Știri
Știri din categoria Energie verde

Parcuri eoliene din cinci județe au fost atacate aproape simultan, iar pagubele depășesc 3 milioane de euro, doi bărbați fiind arestați , potrivit Știrile ProTV . Ancheta vizează atât furturi de amploare, cât și posibile acte de sabotaj asupra infrastructurii din energia verde. Atacurile au avut loc între 31 ianuarie și 4 februarie, la ore apropiate, în parcuri eoliene din Tulcea, Galați, Constanța, Brăila și Ialomița. Hoții au vizat turnuri meteorologice și echipamente de măsurare a vântului, esențiale pentru funcționarea și monitorizarea turbinelor. Potrivit anchetatorilor, doi bărbați din Vrancea ar fi tăiat cablurile de susținere ale unor stâlpi de monitorizare din județul Brăila, i-ar fi doborât și ar fi sustras componente în valoare de cel puțin 200.000 de euro. Bunurile au fost descoperite în localitatea Nicolae Bălcescu, din Constanța, unde suspecții aveau o locuință improvizată. Investitorii din sectorul energiei verzi estimează că prejudiciul total, în toate parcurile afectate, depășește 3 milioane de euro. Reprezentanții industriei avertizează că astfel de incidente pot întârzia proiectele aflate în derulare și solicită intervenția Guvernului și a Ministerului Afacerilor Interne pentru protejarea infrastructurii critice. Autoritățile analizează inclusiv ipoteza unor acțiuni coordonate sau de sabotaj, având în vedere că atacurile au fost comise în mai multe județe, într-un interval scurt de timp. [...]

UE a amânat cu un an extinderea pieței carbonului la transportul rutier și încălzirea clădirilor, din 2027 în 2028, sub presiunea Poloniei și Ungariei, potrivit Economica.net . Decizia apare în pachetul mai larg prin care Parlamentul European a adoptat definitiv obiectivul climatic al UE pentru 2040, votat în plen la Strasbourg cu 413 voturi pentru și 226 împotrivă. Amânarea vizează lărgirea sistemului european de tranzacționare a certificatelor de emisii (piața carbonului) către sectoare cu impact direct asupra populației: combustibilii pentru transportul rutier și energia folosită la încălzirea clădirilor. Mutarea termenului cu un an nu închide însă disputa: mai multe state membre cer în continuare o amânare și după 2028, ceea ce menține incertitudinea asupra calendarului și asupra modului în care costurile tranziției vor fi distribuite între consumatori, companii și bugete publice. Contextul politic al acestei concesii este adoptarea țintei pentru 2040, în condițiile în care UE își redusese deja emisiile cu 37% până în 2023 față de 1990, în principal prin scăderea utilizării cărbunelui și creșterea producției din surse regenerabile. În negocieri au fost introduse „clauze de flexibilitate” pentru a obține sprijinul unor țări reticente, iar una dintre mize a fost tocmai ritmul extinderii instrumentelor de preț al carbonului către zone sensibile social. În paralel, compromisul prevede că UE ar urma să își reducă emisiile interne cu 85% și să acopere restul de 5% prin achiziționarea de credite internaționale de carbon, care finanțează proiecte de decarbonizare în afara Europei, mecanism criticat de organizațiile de mediu ca o „externalizare” a acțiunii climatice. Chiar și cu aceste concesii și cu amânarea extinderii pieței carbonului, UE își menține obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, însă dezbaterea despre calendarul ETS pentru transport și clădiri rămâne deschisă și poate reveni pe agenda politică înainte de 2028. [...]