Știri
Știri din categoria Energie verde
Parcul eolian Deleni, de 140 MW, intră în linie dreaptă spre punerea în funcțiune, după ce toate turbinele au fost instalate, iar proiectul se apropie de testele necesare conectării la rețea, potrivit Economica. Pentru piață, miza imediată este trecerea de la stadiul de șantier la livrarea efectivă de energie, într-un proiect care ar urma să devină cel mai mare parc eolian din Moldova.
Din informațiile publicate de PPC Renewables pe LinkedIn, etapa de construcție a turbinelor este „oficial încheiată”, însă urmează pașii tehnici care condiționează intrarea în exploatare: finalizarea stației Banca și procesul de „energizare” (punerea sub tensiune și integrarea în rețeaua națională).
Parcul eolian de la Deleni are o capacitate de 140 MW și este echipat cu turbine General Electric:
Potrivit anunțurilor mai vechi ale companiei, proiectul ar urma să fie finalizat la jumătatea acestui an, menționează Economica, precizând că este vorba despre o estimare din comunicările anterioare ale PPC.
În paralel, PPC a demarat deja faza a doua a proiectului încă din toamna trecută. Conform unui comunicat al companiei din octombrie 2025, capacitatea ar urma să fie majorată cu 85 MW, prin construirea a 14 turbine noi de 6,1 MW fiecare, amplasate în proximitatea localității Bogdănița, ceea ce ar ridica puterea totală instalată a proiectului la peste 225 MW. (Detalii despre faza a doua au fost relatate și de e-nergia.ro, cu link în materialul Economica.)
La nivel de grup, PPC își extinde portofoliul de energie regenerabilă în Grecia, România, Italia și Bulgaria, cu obiectivul de a ajunge la 12,7 GW capacitate instalată până în 2028. În România, compania are în prezent aproximativ 1,6 GW, fiind descrisă ca cel mai mare investitor în segmentul energiei regenerabile, și continuă investițiile în proiecte de mari dimensiuni.
Recomandate
Visual Fan ( BVB: ALW ) își extinde activitatea în energie printr-un proiect de stocare de 30 MWh lângă Brașov , o mișcare care o poziționează mai direct pe lanțul de infrastructură necesar echilibrării rețelei, nu doar pe zona de livrare de proiecte fotovoltaice. Potrivit Economica , compania cunoscută pentru brandul Allview a intrat în acționariatul Solbess S.R.L., firmă activă în producția de energie electrică. Mutarea este prezentată ca parte a strategiei de diversificare a portofoliului de investiții, prin intrarea într-un sector nou pentru companie. Proiectul: stocare de 30 MWh și putere instalată de 7 MW, la Hărman Primul proiect al Solbess vizează dezvoltarea unui parc de stocare a energiei electrice în localitatea Hărman (județul Brașov) , cu: capacitate de stocare: 30 MWh putere instalată: 7 MW Conform informațiilor transmise, proiectul este destinat echilibrării și stabilizării sistemului energetic național , adică furnizării de flexibilitate într-o rețea în care producția din surse regenerabile poate varia rapid. Compania a indicat că vede energia ca direcție cu potențial de creare de valoare pe termen lung. Context: de la electronice la „Green by Allview” și proiecte fotovoltaice Visual Fan are deja o componentă de business în zona energetică, prin divizia Renewable EPC by Allview , specializată în dezvoltarea de sisteme pentru parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni, inclusiv cu stocare. În 2022, compania a lansat conceptul Green by Allview , cu trei divizii: ERA Health, Allview Energy și Allview Auto. Divizia Allview Energy a debutat în 2022 cu soluții solare pentru locuințe și eficiență energetică, iar în 2023 a fost consolidată prin atragerea de specialiști pentru zona industrială. Potrivit datelor din anunț, divizia a finalizat peste 20 MW de proiecte fotovoltaice, cu focus pe sisteme industriale de 1–5 MW . În 2024, Allview Energy a semnat contracte pentru centrale fotovoltaice de tip Full EPC (contractare „la cheie”, de la proiectare la execuție) cu companii din mediul privat și public, iar acest parcurs a dus la formarea diviziei Renewable EPC, dedicată proiectelor de mari dimensiuni, inclusiv cu stocare. De ce contează Intrarea în acționariatul unei companii din producția de energie și lansarea unui proiect de stocare de 30 MWh indică o trecere de la rolul de integrator/constructor de proiecte (EPC) către expunere mai directă pe infrastructura care aduce flexibilitate în sistemul energetic, într-un moment în care astfel de capacități devin tot mai relevante pentru integrarea producției regenerabile. Pentru moment, sursa nu oferă detalii despre valoarea investiției, calendarul proiectului sau structura exactă a participației în Solbess. [...]
Apple își extinde capacitatea de energie regenerabilă în India cu peste 150 MW , printr-o investiție de aproximativ 10,6 milioane de dolari (aprox. 48,8 milioane lei), într-un demers legat de ținta de neutralitate a emisiilor pe întreg lanțul de aprovizionare până în 2030, potrivit IT Home . Investiția vizează dezvoltarea a peste 150 MW de capacitate din surse regenerabile, iar Apple estimează că proiectul ar putea acoperi consumul anual de electricitate pentru circa 150.000 de gospodării din India. Pentru implementare, compania spune că va colabora cu dezvoltatorul indian de energie regenerabilă CleanMax , finanțarea urmând să susțină construcția unor noi facilități eoliene și solare. De ce contează: energie pentru operațiunile locale și presiune pe lanțul de aprovizionare Proiectul este a doua colaborare dintre Apple și CleanMax. Anterior, Apple a folosit sisteme fotovoltaice pe acoperiș pentru a alimenta cu energie 100% regenerabilă birourile și magazinele sale din India, conform aceleiași surse. Extinderea capacității de producție de energie curată indică o abordare în care compania încearcă să-și securizeze consumul de electricitate din surse cu emisii reduse pe piețe unde își crește prezența operațională, în paralel cu obiectivul „ Apple 2030 ” de a ajunge la neutralitate de carbon pe întreg ciclul de viață al produselor și în lanțul de aprovizionare. Alte proiecte incluse în pachetul anunțat în India Pe lângă componenta de energie, Apple a anunțat și extinderea a încă două inițiative de mediu în India: Combaterea poluării cu plastic , printr-un parteneriat cu WWF-India, care extinde proiecte de reciclare și management al deșeurilor construite pe colaborarea WWF-India cu compania Saahas Zero Waste; noul model ar urma să fie replicat și în zone noi, inclusiv în Coimbatore. Sprijin pentru antreprenoriat „verde” , prin extinderea colaborării cu organizația Acumen, cu „granturi catalitice” pentru 6 întreprinderi sociale axate pe inovație în energie curată, în arii precum managementul deșeurilor, economia circulară și agricultura regenerativă, plus mentorat și suport tehnic. [...]
Enlight Renewable Energy pregătește intrarea pe stocare în România, o mișcare care poate accelera investițiile în flexibilitatea rețelei , pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, potrivit Profit . Compania israeliană, specializată în dezvoltarea și operarea de proiecte de energie regenerabilă, are în portofoliu proiecte de generare și stocare de peste 21 GW/69 GWh în diverse stadii de dezvoltare în SUA, Europa și regiunea MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord), conform datelor analizate de publicație. Ce face Enlight și unde se uită acum Enlight poartă „negocieri avansate” pentru lansarea operațiunilor pe piețele de stocare a energiei din România și Finlanda , ca parte a strategiei de extindere pe piețe cu „potențial ridicat”, mai arată informațiile citate. Stocarea energiei (în practică, de regulă baterii la scară mare) este relevantă pentru sistemul energetic deoarece poate ajuta la echilibrarea producției și consumului, în special în perioadele cu variații mari ale producției din eolian și fotovoltaic. De ce contează pentru piața locală Intrarea unui dezvoltator cu portofoliu internațional semnificativ în segmentul de stocare poate intensifica competiția pentru proiecte și poate grăbi maturizarea unei piețe aflate încă în formare în România, unde nevoia de flexibilitate crește odată cu noile capacități regenerabile. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre dimensiunea proiectelor vizate în România, calendarul exact sau locațiile avute în vedere. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește o schemă de 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) care poate acoperi integral investiții în fotovoltaice pentru autoconsum în agricultură și industria alimentară, cu un plafon de până la 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei) per beneficiar, potrivit Wall-Street . Miza economică este reducerea costurilor cu energia pentru companii, prin producție proprie, în condiții de eligibilitate stricte. Cine poate aplica și în ce condiții Apelul de finanțare este dedicat: companiilor din sectorul agricol; companiilor din industria alimentară; organizațiilor din domeniul îmbunătățirilor funciare. Pentru accesarea finanțării, activitatea solicitantului trebuie să fie încadrată în CAEN 01 (agricultură), CAEN 10 (industria alimentară) sau CAEN 11 (fabricarea băuturilor). Sunt eligibile atât IMM-urile, cât și întreprinderile mari, inclusiv PFA, II, IF și cooperativele agricole. O condiție-cheie: minimum 70% din energia electrică produsă anual trebuie utilizată pentru autoconsum, lucru care va fi demonstrat printr-un studiu de fezabilitate. Ce investiții sunt finanțate și ce este exclus Programul sprijină proiecte noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, inclusiv: implementarea unui sistem fotovoltaic, cu sau fără capacități de stocare; achiziția instalațiilor/echipamentelor; lucrări de construcții necesare; instalarea și punerea în funcțiune. Nu sunt eligibile proiectele care vizează modernizarea, extinderea sau înlocuirea unor sisteme vechi. De asemenea, proiectul nu trebuie să fie demarat înainte de depunerea cererii de finanțare: sunt acceptate doar cheltuielile făcute după acest moment. Cheltuielile de operare, mentenanță sau management de proiect nu sunt finanțate și rămân în sarcina beneficiarului. Cât se finanțează: intensitate, plafon și buget Ajutorul de stat este stabilit în funcție de capacitatea instalată: 650.000 euro/MW pentru capacități sub 1 MW; 550.000 euro/MW pentru capacități peste 1 MW. Sprijinul poate acoperi până la 100% din costurile eligibile și este acordat sub formă de rambursare, pe baza cheltuielilor efectuate. Valoarea maximă a sprijinului este limitată la 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei) per beneficiar, iar alocarea se face printr-un mecanism competitiv. Bugetul sesiunii este împărțit în două componente: 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru proiecte sub 1 MW; 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru proiecte peste 1 MW. În material nu este precizat calendarul exact al lansării apelului, ci doar că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale „va lansa” această sesiune de finanțare. [...]
Blocada Strâmtorii Hormuz a împins importatorii de energie spre alternative, iar China a ajuns la exporturi record de tehnologie verde , cu vârfuri la panouri solare, baterii și vehicule electrice, potrivit WinFuture . Contextul este escaladarea militară din Iran, care a amplificat volatilitatea prețurilor la petrol și incertitudinea pe piețele energetice, accelerând investițiile în surse regenerabile în special în Asia. Șocul de pe piața energiei: Hormuz, punctul de declanșare Evoluția este legată de blocarea Strâmtorii Hormuz după lovituri aeriene ale SUA și Israel asupra unor ținte iraniene. Prin această rută trece aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze, iar restricționarea traficului a dus la fluctuații puternice ale prețului petrolului și la creșterea riscului perceput în aprovizionarea cu energie. În acest context, statele asiatice dependente de importurile din Orientul Mijlociu au reacționat simultan prin măsuri de economisire și prin accelerarea investițiilor în surse alternative. Exporturi record: solar, baterii și vehicule electrice Conform think tank-ului Ember, China a exportat doar în martie tehnologie solară echivalentă cu 68 GW putere instalată, un nivel record. Volumul este cu 50% peste precedentul maxim, potrivit CNN, citat în material. În total, 50 de țări au înregistrat importuri record de tehnologie solară din China, mai ales în Asia și Africa. Cererea a crescut puternic și pentru celelalte două componente ale „noilor trei” industrii (solar, baterii, vehicule electrice): exporturile acestor sectoare au urcat cu 70% față de anul anterior; exporturile de baterii au ajuns la circa 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei ), cu cerere ridicată în Europa, Australia și India; exporturile de mașini electrice și hibride au crescut cu 140% . De ce contează: crizele fosile accelerează tranziția și repoziționează lanțurile de aprovizionare Experții citați în material vorbesc despre un „schimb structural” accelerat: crizele repetate ale piețelor de combustibili fosili (după efectele războiului Rusiei în Ucraina, acum tensiunile din Iran) cresc presiunea pentru reducerea dependenței de petrol și gaze. În paralel, tranziția energetică capătă greutate politică, fiind asociată tot mai mult cu securitatea aprovizionării. China este prezentată ca beneficiar major al acestei dinamici: prin investiții masive ale statului, și-a redus dependența de importuri energetice și s-a poziționat ca furnizor global de tehnologii verzi. Ca exemplu, WinFuture menționează Pakistanul, care ar fi redus costurile energiei prin importuri de panouri solare mai ieftine din China. Ce urmează depinde de durata restricțiilor din Hormuz și de persistența volatilității la petrol; materialul indică însă că, pe fondul incertitudinii, tot mai multe state își cresc ritmul de achiziții și investiții în regenerabile pentru a-și limita expunerea la șocuri geopolitice. [...]
Comisia Europeană blochează finanțarea UE pentru proiecte solare care folosesc invertoare de la furnizori considerați „cu risc ridicat”, inclusiv Huawei , într-o mișcare cu impact direct asupra modului în care vor fi eligibile cheltuielile din fonduri europene pentru infrastructura energetică, potrivit Politico . Decizia vizează invertoarele pentru panouri fotovoltaice — echipamente care transformă energia produsă de panouri în curent ce poate fi injectat în rețea. Huawei este un lider de piață pe acest segment, iar Comisia spune că acționează „chiar acum” pentru a reduce „riscul de perturbare a infrastructurii critice a UE de către actori străini”, inclusiv prin elaborarea unor orientări care să restricționeze utilizarea fondurilor UE în proiecte ce implică astfel de echipamente de la furnizori cu risc ridicat. Ce se schimbă pentru proiectele finanțate din bani europeni Comisia a indicat că proiectele deja finanțate din fonduri UE, în care sunt implicați furnizori considerați cu risc ridicat, pot solicita o excepție. Un oficial european citat de publicație (sub protecția anonimatului) a precizat că executivul european va decide până la 1 noiembrie dacă permite continuarea proiectelor fără restricții privind furnizorii care pot fi utilizați. De ce contează: securitatea rețelelor de energie „curată” intră în logica de infrastructură critică Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Siobhan McGarry, a enumerat riscuri asociate interferenței străine în rețelele de energie curată, precum manipularea „parametrilor de producție a electricității”, perturbarea generării și acces neautorizat la date operaționale. Ea a spus că un astfel de scenariu ar putea include o „oprire de la distanță… care să ducă la pene de curent la nivel național”. Oficialul european citat a mai afirmat că sunt afectați furnizori din China, Rusia, Coreea de Nord și Iran și a notat că furnizorii chinezi dețin 80% din cota globală a pieței de invertoare solare. Context: de la 5G la fotovoltaice UE are de mai mult timp preocupări legate de Huawei și ZTE în rețelele 5G și încearcă să împingă statele membre să îi elimine din infrastructura de telecomunicații, poziție pe care încearcă acum să o facă obligatorie. Potrivit Politico, îngrijorările privind dominația Huawei în tehnologia solară s-au intensificat mai recent. Comisia a indicat și că revizuirea Cybersecurity Act (Actul privind securitatea cibernetică) urmărește să abordeze aceste riscuri pe termen mediu. În același timp, Beijingul a amenințat să răspundă după măsuri care urmăresc să restricționeze furnizorii chinezi pe piața UE. Huawei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit publicației. [...]
