Știri
Știri din categoria Energie verde
Guvernul a fixat un termen maxim de 6 luni pentru autorizarea proiectelor de energie regenerabilă pe terenuri agricole degradate ale statului, după ce a aprobat o ordonanță de urgență care modifică Legea nr. 268/2001, potrivit Agro Business. Miza este accelerarea investițiilor în capacități noi, pe suprafețe care nu sunt folosite în agricultură.
Ordonanța a fost aprobată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și vizează terenurile agricole degradate aflate în proprietatea statului, care pot fi utilizate pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile. Executivul argumentează că măsura creează premise pentru valorificarea acestor suprafețe și pentru atragerea de investiții, cu efecte așteptate în zonele rurale.
Actul normativ este prezentat ca parte a angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește simplificarea și digitalizarea procedurilor, precum și reducerea termenelor de autorizare pentru proiectele amplasate pe terenuri aflate în administrarea Autorității Naționale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură.
În acest context, ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat:
„Se desemnează zone de accelerare prin includerea terenurilor degradate administrate de Autoritatea Națională de Administrate a Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură pentru investițiile în surse regenerabile de energie, iar procedura de autorizare pentru astfel de proiecte va avea o durată maximă de 6 luni.”
Printre măsurile enumerate în material se află:
Guvernul susține că, prin aceste modificări, urmărește utilizarea mai eficientă a terenurilor statului și crearea unui cadru „predictibil” pentru investiții.
Ministrul Agriculturii a legat reforma de îndeplinirea unui angajament din PNRR și de evitarea unei penalizări de 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei), sumă menționată ca risc în cazul neîndeplinirii acestuia.
La finalul materialului, Agro Business indică drept sursă „madr.ro”, fără alte detalii suplimentare în text despre pașii următori de implementare sau calendarul aplicării efective a noilor proceduri.
Recomandate
Un motor gigant pe hidrogen a livrat energie în rețeaua națională a Spaniei , un test pe care producătorul îl prezintă drept premieră mondială și care mizează pe un avantaj operațional esențial: acoperirea perioadelor în care eolianul și solarul nu produc suficient, potrivit Economedia . Tehnologia a fost dezvoltată de compania finlandeză Wärtsilä și a fost testată la instalația sa din nordul Spaniei. Motorul funcționează exclusiv pe bază de hidrogen și este gândit ca soluție pentru una dintre problemele structurale ale energiei regenerabile: asigurarea energiei „la nevoie” atunci când producția din surse variabile scade. De ce contează: o opțiune de „echilibrare” fără emisii de carbon Potrivit companiei, motoarele alimentate cu hidrogen ar putea ajuta la echilibrarea viitoarelor rețele electrice fără emisii de carbon. În locul pilelor de combustie (tehnologie care produce electricitate prin reacții electrochimice), soluția folosește un motor cu ardere internă de mare capacitate, adaptat să funcționeze cu hidrogen pur. Wärtsilä susține că mai multe unități ar putea fi combinate în centrale electrice la scară industrială, capabile să producă „sute de megawați” de energie electrică. Obstacole: infrastructură și sprijin politic Chiar dacă testul este prezentat ca un pas important, experții citați în material indică obstacole majore pentru utilizarea pe scară largă: ar fi necesare investiții semnificative în infrastructura de producție, stocare și transport a hidrogenului, precum și un sprijin politic mai puternic. Testul are loc pe fondul extinderii accelerate a regenerabilelor în Spania, unde energia eoliană și solară au o pondere tot mai mare în producția de electricitate — context în care soluțiile de echilibrare a sistemului devin tot mai relevante. [...]
Un fermier din Bavaria a investit circa 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) ca să transforme un tractor vechi într-un utilaj electric alimentat din panouri fotovoltaice și vrea să-i folosească bateria și ca stocare pentru locuință , potrivit Mediafax . Miza proiectului nu este doar reducerea consumului de motorină, ci și folosirea mai eficientă a energiei solare produse la fermă, inclusiv atunci când producția scade. Inițiativa pornește de la un tractor John Deere vechi de peste 50 de ani, convertit într-un vehicul complet electric care se încarcă din sistemul fotovoltaic al fermei, conform publicației Agrarheute, citată de Mediafax. Fermierul spune că a alocat aproximativ 100 de ore de muncă pentru conversie, timp în care a eliminat componentele specifice motorului termic: rezervorul de combustibil, motorul diesel, sistemul de evacuare și ambreiajul. Ce poate face utilajul după conversie Tractorul rezultat are o putere de 25 kW (echivalentul a 34 CP), apropiată de versiunea originală cu motor termic. Diferența este modul de operare: utilajul funcționează „silențios și fără emisii”, iar autonomia este de aproximativ două ore pentru activități ușoare, precum întreținerea fermei și a pășunilor. Pentru lucrări grele, precum aratul, fermierul folosește în continuare tractoare clasice, ceea ce indică o limitare operațională importantă a conversiei în forma actuală. De ce contează: bateria tractorului, folosită ca „baterie” pentru casă Proiectul nu este considerat încheiat. Pe termen lung, proprietarul vrea ca tractorul să aibă și un rol de stocare a energiei pentru locuință: atunci când utilajul nu este folosit, bateria ar urma să contribuie la alimentarea casei în perioadele cu producție solară scăzută. În acest scenariu, tractorul devine nu doar un consumator de energie regenerabilă, ci și o soluție de echilibrare a consumului în gospodărie, prin utilizarea energiei produse local de panouri fotovoltaice. Mediafax nu oferă detalii tehnice despre modul concret de conectare a bateriei la instalația casei sau despre capacitatea acesteia. [...]
Capacitatea solară deja instalată în Europa a redus factura la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice, potrivit Economedia . Estimarea apare într-o analiză SolarPower Europe , citată de Euronews și preluată de Mediafax, și indică un efect economic direct al producției fotovoltaice: mai puține importuri de petrol și gaze, deci costuri mai mici. Calculul SolarPower Europe arată că energia produsă de panourile fotovoltaice a redus costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 de milioane de euro pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA-Israel. Potrivit analizei, datele vin într-un moment în care piețele energetice rămân „extrem de volatile”. De ce contează: regenerabilele atenuează șocurile de preț Tensiunile din jurul Iranului au amplificat temerile privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze, pe fondul importanței Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril (aprox. 437 lei), cu circa 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, în timp ce prețul gazelor naturale în Europa a avut episoade de creștere de aproape 50%, potrivit informațiilor citate. Experții din sectorul energetic susțin că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. În mod obișnuit, pe piețele europene prețul energiei este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului, adesea centralele pe gaz; pe măsură ce producția solară și eoliană crește, necesarul din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se diminuează. Exemple și context: Spania și schimbarea mixului energetic în UE În ultimii ani, Spania și-a dublat capacitatea instalată de energie eoliană și solară, iar think tank-ul Ember estimează că această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. În același timp, 2025 a adus o premieră la nivelul Uniunii Europene: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Datele Ember indică faptul că eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, ușor peste ponderea combustibililor fosili. La nivel de țări, Austria a avut anul trecut cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate (aprox. 90%), urmată de Suedia și Danemarca; Portugalia, Spania și Croația au depășit, de asemenea, pragul de 50%. La polul opus, Malta a rămas la puțin peste 10%, conform acelorași date. Reprezentanții industriei solare citați în material susțin că actuala criză reconfirmă rolul investițiilor în regenerabile nu doar în reducerea emisiilor, ci și ca „plasă de siguranță” economică, prin limitarea expunerii la șocuri geopolitice și la fluctuațiile de preț ale petrolului și gazelor. [...]
Energia solară a redus factura Europei la importurile de combustibili fosili cu 12,8 miliarde de euro (aprox. 64,6 miliarde lei) până la 2 iunie , într-un context de volatilitate accentuată a piețelor energetice pe fondul războiului din jurul Iranului, potrivit Mediafax , care citează o analiză SolarPower Europe preluată de Euronews. Analiza estimează că energia produsă de panourile fotovoltaice deja instalate în Europa a diminuat costurile cu importurile de combustibili fosili cu o medie de 136 milioane de euro (aprox. 686 milioane lei) pe zi de la începutul conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Miza economică este directă: în perioade de șoc geopolitic, fiecare unitate de energie produsă local din surse regenerabile reduce expunerea la prețurile internaționale ale petrolului și gazelor. Războiul și scumpirea energiei: de ce contează economiile din solar Conflictul a amplificat temerile legate de aprovizionarea globală cu petrol și gaze, în special din cauza rolului strategic al Strâmtorii Ormuz . În acest context, petrolul Brent se tranzacționa joi în jurul valorii de 95 de dolari pe baril, cu aproximativ 20 de euro peste nivelul de dinaintea izbucnirii războiului, iar pe piața europeană a gazelor naturale au existat episoade în care cotațiile au urcat cu aproape 50%, potrivit datelor citate în material. Efectul în prețul electricității: mai puțin „gaz marginal”, mai puțină presiune Experții din sectorul energetic citați în articol arată că extinderea producției din surse regenerabile reduce influența gazului și cărbunelui asupra prețului final al electricității. Pe multe piețe europene, prețul este stabilit de cea mai scumpă sursă necesară pentru acoperirea consumului (adesea centralele pe gaz); când producția solară și eoliană crește, necesarul de energie din combustibili fosili scade, iar efectul scumpirilor la gaze se atenuează. Un exemplu menționat este Spania, care și-a dublat în ultimii ani capacitatea instalată eoliană și solară. Potrivit think tank-ului Ember, această strategie a redus cu aproximativ 75% influența centralelor pe combustibili fosili asupra prețului electricității față de nivelurile din 2019. Context: 2025, primul an în care eolianul și solarul au depășit fosilele în UE Materialul notează că 2025 a adus o premieră în Uniunea Europeană: pentru prima dată, energia produsă din surse eoliene și solare a depășit producția bazată pe combustibili fosili. Conform datelor Ember citate, eolianul și solarul au generat aproximativ 30% din electricitatea consumată în UE, depășind ușor ponderea combustibililor fosili. La capitolul pondere a energiei regenerabile în consumul de electricitate, Austria a fost pe primul loc în Europa, cu aproximativ 90% din producție din surse verzi, urmată de Suedia și Danemarca. Portugalia, Spania și Croația au trecut de pragul de 50%, în timp ce Malta a rămas la puțin peste 10%, potrivit aceleiași surse. Reprezentanții industriei solare citați în articol susțin că actuala criză reconfirmă un beneficiu economic al investițiilor în regenerabile: pe lângă reducerea emisiilor, acestea oferă protecție față de șocurile geopolitice și fluctuațiile de preț de pe piețele internaționale ale petrolului și gazelor. [...]
Un nou proiect de stocare în baterii de 220 MWh în județul Olt intră în faza de execuție , după ce grupul românesc Enevo a fost contractat ca antreprenor general (EPC) pentru investiția austriecilor de la Kraftfeld , potrivit Profit . Miza economică și operațională este creșterea flexibilității Sistemului Energetic Național, într-un context în care producția din surse regenerabile pune presiune pe echilibrarea rețelei. Proiectul este la Drăgănești-Olt și include, pe lângă sistemul de stocare (BESS – „battery energy storage system”, adică stocare în baterii), și racordarea la rețeaua de înaltă tensiune, inclusiv stația aferentă. Ce livrează proiectul și cum va funcționa în piață Kraftfeld este proprietarul proiectului, iar Enevo Group va avea rol de contractor EPC, fiind responsabil de proiectare, achiziții și construcție „la cheie” a sistemului BESS și a stației de înaltă tensiune. Sistemul va avea: putere nominală de descărcare: 110 MW ; capacitate de stocare: 220 MWh . Conform informațiilor din articol, instalația va putea stoca și livra energie „în funcție de semnalele pieței” și de nevoile operaționale ale Sistemului Energetic Național, adică va contribui la echilibrare și flexibilitate atunci când producția și consumul nu se potrivesc. Calendar: șantier în T3 2026, operare comercială la început de 2027 Contractul a fost semnat în cadrul Intersolar Europe 2026 . Lucrările de construcție sunt programate să înceapă în trimestrul al treilea din 2026 , iar punerea în funcțiune și intrarea în operare comercială sunt planificate pentru începutul anului 2027 . Context: portofoliul Enevo și interesul pentru stocare Enevo afirmă, într-un comunicat citat de Profit, că proiectul „consolidează poziția” companiei ca partener EPC pentru sisteme de stocare de mare capacitate din România și că portofoliul său depășește 1 GWh , incluzând proiecte aflate în execuție sau deja operaționale. „Proiectele de această amploare sunt posibile doar prin parteneriate solide, prin încredere și printr-o viziune comună asupra unui viitor mai sustenabil și mai sigur din punct de vedere energetic”, a declarat Ben Salm-Reifferscheidt, Managing Director al Kraftfeld. „Stocarea energiei nu mai este opțională, ci reprezintă un element esențial pentru construirea unui sistem energetic rezilient și decarbonizat. (…) Suntem mândri să sprijinim Kraftfeld (…) și să contribuim la o rețea electrică mai stabilă și mai flexibilă în România”, a spus Eduard Meiloiu, VP Renewables, Enevo Group. [...]
România și alte 11 state din Europa Centrală și de Est cer majorarea finanțării pentru tranziția energetică , pe fondul riscului ca revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) să reducă resursele disponibile pentru investiții verzi, potrivit Agerpres . Comisia Europeană pregătește pentru iulie o revizuire a ETS, menită să alinieze mecanismul la obiectivele climatice ale Uniunii pentru 2040. În paralel, dezbaterea politică s-a mutat pe impactul asupra competitivității industriale, iar unele guverne – precum Italia și Cehia – au cerut „slăbirea” ETS pentru a reduce costurile pe termen scurt pentru industriile locale, ceea ce ar putea însemna mai puțini bani direcționați către tranziția la energia verde. Miza: finanțarea „ Fondului de modernizare ”, alimentat din ETS Într-o scrisoare către Comisia Europeană, datată 19 iulie, 12 guverne solicită consolidarea „fondului de modernizare” – un instrument finanțat din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii de carbon. Fondul a investit din 2021 peste 20 miliarde de euro pentru a sprijini statele membre mai sărace să renunțe treptat la combustibilii fosili. Semnatarii argumentează că, într-un context de incertitudini economice și riscuri geopolitice mai mari, predictibilitatea finanțării devine esențială pentru ca tranziția energetică să rămână fezabilă. „În actualul context politic și economic, caracterizat de sporirea incertitudinilor și a riscurilor geopolitice, mecanismele previzibile de finanțare rămân o condiție esențială pentru succesul tranziției energetice a UE. Cerem o majorare semnificativă a nivelului finanțării, aliniat dificultăților în creștere ale tranziției.” Cine cere majorarea și cine beneficiază Scrisoarea este semnată de 12 state: România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Grecia, Cehia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Fondul de modernizare sprijină aceste 12 state, plus Portugalia, pentru a ajuta țările cu venituri mai mici să țină pasul cu obiectivele climatice ale UE. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma concretă a „majorării semnificative” cerute, miza imediată rămâne modul în care revizuirea ETS va influența fluxul de bani către Fondul de modernizare, într-un moment în care statele din regiune încearcă să evite ca presiunea pe competitivitate să se traducă în finanțare mai mică pentru investițiile de decarbonizare. [...]
