Știri
Știri din categoria Energie verde
Rompetrol își extinde infrastructura de încărcare electrică în 26 de locații din România, cu un proiect de circa 8,2 milioane euro, cofinanțat din fonduri UE, potrivit Profit. Miza economică este reducerea costului investiției prin granturi europene și poziționarea rețelei în coridoarele de transport relevante, inclusiv pentru vehicule grele.
Proiectul este derulat de mai multe companii din grupul Rompetrol, controlat de KazMunayGas (Kazahstan), și vizează infrastructură de încărcare destinată atât vehiculelor ușoare (LDV), cât și vehiculelor grele (HDV).
Conform informațiilor publicate, proiectul are o valoare totală estimată de aproximativ 8.200.000 de euro (aprox. 42,8 milioane lei), din care 2.010.000 de euro (aprox. 10,5 milioane lei) reprezintă finanțare nerambursabilă acordată de Uniunea Europeană.
Cofinanțarea vine prin programul Connecting Europe Facility (CEF), instrument european care sprijină proiecte de infrastructură, inclusiv în transport, în legătură cu rețeaua transeuropeană TEN-T (coridoare și rute considerate strategice la nivelul UE).
Inițiativa vizează instalarea de stații de încărcare ultra-rapide, adaptate cerințelor actuale ale pieței, inclusiv pentru segmentul heavy-duty, un punct important pentru transportatori și operatorii de flote.
Perioada proiectului este de 30 de luni, cu derulare între 11 iunie 2025 și 11 decembrie 2027, conform datelor din material.
Prin accesarea finanțării CEF, Rompetrol își poate accelera investiția în infrastructura de încărcare reducând presiunea pe capitalul propriu, într-o zonă unde costurile inițiale sunt ridicate, iar recuperarea depinde de volum și de amplasare. În același timp, includerea vehiculelor grele indică o țintire a segmentului de transport pe rute majore, unde electrificarea începe să fie împinsă și de cerințe europene privind reducerea emisiilor.
În comunicarea companiei, Alua Amirova, director Strategie și Dezvoltare Durabilă în cadrul KMG International (Rompetrol), a descris proiectul ca parte a direcției de dezvoltare a mobilității electrice și a extinderii rețelei inclusiv pentru vehicule heavy-duty:
„Acest proiect reflectă direcția strategică a grupului de dezvoltare a mobilității electrice, prin implementarea unor investiții sustenabile și relevante pe termen lung. Extinderea rețelei de încărcare, inclusiv pentru vehiculele heavy-duty, reprezintă un pas strategic în direcția consolidării soluțiilor integrate, adaptate cerințelor viitorului.”
Materialul nu detaliază în fragmentul disponibil lista celor 26 de locații sau specificațiile tehnice complete ale stațiilor; acestea ar urma să rezulte din implementarea proiectului pe parcursul perioadei anunțate.
Recomandate
Comisia Europeană blochează finanțarea UE pentru proiecte solare care folosesc invertoare de la furnizori considerați „cu risc ridicat”, inclusiv Huawei , într-o mișcare cu impact direct asupra modului în care vor fi eligibile cheltuielile din fonduri europene pentru infrastructura energetică, potrivit Politico . Decizia vizează invertoarele pentru panouri fotovoltaice — echipamente care transformă energia produsă de panouri în curent ce poate fi injectat în rețea. Huawei este un lider de piață pe acest segment, iar Comisia spune că acționează „chiar acum” pentru a reduce „riscul de perturbare a infrastructurii critice a UE de către actori străini”, inclusiv prin elaborarea unor orientări care să restricționeze utilizarea fondurilor UE în proiecte ce implică astfel de echipamente de la furnizori cu risc ridicat. Ce se schimbă pentru proiectele finanțate din bani europeni Comisia a indicat că proiectele deja finanțate din fonduri UE, în care sunt implicați furnizori considerați cu risc ridicat, pot solicita o excepție. Un oficial european citat de publicație (sub protecția anonimatului) a precizat că executivul european va decide până la 1 noiembrie dacă permite continuarea proiectelor fără restricții privind furnizorii care pot fi utilizați. De ce contează: securitatea rețelelor de energie „curată” intră în logica de infrastructură critică Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Siobhan McGarry, a enumerat riscuri asociate interferenței străine în rețelele de energie curată, precum manipularea „parametrilor de producție a electricității”, perturbarea generării și acces neautorizat la date operaționale. Ea a spus că un astfel de scenariu ar putea include o „oprire de la distanță… care să ducă la pene de curent la nivel național”. Oficialul european citat a mai afirmat că sunt afectați furnizori din China, Rusia, Coreea de Nord și Iran și a notat că furnizorii chinezi dețin 80% din cota globală a pieței de invertoare solare. Context: de la 5G la fotovoltaice UE are de mai mult timp preocupări legate de Huawei și ZTE în rețelele 5G și încearcă să împingă statele membre să îi elimine din infrastructura de telecomunicații, poziție pe care încearcă acum să o facă obligatorie. Potrivit Politico, îngrijorările privind dominația Huawei în tehnologia solară s-au intensificat mai recent. Comisia a indicat și că revizuirea Cybersecurity Act (Actul privind securitatea cibernetică) urmărește să abordeze aceste riscuri pe termen mediu. În același timp, Beijingul a amenințat să răspundă după măsuri care urmăresc să restricționeze furnizorii chinezi pe piața UE. Huawei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit publicației. [...]
Guvernul a fixat un termen maxim de 6 luni pentru autorizarea proiectelor de energie regenerabilă pe terenuri agricole degradate ale statului , după ce a aprobat o ordonanță de urgență care modifică Legea nr. 268/2001, potrivit Agro Business . Miza este accelerarea investițiilor în capacități noi, pe suprafețe care nu sunt folosite în agricultură. Ordonanța a fost aprobată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și vizează terenurile agricole degradate aflate în proprietatea statului, care pot fi utilizate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile. Executivul argumentează că măsura creează premise pentru valorificarea acestor suprafețe și pentru atragerea de investiții, cu efecte așteptate în zonele rurale. Ce se schimbă pentru investitori: „zone de accelerare” și autorizare mai rapidă Actul normativ este prezentat ca parte a angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește simplificarea și digitalizarea procedurilor, precum și reducerea termenelor de autorizare pentru proiectele amplasate pe terenuri aflate în administrarea Autorității Naționale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură. În acest context, ministrul Agriculturii, Tánczos Barna , a declarat: „Se desemnează zone de accelerare prin includerea terenurilor degradate administrate de Autoritatea Națională de Administrate a Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură pentru investițiile în surse regenerabile de energie, iar procedura de autorizare pentru astfel de proiecte va avea o durată maximă de 6 luni.” Cadrul de concesionare și aprobarea tacită, între măsurile-cheie Printre măsurile enumerate în material se află: stabilirea cadrului normativ pentru utilizarea terenurilor degradate aflate în proprietatea statului; reglementarea procedurii de concesionare prin licitație publică, inclusiv condițiile de derulare, termenele și clauzele contractuale; stabilirea duratei contractelor de concesiune și a posibilității de prelungire; simplificarea și digitalizarea procesului de autorizare, inclusiv prin mecanisme de aprobare tacită (adică acceptarea automată în anumite condiții, dacă autoritatea nu răspunde în termen). Guvernul susține că, prin aceste modificări, urmărește utilizarea mai eficientă a terenurilor statului și crearea unui cadru „predictibil” pentru investiții. Legătura cu PNRR și riscul de penalizare Ministrul Agriculturii a legat reforma de îndeplinirea unui angajament din PNRR și de evitarea unei penalizări de 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei), sumă menționată ca risc în cazul neîndeplinirii acestuia. La finalul materialului, Agro Business indică drept sursă „madr.ro”, fără alte detalii suplimentare în text despre pașii următori de implementare sau calendarul aplicării efective a noilor proceduri. [...]
Bulgaria adaugă 225 MW de solar cu stocare lângă România, întărind producția în zona Dunării , odată cu inaugurarea parcului fotovoltaic St. George din regiunea Silistra , un proiect care ar urma să acopere aproape 13% din producția actuală de energie solară a țării, potrivit Mediafax . Parcul a fost inaugurat joi în nord-estul Bulgariei, aproape de granița cu România. Capacitatea instalată este de 225 MW, ceea ce îl plasează între cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria. Dimensiunea proiectului și amplasarea Instalația a fost construită pe terenul unui fost aeroport, în apropierea satului Polkovnik Lambrinovo, în zona Silistra. Orașul Silistra este pe malul Dunării, vizavi de județul Călărași și relativ aproape de Constanța. Proiectul include: aproximativ 400.000 de panouri solare; o suprafață de 165 de hectare. De ce contează: stocarea în baterii reduce dependența de orele cu soare Investiția include și unul dintre cele mai mari sisteme de stocare a energiei în baterii din Bulgaria, ceea ce ar permite livrarea de electricitate și în intervalele fără soare, potrivit Novinite, citat de Mediafax. „Avem, în plus, una dintre cele mai mari baterii pentru stocarea energiei electrice, ceea ce ne permite să furnizăm electricitate nu doar atunci când este soare”, a precizat Martin Langham, director operațional al companiei cehe de energie regenerabilă Resolve Energy , implicată în proiect. Impact local: operare, mentenanță și formare profesională Parcul solar va avea aproximativ 20 de angajați pentru activitățile de operare și mentenanță. Dezvoltatorii au anunțat și crearea unei academii de pregătire pentru specialiști în energie solară, destinată formării forței de muncă din regiune. În context mai larg, pe măsură ce producția de energie solară crește în sud-estul Europei, Bulgaria accelerează investițiile în proiecte regenerabile și în sisteme de stocare, iar regiunea Silistra este indicată ca zonă-cheie pentru astfel de dezvoltări. [...]
Parcul eolian Deleni , de 140 MW, intră în linie dreaptă spre punerea în funcțiune , după ce toate turbinele au fost instalate, iar proiectul se apropie de testele necesare conectării la rețea, potrivit Economica . Pentru piață, miza imediată este trecerea de la stadiul de șantier la livrarea efectivă de energie, într-un proiect care ar urma să devină cel mai mare parc eolian din Moldova. Din informațiile publicate de PPC Renewables pe LinkedIn, etapa de construcție a turbinelor este „oficial încheiată”, însă urmează pașii tehnici care condiționează intrarea în exploatare: finalizarea stației Banca și procesul de „energizare” (punerea sub tensiune și integrarea în rețeaua națională). Ce înseamnă proiectul, în cifre Parcul eolian de la Deleni are o capacitate de 140 MW și este echipat cu turbine General Electric : 23 de turbine, de 6,1 MW fiecare; producție anuală estimată: aproximativ 370 GWh; emisii de CO2 evitate: circa 215.000 de tone anual; energie suficientă pentru echivalentul a 100.000 de gospodării (conform estimărilor companiei). Calendar și ce urmează Potrivit anunțurilor mai vechi ale companiei, proiectul ar urma să fie finalizat la jumătatea acestui an, menționează Economica, precizând că este vorba despre o estimare din comunicările anterioare ale PPC. În paralel, PPC a demarat deja faza a doua a proiectului încă din toamna trecută. Conform unui comunicat al companiei din octombrie 2025, capacitatea ar urma să fie majorată cu 85 MW, prin construirea a 14 turbine noi de 6,1 MW fiecare, amplasate în proximitatea localității Bogdănița, ceea ce ar ridica puterea totală instalată a proiectului la peste 225 MW. (Detalii despre faza a doua au fost relatate și de e-nergia.ro, cu link în materialul Economica.) Context: strategia PPC în regenerabile La nivel de grup, PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă în Grecia, România, Italia și Bulgaria, cu obiectivul de a ajunge la 12,7 GW capacitate instalată până în 2028. În România, compania are în prezent aproximativ 1,6 GW, fiind descrisă ca cel mai mare investitor în segmentul energiei regenerabile, și continuă investițiile în proiecte de mari dimensiuni. [...]
Visual Fan ( BVB: ALW ) își extinde activitatea în energie printr-un proiect de stocare de 30 MWh lângă Brașov , o mișcare care o poziționează mai direct pe lanțul de infrastructură necesar echilibrării rețelei, nu doar pe zona de livrare de proiecte fotovoltaice. Potrivit Economica , compania cunoscută pentru brandul Allview a intrat în acționariatul Solbess S.R.L., firmă activă în producția de energie electrică. Mutarea este prezentată ca parte a strategiei de diversificare a portofoliului de investiții, prin intrarea într-un sector nou pentru companie. Proiectul: stocare de 30 MWh și putere instalată de 7 MW, la Hărman Primul proiect al Solbess vizează dezvoltarea unui parc de stocare a energiei electrice în localitatea Hărman (județul Brașov) , cu: capacitate de stocare: 30 MWh putere instalată: 7 MW Conform informațiilor transmise, proiectul este destinat echilibrării și stabilizării sistemului energetic național , adică furnizării de flexibilitate într-o rețea în care producția din surse regenerabile poate varia rapid. Compania a indicat că vede energia ca direcție cu potențial de creare de valoare pe termen lung. Context: de la electronice la „Green by Allview” și proiecte fotovoltaice Visual Fan are deja o componentă de business în zona energetică, prin divizia Renewable EPC by Allview , specializată în dezvoltarea de sisteme pentru parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni, inclusiv cu stocare. În 2022, compania a lansat conceptul Green by Allview , cu trei divizii: ERA Health, Allview Energy și Allview Auto. Divizia Allview Energy a debutat în 2022 cu soluții solare pentru locuințe și eficiență energetică, iar în 2023 a fost consolidată prin atragerea de specialiști pentru zona industrială. Potrivit datelor din anunț, divizia a finalizat peste 20 MW de proiecte fotovoltaice, cu focus pe sisteme industriale de 1–5 MW . În 2024, Allview Energy a semnat contracte pentru centrale fotovoltaice de tip Full EPC (contractare „la cheie”, de la proiectare la execuție) cu companii din mediul privat și public, iar acest parcurs a dus la formarea diviziei Renewable EPC, dedicată proiectelor de mari dimensiuni, inclusiv cu stocare. De ce contează Intrarea în acționariatul unei companii din producția de energie și lansarea unui proiect de stocare de 30 MWh indică o trecere de la rolul de integrator/constructor de proiecte (EPC) către expunere mai directă pe infrastructura care aduce flexibilitate în sistemul energetic, într-un moment în care astfel de capacități devin tot mai relevante pentru integrarea producției regenerabile. Pentru moment, sursa nu oferă detalii despre valoarea investiției, calendarul proiectului sau structura exactă a participației în Solbess. [...]
Apple își extinde capacitatea de energie regenerabilă în India cu peste 150 MW , printr-o investiție de aproximativ 10,6 milioane de dolari (aprox. 48,8 milioane lei), într-un demers legat de ținta de neutralitate a emisiilor pe întreg lanțul de aprovizionare până în 2030, potrivit IT Home . Investiția vizează dezvoltarea a peste 150 MW de capacitate din surse regenerabile, iar Apple estimează că proiectul ar putea acoperi consumul anual de electricitate pentru circa 150.000 de gospodării din India. Pentru implementare, compania spune că va colabora cu dezvoltatorul indian de energie regenerabilă CleanMax , finanțarea urmând să susțină construcția unor noi facilități eoliene și solare. De ce contează: energie pentru operațiunile locale și presiune pe lanțul de aprovizionare Proiectul este a doua colaborare dintre Apple și CleanMax. Anterior, Apple a folosit sisteme fotovoltaice pe acoperiș pentru a alimenta cu energie 100% regenerabilă birourile și magazinele sale din India, conform aceleiași surse. Extinderea capacității de producție de energie curată indică o abordare în care compania încearcă să-și securizeze consumul de electricitate din surse cu emisii reduse pe piețe unde își crește prezența operațională, în paralel cu obiectivul „ Apple 2030 ” de a ajunge la neutralitate de carbon pe întreg ciclul de viață al produselor și în lanțul de aprovizionare. Alte proiecte incluse în pachetul anunțat în India Pe lângă componenta de energie, Apple a anunțat și extinderea a încă două inițiative de mediu în India: Combaterea poluării cu plastic , printr-un parteneriat cu WWF-India, care extinde proiecte de reciclare și management al deșeurilor construite pe colaborarea WWF-India cu compania Saahas Zero Waste; noul model ar urma să fie replicat și în zone noi, inclusiv în Coimbatore. Sprijin pentru antreprenoriat „verde” , prin extinderea colaborării cu organizația Acumen, cu „granturi catalitice” pentru 6 întreprinderi sociale axate pe inovație în energie curată, în arii precum managementul deșeurilor, economia circulară și agricultura regenerativă, plus mentorat și suport tehnic. [...]
