Știri
Știri din categoria Energie verde
Bulgaria adaugă 225 MW de solar cu stocare lângă România, întărind producția în zona Dunării, odată cu inaugurarea parcului fotovoltaic St. George din regiunea Silistra, un proiect care ar urma să acopere aproape 13% din producția actuală de energie solară a țării, potrivit Mediafax.
Parcul a fost inaugurat joi în nord-estul Bulgariei, aproape de granița cu România. Capacitatea instalată este de 225 MW, ceea ce îl plasează între cele mai mari proiecte fotovoltaice din Bulgaria.
Instalația a fost construită pe terenul unui fost aeroport, în apropierea satului Polkovnik Lambrinovo, în zona Silistra. Orașul Silistra este pe malul Dunării, vizavi de județul Călărași și relativ aproape de Constanța.
Proiectul include:
Investiția include și unul dintre cele mai mari sisteme de stocare a energiei în baterii din Bulgaria, ceea ce ar permite livrarea de electricitate și în intervalele fără soare, potrivit Novinite, citat de Mediafax.
„Avem, în plus, una dintre cele mai mari baterii pentru stocarea energiei electrice, ceea ce ne permite să furnizăm electricitate nu doar atunci când este soare”, a precizat Martin Langham, director operațional al companiei cehe de energie regenerabilă Resolve Energy, implicată în proiect.
Parcul solar va avea aproximativ 20 de angajați pentru activitățile de operare și mentenanță. Dezvoltatorii au anunțat și crearea unei academii de pregătire pentru specialiști în energie solară, destinată formării forței de muncă din regiune.
În context mai larg, pe măsură ce producția de energie solară crește în sud-estul Europei, Bulgaria accelerează investițiile în proiecte regenerabile și în sisteme de stocare, iar regiunea Silistra este indicată ca zonă-cheie pentru astfel de dezvoltări.
Recomandate
Conglomeratul chinez SANY trece la execuție în proiectul solar cu stocare din Dobrești, alegând Waldevar ca antreprenor , un pas operațional care mută investiția din zona de plan în șantier și aduce în prim-plan capacitatea de racordare și echilibrare a rețelei, potrivit Profit . Waldevar Holding va construi pentru SANY Group două proiecte energetice „co-localizate” (dezvoltate în același amplasament) în Dobrești, județul Dolj, cu o capacitate de 95 MWp în fotovoltaic, 220 MWh stocare în baterii și infrastructura de înaltă tensiune necesară racordării la rețea, conform unui comunicat al Waldevar citat de publicație. Ce înseamnă proiectul, în termeni de funcționare a sistemului energetic Componenta de stocare (BESS – sistem de stocare în baterii) este prezentată ca elementul care poate face producția solară mai „utilizabilă” în orele fără soare: energia produsă ziua ar urma să fie stocată și livrată după apus și înainte de răsărit. În același timp, sistemul ar putea furniza servicii de echilibrare a rețelei, pe măsură ce România își extinde capacitățile regenerabile. Conform estimărilor proiectului, centrala fotovoltaică ar urma să producă aproximativ 135 GWh anual, echivalentul consumului a circa 50.000 de gospodării, evitând totodată aproximativ 40.000 de tone de CO₂ pe an. Stadiu și context: lucrări începute, aviz ANRE și inaugurare simbolică Lucrările de construcție au început recent, iar proiectul a primit și avizul ANRE, potrivit sursei. O inaugurare simbolică a avut loc vineri, 14 august, când o delegație SANY din China și partenerii au fost prezenți pe șantier, alături de reprezentanții Waldevar. Într-o declarație citată de Profit, Guo RuiGang a indicat că proiectul este în faza de inaugurare a lucrărilor și a motivat alegerea județului Dolj prin resursele solare și necesarul de energie electrică verde. Extinderea planurilor SANY în Dolj și proiectul de 1 miliard de euro din Timiș Separat de Dobrești, SANY a anunțat extinderea parteneriatului din România cu grupul Danube Solar, printr-un acord pentru trei proiecte de stocare stand-alone (doar stocare, fără producție) în comuna Pielești, județul Dolj: 233,55 MWac putere totală și 984,96 MWh capacitate de stocare, cu lucrări estimate să înceapă în toamna acestui an. Publicația reamintește și proiectul „TIMIS SANY”, anunțat ca investiție de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), care vizează două parcuri solare de 800 MWp, stocare în baterii de 2,34 GWh și un centru de date de 70 MW sarcină IT, în satul Uivar și municipiul Timișoara. Investițiile sunt estimate la 320 milioane euro (aprox. 1,6 miliarde lei) pentru parcurile fotovoltaice, 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) pentru stocare și 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) pentru centrul de date. Implementarea până la atingerea „Datei de Operare Comercială” (COD – momentul intrării în exploatare comercială) ar urma să fie gestionată de Danube Solar Seven SRL, companie deținută de Mugurel Surupăceanu, conform Profit. Cine sunt actorii principali Waldevar Holding : grup cu sediul central în București, furnizor de soluții „la cheie” în energie regenerabilă; compania indică peste 3,5 GW livrați și în construcție, peste 2.000 de specialiști și o flotă de peste 400 de utilaje specializate. SANY Group : conglomerat chinez privat, cunoscut în principal pentru utilaje industriale grele, cu divizie de module fotovoltaice; a raportat o cifră de afaceri de 11,7 miliarde dolari în 2025 (aprox. 52 miliarde lei) și peste 25.000 de angajați, potrivit datelor citate de Profit. [...]
Autorizația ANRE pentru ferma solară Dama deschide drumul unui proiect de 1,24 GW care ar putea dubla producția solară a României , dar efectul real în sistem depinde de ritmul de execuție până la ținta de punere în funcțiune comercială din 2030, potrivit Antena 3 . Proiectul, dezvoltat de Rezolv Energy , va fi amplasat în nord-vestul județului Arad, aproape de granița cu Ungaria. ANRE a emis autorizația de înființare – etapă care intervine după ce dezvoltatorii pot demonstra că au finanțarea necesară pentru proiecte mari de infrastructură. Ce înseamnă proiectul pentru producția de energie Rezolv Energy estimează o capacitate instalată de 1,24 GW, iar teoretic ferma ar putea produce maximum 10,86 TWh pe an. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de gradul de utilizare; compania indică un scenariu conservator de funcționare la o capacitate medie de 15%, care ar însemna 1,63 TWh anual. Dezvoltatorii spun că producția anuală estimată ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de oameni. În plus, proiectul ar urma să creeze peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Context: România sub media UE la solar și eolian Datele compilate de think-tank-ul energetic Ember arată că România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din solar, sub media UE de 13,1%. Și la eolian România a fost sub media UE (12% față de 17%), la fel și la bioenergie și energie nucleară. În mixul de producție din 2025, hidroenergia a avut ponderea cea mai mare (24,3%), însă România a rămas dependentă de gaze (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste mediile UE menționate în articol (16,8% și 9,18%). Ce urmează și ce riscuri rămân Ținta comunicată pentru intrarea în funcțiune comercială este 2030, iar proiectul ar urma să depășească parcul solar Witznitz de lângă Leipzig (Germania), în prezent cea mai mare fermă solară operațională din UE. Rezolv Energy afirmă că evaluează adăugarea ulterioară a unei „stocări substanțiale de energie” (capacități de baterii care pot muta energia produsă în orele cu consum redus către intervale cu cerere mai mare), pentru a limita risipa de energie solară atunci când consumul este scăzut. „O mare parte din terenurile agricole de calitate inferioară vor fi readuse la pășune, oile urmând să gestioneze vegetația prin pășunat. Proiectul va include, de asemenea, o rezervație naturală de 82 de hectare, una dintre cele mai mari inițiative private de restaurare a naturii, asociate cu un proiect solar din sud-estul Europei”, transmite compania. Separat, articolul notează că România deține și „recordul” celei mai mari centrale pe gaze din UE, la Mintia, iar premierul demis Ilie Bolojan a declarat pe 14 august că aceasta ar urma să intre în probe începând din septembrie. [...]
Parcul fotovoltaic Dama din Arad, de 1,24 GW, poate dubla producția solară a României și ar reduce decalajul față de media UE la energia regenerabilă, potrivit HotNews , care citează date și estimări din Euronews, Profit.ro, Ember și dezvoltatorul Rezolv Energy . Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a emis în august autorizația de înființare pentru parcul fotovoltaic Dama, dezvoltat de Rezolv Energy în județul Arad. Proiectul are peste 1.200 MW și va fi construit pe un amplasament de peste 1.000 de hectare, în localitățile Pilu și Grăniceri, conform Profit.ro. Miza economică și operațională este că noua capacitate ar urma să împingă rapid în sus producția internă de energie solară, într-un moment în care România rămâne sub media Uniunii Europene la ponderea electricității din surse solare și eoliene și continuă să se bazeze relativ mult pe gaz și cărbune. Unde este România față de media UE la regenerabile România a generat anul trecut 9,78% din electricitate din surse solare, sub media UE de 13,1%. La eolian, ponderea a fost de 12%, față de media europeană de 17%, potrivit datelor grupului de reflecție Ember, citate de Euronews. În 2025, cea mai mare parte a energiei electrice din România a provenit din hidroenergie (24,3%), iar producția s-a bazat semnificativ și pe gaz (16,9%) și cărbune (15,2%). Ambele ponderi sunt peste media UE (16,8% pentru gaz și 9,18% pentru cărbune). Ce aduce parcul Dama: capacitate, producție estimată, calendar Odată operațional, parcul solar va avea o capacitate instalată de 1,24 GW, potrivit Rezolv Energy. Capacitatea teoretică maximă este de 10,86 TWh pe an, „mai mult decât dublul” producției solare actuale a României, conform sursei. În practică, producția depinde de condițiile meteo și de numărul de ore cu radiație solară. Pe baza unei estimări prudente de 15% capacitate medie anuală, producția ar ajunge la 1,63 TWh de energie electrică. Proiectul este planificat să înceapă producția comercială până în 2030 și ar urma să depășească complexul Witznitz din Germania, actualul lider operațional din UE, potrivit Euronews. Efecte locale și opțiuni de stocare Dezvoltatorii estimează că producția va acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, adică aproape un milion de persoane, și că proiectul va genera peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani. Rezolv Energy mai spune că evaluează adăugarea unor „sisteme substanțiale de stocare a energiei” (baterii care pot reține energia produsă în exces pentru a fi folosită ulterior), pentru a reduce risipa de electricitate în perioadele cu consum scăzut. În plus, o parte din terenurile agricole de calitate inferioară ar urma să fie transformate în pășuni, iar complexul va include o rezervație naturală de 82 de hectare, conform aceleiași surse. [...]
Prefectura Buzău investește 520.239 lei în baterii pentru a reduce factura la energie și pentru a folosi local electricitatea produsă de panourile fotovoltaice, în loc să o livreze în rețea și să o compenseze ulterior, potrivit Agerpres . Proiectul, intitulat „Instalarea de capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile la Instituția Prefectului-Județul Buzău”, este finanțat din Fondul pentru modernizare , prin măsura de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile pentru entități publice. Prefectul Leonard Dimian a explicat că instituția avea deja panouri solare și invertor pentru livrare în rețea, iar acum folosește finanțarea europeană pentru a achiziționa elemente de stocare, astfel încât energia produsă să fie utilizată direct de instituție. De ce contează: consumul propriu devine mai avantajos decât compensarea în rețea Conducerea Prefecturii se așteaptă la reducerea costurilor cu energia electrică și la scăderea amprentei de carbon. Dimian a arătat că, pentru instituție, consumul relevant este în timpul zilei, când se produce și energia fotovoltaică, în timp ce noaptea consumul este redus, deoarece instalațiile sunt închise. „Nu este avantajos să compensezi ce introduci în rețea, cu ce consumi ulterior din rețea.” În același context, prefectul a menționat că instituția are costuri ridicate cu energia, inclusiv pe fondul creșterii consumului asociat pompelor de căldură, după trecerea de la încălzirea pe gaze. Context: clădire reabilitată, cu panouri și pompe de căldură Sediul Prefecturii Buzău a fost încadrat în clasa A+ de eficiență energetică după finalizarea reabilitării, în prima parte a anului 2026. Potrivit informațiilor transmise, au fost instalate: 103 panouri fotovoltaice și 3 panouri solare; sisteme de încălzire și răcire cu pompe de căldură de mare capacitate, recuperatoare de căldură și management automatizat; un sistem de iluminat refăcut cu componente noi, cu consum redus de energie. [...]
Panourile solare pe acoperiș nu pot înlocui rapid fermele solare, iar motivul ține mai ales de politici publice și costuri , potrivit unei analize publicate de BGR . Chiar dacă tehnic o locuință poate ajunge să funcționeze 100% pe energie solară, consumatorii mari – în special centrele de date – mențin nevoia de capacități dedicate, la scară industrială. La nivel operațional, comparația de scară rămâne dificilă pentru acoperișuri. BGR notează că o fermă solară de 100 MW poate ocupa 640 de acri (aprox. 259 de hectare), ceea ce ar însemna acoperirea cu panouri a cel puțin aceleiași suprafețe de acoperișuri pentru a o „anula” – și, în practică, chiar mai mult, deoarece instalațiile la scară de utilitate sunt mai eficiente decât panourile montate fragmentat pe proprietăți private. De ce fermele solare rămân relevante: eficiență și consumatori mari Argumentul central este că locuințele nu sunt cei mai mari consumatori de energie. În „era centrelor de date”, necesarul de panouri pentru a alimenta astfel de clădiri arată, în interpretarea publicației, că fermele solare au în continuare un rol puternic în mixul energetic. În plus, eficiența mai bună a proiectelor la scară mare (utility-scale) înseamnă că aceeași cantitate de energie poate fi obținută mai predictibil și mai concentrat decât prin mii sau milioane de instalații mici, dispersate. Ce ar putea schimba ecuația: acoperișuri peste tot, dar cu condiții greu de îndeplinit BGR admite că panourile pot fi instalate pe „aproape orice tip de acoperiș” și că, teoretic, dacă fiecare clădire ar avea panouri, fermele solare ar putea deveni redundante. Ca exemplu de ordinul mărimii, publicația compară cea mai mare fermă solară din SUA , din deșertul Mojave, care acoperă peste 4.600 de acri (aprox. 1.861 de hectare), cu suprafața de teren urban „conveiat sau dezvoltat” din Las Vegas, de 44.000 de acri (aprox. 17.806 hectare). Ideea: la nivel de oraș, există suficientă suprafață construită încât, în scenariul maximal, acoperișurile ar putea face o parte din capacitățile dedicate mai puțin necesare. Principalul blocaj: reglementarea și economia investiției Motivul pentru care nu vedem panouri pe fiecare acoperiș este, în analiza BGR, „lipsa politicilor publice”. Concret, ar fi nevoie de: un cadru reglementat prin care persoanele și companiile să poată transfera energia în exces în rețea; prețuri standardizate pentru servicii și utilități legate de solar. Pe partea economică, fără stimulente guvernamentale, mulți sunt descurajați de costul inițial ridicat și de perioada lungă de recuperare. Publicația menționează un reper: poate dura până la 15 ani până când panourile instalate acasă „se plătesc singure”. În cazul instalațiilor comerciale, recuperarea este de regulă mai rapidă, dar rămâne un efort financiar pe care nu toți vor să și-l asume. În scenariul în care panourile ar deveni obligatorii pentru clădiri rezidențiale și comerciale, BGR subliniază că ar fi necesare și măsuri de eficientizare dificil de generalizat: reducerea umbrelor pe proprietate și baterii pentru stocarea energiei în exces. Concluzia analizei este că aceste condiții nu sunt nici deosebit de dorite, nici practice la scară largă, ceea ce face puțin probabilă, pe termen scurt, „ieșirea din joc” a fermelor solare. [...]
Parcul eolian Green Breeze din Galați a intrat în producție comercială , un pas care aduce în piață energie regenerabilă nouă și consolidează portofoliul operațional al dezvoltatorului suedez OX2 în România, potrivit Profit . Proiectul, situat în principal în comuna Cuca (județul Galați), a primit licență de exploatare comercială de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) după finalizarea lucrărilor de construire și racordare la rețea, precum și a probelor de producție. Lucrările au început la jumătatea lunii noiembrie 2024, iar parcul a fost energizat și conectat la rețea în mai 2026. Green Breeze are 16 turbine Vestas V162-6,2 MW și o producție anuală estimată la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru consumul de electricitate a aproape 51.000 de gospodării, conform datelor din articol. Totodată, proiectul ar urma să evite emisii de circa 150.000 de tone de CO₂ pe an. Tranzacția și operarea: OX2 predă proiectul către Nala Renewables OX2 a predat parcul eolian proprietarului său, Nala Renewables, după ce proiectul a fost inițiat de suedezi și vândut ulterior către Nala. Conform informațiilor citate de publicație, Nala Renewables este un joint-venture între grupul Trafigura și fondul de investiții IFM Investors (Melbourne). Prețul de vânzare al proiectului a fost de aproape 214 milioane euro (aprox. 1,07 miliarde lei). Deși a vândut activul, OX2 rămâne implicată în operare: compania a construit parcul și îl operează după finalizare, în baza acordului semnat cu Nala Renewables. Green Breeze este primul proiect al OX2 din România ajuns în faza de operare comercială, iar predarea coincide cu împlinirea a cinci ani de activitate a OX2 pe piața locală. Legătura cu Apple: contract pe 12 ani, dar fără livrare fizică de energie În paralel, proiectul are și o componentă de finanțare/hedging (acoperire a riscului de preț) asociată unui acord pe termen lung cu Apple. Potrivit articolului, Apple a încheiat anul trecut un contract de tip Power Purchase Agreement (PPA) pe 12 ani, care acoperă o proporție semnificativă din producția viitoare a parcului. Publicația precizează însă că este un „PPA pur virtual”, adică un contract strict financiar, fără livrare fizică de energie către Apple: energia este vândută de operator pe piața angro, iar Apple primește certificate care atestă contribuția la dezvoltarea producției de energie regenerabilă, în sprijinul obiectivelor sale de decarbonare. Ce urmează pentru OX2 în România OX2 mai are în România trei proiecte eoliene, cu o capacitate totală de aproximativ 300 MW, aflate în construcție sau care urmează să intre în această etapă în scurt timp. În plus, compania are în dezvoltare proiecte eoliene onshore, sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS) și proiecte solare, cu o capacitate totală de 1,2 GW, conform datelor din articol. [...]
