, iar în 2025 compania continuă pe aceeași direcție, cu accent atât pe activele existente (programul de retehnologizare), cât și pe proiecte noi ajunse la maturitate și intrate în execuție. De ce contează: investiții mari, dar cu presiune pe execuție și pe cash-flow Hidroelectrica (H2O) – cea mai mare companie din România după capitalizarea bursieră – a raportat pentru 2025 un profit net de 3,3 mld. lei, în scădere cu 20% față de 2024, pe fondul unei secete severe și al „celei mai mici producții de energie hidro din istoria României”, conform raportului anual preliminar citat în articol. Veniturile au fost de 9,61 mld. lei, în creștere cu 5%. În acest context, mesajul managementului către investitori este că programul de investiții poate fi extins fără a sacrifica politica de dividende, prin acces la finanțare în condiții avantajoase, susținut de nivelul redus al datoriilor companiei. Ce blochează proiectele: avize, achiziții și litigii O parte importantă a bugetelor merge către retehnologizări de amploare, însă Badea indică drept obstacol major lanțul de avizare și autorizare, care ajunge să dureze mai mult decât execuția. Un exemplu este retehnologizarea de la Vidraru, descrisă ca investiție pregătită din 2016, cu proceduri de achiziție care „nu au fost încheiate cu succes” o perioadă, dar pentru care compania spune că a reușit să semneze contractul și să intre în program, iar lucrările sunt „conform graficului”. Totodată, articolul menționează că și unități aflate în stadii avansate de finalizare pot fi blocate de acțiuni ale unor ONG-uri. Schimbarea mixului energetic: oportunități din regenerabile și servicii de echilibrare Pe fondul instalărilor accelerate, în special în fotovoltaic, Badea susține nevoia de flexibilitate în sistem și respinge „canibalizarea” între tehnologii, argumentând că „este loc pentru toate tehnologiile” dacă există un echilibru între ele. Pentru Hidroelectrica, creșterea regenerabilelor este prezentată ca oportunitate pe două direcții: posibilitatea de a face achiziții de energie la prețuri avantajoase; venituri din servicii de echilibrare (menite să stabilizeze sistemul atunci când producția și consumul nu se potrivesc), inclusiv pentru acoperirea vârfurilor de consum. Ce urmează: creșterea bugetului de investiții și căutarea de parteneri specializați CEO-ul Hidroelectrica afirmă că bugetul de investiții va crește, dar „marea provocare” rămâne găsirea de parteneri capabili să execute proiecte complexe de tipul Vidraru, într-o piață în care numărul firmelor specializate este limitat inclusiv la nivel european. În paralel, compania pariază pe accesarea de capital „la prețuri foarte competitive”, pe baza gradului redus de îndatorare, pentru a acoperi vârfurile de CAPEX din anii următori, menținând în același timp politica de dividende. [...]
O tehnologie dezvoltată în China ar putea schimba economia centralelor pe cărbune , dacă promisiunea de a produce electricitate fără emisii în atmosferă se confirmă la scară industrială, prin captarea CO2 direct în instalație și evitarea arderii clasice, potrivit Gadget . Miza este una operațională și de cost: menținerea cărbunelui în mixul energetic, dar cu pierderi mai mici și cu emisii controlate la sursă. China își produce în continuare aproape 60% din electricitate din cărbune, procent aflat în scădere, însă susținut de existența unor resurse interne mari. În acest context, echipa condusă de Xie Heping , membru al Academiei de Științe din China , a propus o alternativă la arderea directă, care rămâne una dintre cele mai poluante metode de producere a energiei electrice, chiar și cu filtre și tehnologii actuale. Cum funcționează: fără ardere, cu reacții electrochimice Tehnologia descrisă în material înlocuiește arderea cărbunelui cu un proces în care acesta este încălzit și oxidat electrochimic, adică electricitatea este generată prin reacții chimice într-o instalație cu celule electrochimice. Pe scurt, carbonul din cărbune reacționează cu oxigenul, eliberând electroni care generează curent electric într-un circuit extern. CO2 rezultat este produs în interiorul instalației, ceea ce ar permite captarea lui „direct la sursă”, în loc să ajungă în atmosferă. Ce promite economic și operațional Într-un „circuit final”, tehnologia ar urma să ofere: randament de până la 60%, peste nivelul de până la 40% menționat pentru centralele clasice pe cărbune; captarea CO2 direct în instalație și posibilitatea de stocare și reutilizare; eliminarea riscului de emisii în atmosferă, prin controlul CO2 în celulele electrochimice. Materialul mai notează că, dacă CO2 este colectat în instalație, acesta ar putea fi utilizat ulterior în alte scopuri, inclusiv pentru producția de carburanți sintetici. Condiții de implementare și reducerea costurilor Pentru eficiență, cărbunele ar trebui pregătit înainte de utilizare: măcinat sub 10 microni, uscat și curățat de impurități, deoarece particulele mai mari reduc eficiența reacției electrochimice. Un alt element cu impact de cost este amplasarea: o astfel de centrală ar putea fi instalată chiar în minele de cărbune, ceea ce ar reduce cheltuielile logistice și, implicit, costurile de producție. Sursa citată de Gadget pentru această informație este piataauto.md. [...]
Statele Unite își extind influența energetică în Balcani prin investiții de miliarde , mizând pe noi acorduri de gaze și pe conectarea Bosniei la infrastructura de LNG a Croației, într-un demers care urmărește reducerea dependenței regionale de gazul rusesc, potrivit Focus . Publicația relatează, pe baza informațiilor Reuters, că SUA și companii americane încheie noi contracte de gaze cu țări din regiune și avansează un proiect major de tehnologie în Croația, cu mesajul explicit că politica energetică este folosită ca instrument geopolitic într-o zonă unde Rusia a avut până acum un avantaj la capitolul aprovizionare. Conducta Croația–Bosnia, piesa centrală pentru diversificarea gazului Un proiect-cheie este noua conductă de gaze dintre Croația și Bosnia și Herțegovina, acord semnat la Dubrovnik de premierul croat Andrej Plenković și de Borjana Krišto, președinta Consiliului de Miniștri din Bosnia și Herțegovina, în prezența secretarului american al Energiei, Chris Wright, în cadrul reuniunii Three Seas Initiative. Așa-numita „ Southern Interconnection ” ar urma să conecteze Bosnia și Herțegovina la rețeaua de gaze a Croației și la terminalul de gaz natural lichefiat (LNG) de pe insula Krk. Potrivit AP, Bosnia și Herțegovina își asigură în prezent practic tot gazul din Rusia, prin conducte care trec prin Serbia și Bulgaria. Investitorul și dezvoltatorul proiectului este compania americană AAFS Infrastructure and Energy , care, conform Focus, ar urma să investească până la 1,5 miliarde euro (aprox. 7,5 miliarde lei). De ce contează: securitate energetică și repoziționare regională Miza economică și operațională este reducerea riscului de aprovizionare pentru Bosnia și Herțegovina prin acces la o rută alternativă, legată de infrastructura croată și de importurile de LNG. În plan politic, mesajul transmis la Dubrovnik este că SUA încearcă să „lege” mai strâns Balcanii de Vest de piețele și parteneriatele occidentale, într-un moment în care energia rămâne un instrument de influență în regiune. Separat, ambasadoarea SUA Kimberly Guilfoyle a spus, potrivit Reuters, că angajamentul de investiții întărește securitatea energetică și securitatea națională în întreaga zonă. Context: investiții americane și în infrastructură digitală, cu consum mare de energie În paralel cu proiectele energetice, Focus notează că investitori americani pregătesc în Croația un proiect de tip campus pentru inteligență artificială și centre de date. AP menționează o scrisoare de intenție semnată de grupul de investiții Pantheon Atlas și de grupul croat Končar pentru un proiect estimat la circa 50 miliarde euro (aprox. 250 miliarde lei). Reuters indică o țintă de 1 gigawatt pentru capacitatea destinată calculului și serviciilor de tip cloud (resurse informatice livrate la distanță). Conform aceleiași surse, construcția ar putea începe în 2027, iar operarea ar urma să demareze din 2029. [...]
