Știri
Știri din categoria Energie
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat, după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews.
Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare.
Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni.
În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar.
Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende.
HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei.
Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare.
În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori.
„Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan.
El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor.
În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol.
Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură.
Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi.
Recomandate
Hidroelectrica propune dividende totale de 4,3 miliarde lei, mizând pe surplusul de numerar , într-o mișcare care ar crește semnificativ distribuția către acționari fără să afecteze, potrivit companiei, finanțarea investițiilor planificate, arată Profit . Directoratul companiei de stat, controlată de Ministerul Energiei cu peste 80% din capital, le propune acționarilor distribuirea unor dividende speciale de 1 miliard de lei , pe lângă dividendele „uzuale” de 3,3 miliarde lei . Justificarea invocată: „poziția financiară robustă”, „capacitatea susținută de generare a numerarului”, un „profil prudent de îndatorare” și menținerea capacității de finanțare a programului strategic de investiții. De unde ar veni banii pentru dividendele speciale Potrivit informațiilor publicate, dividendele speciale ar urma să fie plătite din rezultatul reportat , reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare . Cum își apără compania decizia, ca emitent listat Conducerea executivă susține că decizia are o logică strict financiară și de guvernanță corporativă, nu una determinată de factori externi. În formularea companiei: „Propunerea este fundamentată exclusiv pe considerente corporative și financiare, în interesul societății ca emitent listat.” „Distribuirea propusă nu rezultă din considerente conjuncturale externe societății, ci din analiza internă a structurii de capital și a capacității de generare sustenabilă de numerar.” În esență, mesajul transmis pieței este că Hidroelectrica consideră că are exces de lichiditate raportat la nevoile curente de capital și la gradul de îndatorare, astfel încât poate crește distribuția către acționari fără să își compromită planurile de investiții. [...]
Rompetrol a coborât benzina premium la 8,21 lei/litru, sub prețul benzinei standard , într-o mișcare care poate pune presiune pe concurență și arată cât de greu se vând sortimentele „premium” în actualul val de scumpiri, potrivit Economica . Rompetrol a redus prețul benzinei EfixS 98 (cifră octanică 98) în două etape: cu 40 de bani/litru pe 25 aprilie și cu încă 50 de bani/litru „azi dimineață”, conform observațiilor publicației. În același timp, benzina standard din stațiile Rompetrol este la 8,98 lei/litru, ceea ce înseamnă că sortimentul premium a ajuns semnificativ mai ieftin decât cel standard în propria rețea. Cum arată comparația în București Cu prețul de 8,21 lei/litru, benzina premium de la Rompetrol devine, potrivit sursei, cea mai ieftină benzină din toate lanțurile din țară (atât standard, cât și premium). În Capitală, cele mai mici prețuri menționate sunt: Rompetrol: 8,21 lei/litru (premium) Petrom: 8,72 lei/litru (standard) OMV: 8,82 lei/litru (standard) MOL: 8,89 lei/litru (standard) Lukoil: 8,89 lei/litru (standard) De ce contează: semnal despre cerere și stocuri Explicația avansată este una de cerere: carburanții premium se vând mai greu în perioada actuală, marcată de scumpiri la pompă, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu , care au afectat aprovizionarea globală și au împins în sus cotațiile la petrol și carburanți. În acest context, clienții se orientează mai mult către sortimentele standard, iar premium-ul rămâne nevândut. În plus, sursa amintește că benzina este, în mod structural, un produs excedentar în România: rafinăriile produc mai multă benzină decât se consumă intern (în timp ce la motorină producția este sub necesar), ceea ce face ca, în condiții normale, România să fie exportator de benzină. Acum însă, exporturile ar fi limitate de „legislație de criză”, care permite exportul doar cu acordul Ministerului Energiei. Ce urmează Nu este clar cât timp va menține Rompetrol acest preț redus la benzina premium, notează sursa. Într-un episod anterior, compania a aplicat o strategie similară la motorina premium, vândută temporar sub prețul motorinei standard, până la epuizarea stocurilor (context detaliat în Economica ). Rompetrol Downstream operează 1.217 puncte de distribuție carburanți (stații proprii, partener, stații mobile Rompetrol Express și baze interne), șase depozite de carburanți, circa 280 de stații GPL și peste 7.000 de puncte de distribuție pentru butelii, rețeaua fiind alimentată preponderent din rafinăria Petromidia. [...]
OMV Petrom și-a diversificat importurile de țiței pe 4 continente , pe fondul perturbărilor din piața globală generate de războiul din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz , care au redus oferta și au crescut volatilitatea și competiția la cumpărare, potrivit Profit . CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere, a declarat pentru publicație că, în acest context, compania a ajuns să importe țiței inclusiv din Canada. Miza operațională este menținerea fluxului de materie primă pentru rafinare într-o perioadă în care aprovizionarea este „îngreunată”, iar prețurile sunt mai volatile. Un element-cheie pentru reziliența companiei rămâne producția internă: Verchere spune că producția proprie asigură aproximativ jumătate din necesarul de rafinare al OMV Petrom, restul fiind acoperit din importuri. În condițiile actuale, diversificarea surselor de import devine un instrument de reducere a riscului de întrerupere și de limitare a expunerii la blocaje logistice sau la tensiuni regionale. De ce contează Pentru piața locală, mesajul indică o presiune suplimentară asupra lanțului de aprovizionare cu țiței, într-un moment în care companiile concurează mai agresiv pentru volume disponibile. În același timp, faptul că OMV Petrom își poate acoperi doar jumătate din necesarul de rafinare din producția proprie arată dependența structurală de importuri și importanța accesului la rute și furnizori alternativi atunci când apar șocuri geopolitice. [...]
China mută fuziunea nucleară în zona de politică industrială , după ce a inclus „fuziunea nucleară controlabilă” în proiectele majore ale celui de-al 15-lea Plan cincinal (2026–2030), un semnal că tehnologia ar urma să treacă treptat de la laborator spre utilizare comercială, potrivit Antena 3 . Miza este accelerarea dezvoltării așa-numitului „soare artificial” – un reactor experimental care urmărește să reproducă pe Pământ principiul Soarelui, adică fuziunea nucleară, proces care poate elibera cantități foarte mari de energie. Inginerii chinezi susțin că proiectul ar putea fi folosit la scară largă în următorii ani, conform Global Times, citat de aceeași sursă. Ce proiecte sunt vizate și unde se află Proiectul menționat este HL-3, un dispozitiv experimental de fuziune de tip tokamak (un reactor care folosește câmpuri magnetice pentru a confina plasma – gaz ionizat – la temperaturi extrem de ridicate). China National Nuclear Corporation (CNNC) afirmă că HL-3 este, în prezent, cel mai mare și mai avansat dispozitiv experimental de acest tip din China, atingând cei mai înalți parametri operaționali din ac east ă categorie. În paralel, China dezvoltă și EAST, un proiect similar în orașul Hefei, care avansează spre noi teste și, treptat, spre utilizare comercială. De ce industrializarea fuziunii rămâne dificilă Materialul notează că realizarea fuziunii nucleare controlate pe Pământ este „extrem de dificilă”, deoarece presupune: gestionarea unor temperaturi ultra-ridicate; menținerea unor câmpuri magnetice puternice; păstrarea stabilă a plasmei fierbinți. În acest context, un expert chinez în afaceri militare și tehnologie, Song Zhongping, indică trei factori cheie: dimensiunea plasmei (pentru izolare), curentul plasmatic (pentru stabilitate) și puterea de încălzire (pentru furnizarea de energie). Un element tehnic critic este „primul perete”, componentă aflată direct în fața plasmei din centru, expusă la temperaturi foarte ridicate și la impactul constant al particulelor. Pentru a rezista, acesta este realizat din tungsten, cupru și oțel inoxidabil, iar China ar fi ajuns la o capacitate „independentă deplină” de dezvoltare, fabricație și testare pentru această componentă, potrivit sursei. [...]
Premier Energy își asigură finanțare peste necesarul proiectului pentru a accelera investițiile în stocare și regenerabile , după ce a contractat o linie de credit de până la 100 de milioane de euro (aprox. 510 milioane lei) de la banca cehă ČSOB , în paralel cu demararea construcției unui sistem de stocare în baterii lângă Iași, potrivit Ziarul Financiar . Compania a început lucrările la un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS – instalație care stochează energie electrică pentru a o livra ulterior în rețea) cu o putere de 200 MW și o capacitate de 400 MWh, în apropierea municipiului Iași, conform unui raport curent transmis Bursei de Valori București . Proiectul are un cost total estimat la aproximativ 75 de milioane de euro, iar instalația urmează să fie conectată la rețeaua principală de transport a energiei electrice din România. În același timp, amplasamentul – situat în apropierea frontierei cu Republica Moldova – a fost achiziționat în noiembrie 2025, când compania anunța că proiectul era pregătit pentru construcție. Ce acoperă linia de credit de 100 mil. euro Linia de credit de până la 100 de milioane de euro, obținută de la Československá obchodní banka (ČSOB), depășește costul estimat al proiectului BESS. Potrivit companiei, finanțarea va acoperi și dezvoltarea unor active suplimentare de energie regenerabilă, respectiv proiecte eoliene și solare. Premier Energy PLC este listată la Bursa de Valori București pe Segmentul Principal, categoria internațională, sub simbolul PE, și are sediul în Nicosia, Cipru. [...]
Nigeria își crește producția de petrol și își extinde capacitățile de rafinare, iar asta poate mări marja de manevră a Europei la aprovizionare și prețuri , într-un moment în care riscurile de pe rutele tradiționale – în special Strâmtoarea Hormuz – domină discuția despre securitatea energetică, potrivit Focus . Pentru Europa, relevanța Nigeriei nu ține doar de volume, ci de „structură”: un furnizor atlantic, fără „gâturi de sticlă” geopolitice comparabile cu Golful Persic. Publicația notează că state precum Spania, Franța și Țările de Jos importă regulat țiței nigerian, iar Germania este conectată indirect, prin piețe de tranzacționare și rafinării europene. Producția urcă la un maxim pe cinci ani, cu efect asupra puterii de negociere Nigeria și-a majorat recent producția, pe fondul reformelor, al îmbunătățirii infrastructurii și al unor proiecte noi de gaze. Nivelul menționat este de circa 1,71 milioane de barili pe zi , un maxim al ultimilor cinci ani, conform datelor citate în material ( OPEC și Agenția Internațională a Energiei). În context african, Nigeria este prezentată drept cel mai mare producător de petrol al continentului, înaintea Libiei (aprox. 1,2 milioane barili/zi) și Angolei (aprox. 1,1 milioane barili/zi). Pentru Europa, argumentul este că aceste cantități sunt suficiente pentru a funcționa ca „furnizor suplimentar” care poate contribui la stabilizarea ofertei și, implicit, a prețurilor, crescând totodată puterea de negociere față de furnizorii clasici din Orientul Mijlociu. Miza pentru Germania: diversificare reală, dar cu prețul contractelor pe termen lung Materialul plasează discuția în dilema actuală a Germaniei: după reducerea livrărilor prin conducte din Rusia, Berlinul a apelat rapid la gaze naturale lichefiate (GNL), în special din SUA, ceea ce stabilizează pe termen scurt, dar poate crea dependențe noi. Într-un text de opinie din Tagesspiegel, antreprenorul Stefan Liebing susține că politica energetică a devenit politică de securitate și avertizează asupra riscului de dependență de decizii politice din Washington și de dinamica prețurilor pe piața globală de GNL: „Apar noi dependențe atât de deciziile politice de la Washington, cât și de dinamica prețurilor pieței globale de GNL.” Concluzia practică din material: Nigeria și alți furnizori africani ar putea contrabalansa aceste riscuri, însă doar dacă există contracte pe termen lung , care să justifice investițiile în producție, terminale GNL și infrastructură. În schimb, o parte din companiile europene preferă achiziții pe termen scurt pentru flexibilitate și costuri, ceea ce limitează formarea unor relații stabile de aprovizionare. Nigeria urcă pe lanțul valoric: mai puțin țiței brut, mai multe produse rafinate Un element operațional important este schimbarea de model economic: Nigeria își dezvoltă capacități interne de procesare, inclusiv prin proiecte mari precum rafinăria Dangote, relatează Business Insider Africa. Asta înseamnă că țara poate exporta tot mai mult nu doar țiței , ci și produse rafinate (motorină, benzină, kerosen), precum și gaze lichefiate și produse petrochimice. Pentru Europa, Focus indică două efecte posibile, în direcții diferite: pe termen scurt , mai multă ofertă pe piața globală pentru produse sensibile la șocuri (în special kerosen și motorină); pe termen lung , un potențial declin al exporturilor clasice de țiței, dacă o parte mai mare este procesată local. În contextul tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz, publicația menționează că piața combustibilului de aviație este sub presiune și citează un avertisment apărut în Handelsblatt privind posibile dificultăți de aprovizionare spre finalul lunii mai. Între oportunitate și risc Deși poziționarea geografică este un avantaj comparativ față de Orientul Mijlociu, Focus subliniază că Nigeria rămâne un partener cu riscuri: furt de petrol, instabilitate politică și incertitudini pentru investiții. În ansamblu, țara nu este prezentată ca înlocuitor al Golfului Persic, ci ca „contrapondere strategică” care poate reduce vulnerabilitatea Europei atunci când rutele și furnizorii tradiționali devin mai nesiguri. [...]
