Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Guvernul pregătește două mecanisme financiare noi pentru a accelera plățile din PNRR, iar premierul Ilie Bolojan spune că luni va publica, pe ministere, situația întârzierilor, pentru a face vizibil „unde suntem exact”, potrivit Digi24.
Miza, în formularea premierului, este evitarea pierderii banilor europeni, „cel puțin din componenta de grant” (finanțare nerambursabilă), în condițiile în care finalizarea procedurilor ar trebui făcută până la finalul lunii august. Bolojan a spus că a avut întâlniri la toate ministerele pentru a evalua „situația reală la zi”.
Executivul a analizat în primă lectură două proiecte de ordonanță de urgență (OUG), propuse de Ministerul Finanțelor, care ar urma să creeze „două mecanisme suplimentare” pentru a ușura absorbția fondurilor europene.
Principalele măsuri descrise de premier:
Bolojan a anunțat că luni vor fi făcute publice „toate datele” privind stadiul absorbției pe fiecare minister în parte, iar cele două ordonanțe ar urma să fie adoptate în ședința de guvern din aceeași zi.
„Vom face luni publice toate datele legate de stadiul de absorbţie a fondurilor europene pe fiecare minister în parte, ca să se ştie exact unde suntem în momentul de faţă.”
Recomandate

Guvernul pune PNRR pe „termen scurt”, cu un prag operațional la final de august , iar miza este dublă: îndeplinirea rapidă a reformelor (jaloane) pentru deblocarea tranșelor și finalizarea lucrărilor astfel încât România să nu piardă bani, potrivit News , care îl citează pe premierul Ilie Bolojan . Premierul a spus că, în următoarele trei luni, cele mai importante priorități sunt legate de accesarea fondurilor din PNRR, unde vede două probleme majore: jaloanele (reformele asumate) și absorbția efectivă, prin închiderea proiectelor până la sfârșitul lunii august. Jaloanele: reforme „cu zeci” de pași, unele prin ordine, altele prin legi Bolojan a explicat că România poate trage bani din PNRR pe măsură ce îndeplinește reformele asumate, fiecare reformă fiind un „jalon”. În acest pachet ar exista „câteva zeci” de reforme, cu grade diferite de complexitate: unele pot fi rezolvate prin ordine de ministru; altele prin hotărâri de guvern; unele necesită legi adoptate în Parlament. În acest context, premierul a indicat legea salarizării unitare ca jalon „foarte important” și a descris două abordări: fie se creează așteptări care nu pot fi acoperite de „spațiul fiscal” al României, fie se poartă o discuție „transparentă” despre posibilitățile reale. El a mai afirmat că de această lege și de „celelalte câteva legi” ar depinde accesarea a „700 de milioane de euro” (aprox. 3,5 miliarde lei) pentru fiecare. „Să avem o discuţie transparentă, care sunt posibilităţile României, unde ne putem situa pentru că de această lege şi de celelalte câteva legi depind de fiecare accesarea a 700 de milioane de euro.” Absorbția: finalizarea lucrărilor până la sfârșitul lui august, cu peste 20.000 de șantiere A doua problemă, în viziunea premierului, este „absorbția efectivă”, definită ca terminarea lucrărilor finanțate din PNRR până la finalul lunii august. Bolojan a spus că obiectivul este dificil în condițiile în care sunt „peste 20.000 de șantiere deschise” și că, practic, în fiecare localitate există cel puțin un proiect PNRR, iar în reședințele de județ sunt adesea zeci de proiecte (de la blocuri la spitale, școli și campusuri). El a diferențiat două tipuri de finanțare: granturi (bani nerambursabili): „miza principală” în următoarele săptămâni este să rămână pe grant proiectele care pot fi terminate 100%, pentru a nu se pierde banii; împrumuturi : miza este absorbția cât mai mare, chiar dacă banii trebuie rambursați, în condițiile în care, potrivit premierului, condițiile de finanțare sunt mai bune decât cele de pe piețele obișnuite. De ce contează stabilitatea guvernamentală, în logica implementării Bolojan a legat accelerarea PNRR de capacitatea administrativă și de coordonare între constructori, consultanți, beneficiari, ministere (plăți) și legislație care să deblocheze proiectele. În acest cadru, a susținut că stabilitatea guvernamentală este necesară pentru a menține presiunea asupra aparatului public și pentru a evita încetinirea livrărilor, pe fondul „oricărei senzații de instabilitate”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar pe fiecare reformă/proiect, rămâne de urmărit dacă Guvernul va reuși să închidă simultan atât componenta legislativă (jaloane), cât și cea de execuție (lucrări) în intervalul indicat. [...]

Guvernul are de bifat până la vară câteva zeci de jaloane PNRR ca să nu piardă bani și să poată trage fonduri europene care finanțează o parte importantă din investițiile publice, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că până în august trebuie accesate 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), sumă pe care o descrie ca reprezentând o treime din totalul investițiilor publice. În contextul crizei politice declanșate de ieșirea miniștrilor PSD de la guvernare și înlocuirea lor interimară, miza devine una operațională: adoptarea rapidă a reformelor și a legislației asociate, fără de care plățile din PNRR pot fi întârziate sau reduse. „Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem.” De ce contează: investiții în infrastructură și servicii publice, condiționate de reforme Bolojan leagă direct fondurile PNRR de proiecte precum autostrăzi (inclusiv Autostrada Moldovei), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. În paralel, Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „cele mai importante”, de care ar depinde peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei), necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții. Premierul afirmă că trebuie aprobate 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public până la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Cele 9 jaloane inventariate și penalizările asociate Sinteza prezentată include jaloane cu coordonatori instituționali, măsuri și penalizări potențiale (în cazul neîndeplinirii), după cum urmează: Jalon 431 (ANI / Ministerul Justiției) : actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică – intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 509 (Ministerul Agriculturii) : cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat (ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în surse regenerabile. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 315 (Ministerul Dezvoltării) : Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), inclusiv reducerea termenelor și digitalizarea proceselor administrative în construcții. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 119a (Ministerul Energiei) : reforma pieței de energie electrică și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit; modificarea legii decarbonizării în funcție de studiul de adecvanță pentru Transelectrica. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 128 (Ministerul Energiei) : decarbonizarea încălzirii-răcirii, inclusiv reguli privind biomasa și facilități pentru prosumatori (inclusiv blocuri și asociații de locatari) să vândă surplusul de energie. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 197 (Ministerul Finanțelor) : reforma ANAF prin digitalizare; legislație pentru sistemul de bonificație „bonus-malus” al inspectorilor. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 4 (Ministerul Mediului) : reconfigurarea mecanismului economic al „Apelor Române”, pentru corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 420 (Ministerul Muncii) : noul cadru juridic privind salarizarea unitară în sectorul public, cu metodologie de calcul unificată și legare de performanță. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 442 (Secretariatul General al Guvernului) : guvernanță corporativă la întreprinderile de stat, inclusiv reducerea numirilor interimare în CA/CS. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Ce urmează În perioada imediat următoare, Guvernul își fixează ca priorități îndeplinirea jaloanelor, finalizarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora, în condițiile în care neatingerea țintelor poate însemna pierderea unor sume semnificative din PNRR. [...]

România pierde definitiv 458,7 milioane euro (aprox. 2,28 miliarde lei) din cererea de plată 3 din PNRR , deși a reușit să deblocheze 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, potrivit G4Media , care citează anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza economică imediată este că o parte relevantă din finanțarea aferentă CP3 nu mai poate fi recuperată, pe fondul reformelor evaluate ca întârziate, incomplete sau implementate necorespunzător. Ministrul spune că a primit „ieri seară” evaluarea Comisiei Europene pentru Cererea de plată nr. 3 (CP3), depusă de România la 15 decembrie 2023. Comisia a decis în mai 2025 suspendarea parțială a unor sume, iar România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă patru jaloane „importante” nu au fost considerate rezolvate corespunzător. Ce sume au fost recuperate și unde rămân pierderile Potrivit ministrului, recuperarea de 350,7 milioane euro vine după un proces de discuții tehnice, clarificări și negocieri cu Comisia Europeană, derulat împreună cu experții ministerului și cu instituțiile responsabile. În detaliu, Pîslaru indică următoarele componente: Pensiile speciale : din 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro . Ministrul afirmă că implicarea premierului Ilie Bolojan a fost „decisivă”, iar Comisia Europeană a confirmat îndeplinirea cerințelor prin Legea nr. 24/2026 . AMEPIP și guvernanța companiilor de stat : România recuperează 132 milioane euro , ministrul menționând rolul vicepremierului Oana Gheorghiu în accelerarea reformei. Companiile de stat din energie (inclusiv Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica): Comisia a constatat probleme la selecția și numirile din consiliile de administrație (numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete, lipsa indicatorilor de performanță). Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro . Companiile de stat din transporturi (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători): Comisia a indicat proceduri nefinalizate, probleme de conflict de interese și numiri care nu au respectat standardele cerute. România pierde 15,4 milioane euro și recuperează 4,5 milioane euro . De ce contează: vulnerabilitatea rămâne la guvernanța companiilor de stat Mesajul central al ministrului este că România a recuperat bani acolo unde a existat „voință politică”, dar a pierdut sume mari în special în zona companiilor de stat, unde reformele au fost amânate. În evaluarea prezentată, tocmai calitatea guvernanței corporative (selecții transparente, criterii de competență, indicatori de performanță) rămâne punctul sensibil care poate continua să genereze corecții și pierderi de finanțare. Informațiile provin din anunțul ministrului Dragoș Pîslaru, făcut după primirea evaluării Comisiei Europene pentru CP3. [...]

Guvernul încearcă să evite pierderea banilor UE pentru autostrăzi după ce pe unele tronsoane construite de firmele lui Dorinel Umbrărescu ar exista întârzieri, potrivit G4Media . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Transporturilor, cu Dorinel Umbrărescu și cu miniștrii Transporturilor (Radu Miruță) și Fondurilor Europene (Dragoș Pîslaru). Discuția a vizat identificarea de soluții pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană destinată autostrăzilor, în contextul unor posibile întârzieri pe anumite loturi. La întâlnire au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, companiile de stat care gestionează proiectele de autostrăzi. Miza: termenele din PNRR și riscul de dezangajare a fondurilor Radu Miruță a transmis că discuția a fost „directă și realistă”, concentrată pe ce termene pot fi respectate, ce nu poate fi respectat și ce soluții există pentru a evita pierderea banilor. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă.” Context: UMB are în lucru tronsoane mari de autostradă Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, are în execuție mai multe tronsoane pe principalele autostrăzi aflate în construcție, inclusiv unele finanțate prin PNRR, conform informațiilor din articol. [...]

România riscă penalizări de ordinul miliardelor de euro dacă nu îndeplinește până în august o serie de jaloane din PNRR , iar negocierile politice de la Cotroceni nu au produs un acord pe patru dintre ele, potrivit Știrile Pro TV . Miza este direct bugetară: neîndeplinirea țintelor poate atrage penalizări financiare semnificative, în condițiile în care termenele sunt apropiate. La discuțiile de la Cotroceni au participat liderii PSD, PNL, USR și UDMR, chemați de Nicușor Dan, însă partidele „nu ar fi ajuns la un acord privind toate jaloanele din PNRR”, conform unor surse citate de publicație. În mod specific, nu s-ar fi reușit încheierea unui „moratoriu” pe patru jaloane: 128 (decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire), 119a (reforma pieței de energie electrică), 4 (resursele de apă) și jalonul privind salarizarea unică. Jaloanele fără consens: energie, apă și salarizare Cele patru puncte rămase în dispută ating zone cu impact economic și de reglementare ridicat: Jalonul 128 : decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire; Jalonul 119a : reforma pieței de energie electrică; Jalonul 4 : resursele de apă (mecanismul economic al „Apelor Române”); Salarizarea unică : noul cadru de remunerare în sectorul public. Lista de jaloane cu penalizări: până la 972 milioane euro pe jalon Știrile Pro TV arată că România trebuie să îndeplinească până în august jaloane pentru a nu fi „penalizată cu miliarde de euro”, o listă fiind publicată de premierul Ilie Bolojan înaintea discuțiilor de la Cotroceni. În material sunt menționate nouă jaloane și penalizările asociate, între 771 milioane euro și 972 milioane euro : Jalonul 431 (integritate în funcția publică) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 509 (terenuri de stat pentru investiții în surse regenerabile) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 315 (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalonul 119a (energie: scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit și modificări legislative) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 128 (decarbonizarea încălzirii și răcirii, inclusiv reguli pentru biomasa și prosumatori) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 197 (digitalizarea ANAF, inclusiv sistem bonus-malus) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 4 (resurse de apă: nou mecanism economic pentru utilizatori) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalonul 420 (salarizare unitară în sectorul public) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 442 (guvernanță corporativă la întreprinderile de stat) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Ce urmează În lipsa unui acord politic pe jaloanele sensibile, presiunea se mută pe calendarul de până în august și pe capacitatea Guvernului și a ministerelor coordonatoare de a livra legislația și măsurile cerute. Materialul nu precizează un nou termen pentru reluarea negocierilor sau o soluție agreată între partide, iar formulările sunt atribuite unor „surse”, ceea ce indică faptul că detaliile finale pot suferi modificări. [...]

Guvernul mizează pe adoptarea rapidă a 9 legi ca să nu piardă până la 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR , bani care ar urma să acopere o treime din investițiile publice și să finanțeze proiecte precum autostrăzi, școli, spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice, potrivit Economica , care citează o postare a premierului Ilie Bolojan . Termenul indicat de premier pentru accesarea celor 10 miliarde de euro este august , iar condiția este îndeplinirea „jaloanelor” (reforme și măsuri asumate prin PNRR). Până în vară, România mai are „câteva zeci” de jaloane de bifat, iar Ministerul Proiectelor Europene ar fi inventariat 9 jaloane considerate esențiale, de care „depind peste 7 miliarde de euro”. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR În postarea citată, premierul indică drept exemple de proiecte finanțate din aceste fonduri: construcția de autostrăzi (este menționată Autostrada Moldovei); școli și spitale ; electrificarea căilor ferate ; reabilitarea clădirilor publice . Miza operațională este directă: fără încasarea tranșelor, Guvernul riscă să rămână fără o parte importantă din finanțarea necesară pentru a „termina lucrările de investiții”, inclusiv plățile către beneficiari, finalizarea și recepția proiectelor, conform aceleiași postări. Cele 9 jaloane „critice” și penalizările asociate Lista prezentată de premier include jaloane cu penalizări de ordinul sutelor de milioane de euro, dacă nu sunt îndeplinite. Pe scurt, acestea vizează: Integritate în funcția publică (Agenția Națională de Integritate / Ministerul Justiției) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Terenuri de stat ca zone de accelerare pentru investiții în regenerabile (Ministerul Agriculturii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) (Ministerul Dezvoltării) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Reforma pieței de energie și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Decarbonizarea încălzirii-răcirii (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Reforma ANAF prin digitalizare, inclusiv bonus-malus pentru inspectori (Ministerul Finanțelor) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Noul mecanism economic pentru resursele de apă (Apele Române) (Ministerul Mediului) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Salarizare unitară în sectorul public (Ministerul Muncii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Guvernanță corporativă la întreprinderile de stat (reducerea numirilor interimare) (Secretariatul General al Guvernului) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Ce urmează și unde e riscul Premierul indică votarea celor 9 legi drept un „test de responsabilitate” pentru clasa politică, în condițiile în care fiecare jalon neîndeplinit poate însemna bani pierduți. Din informațiile prezentate, presiunea de calendar este dublă: „până în vară” pentru o parte din jaloane și „până în august” pentru accesarea celor 10 miliarde de euro. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendarul legislativ sau stadiul fiecărui proiect de lege, rămâne neclar cât de repede pot fi adoptate actele normative și dacă vor trece în forma cerută de PNRR, fără modificări care să întârzie îndeplinirea jaloanelor. [...]