Știri
Știri din categoria Energie verde
Blocada Strâmtorii Hormuz a împins importatorii de energie spre alternative, iar China a ajuns la exporturi record de tehnologie verde, cu vârfuri la panouri solare, baterii și vehicule electrice, potrivit WinFuture. Contextul este escaladarea militară din Iran, care a amplificat volatilitatea prețurilor la petrol și incertitudinea pe piețele energetice, accelerând investițiile în surse regenerabile în special în Asia.
Evoluția este legată de blocarea Strâmtorii Hormuz după lovituri aeriene ale SUA și Israel asupra unor ținte iraniene. Prin această rută trece aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze, iar restricționarea traficului a dus la fluctuații puternice ale prețului petrolului și la creșterea riscului perceput în aprovizionarea cu energie.
În acest context, statele asiatice dependente de importurile din Orientul Mijlociu au reacționat simultan prin măsuri de economisire și prin accelerarea investițiilor în surse alternative.
Conform think tank-ului Ember, China a exportat doar în martie tehnologie solară echivalentă cu 68 GW putere instalată, un nivel record. Volumul este cu 50% peste precedentul maxim, potrivit CNN, citat în material. În total, 50 de țări au înregistrat importuri record de tehnologie solară din China, mai ales în Asia și Africa.
Cererea a crescut puternic și pentru celelalte două componente ale „noilor trei” industrii (solar, baterii, vehicule electrice):
Experții citați în material vorbesc despre un „schimb structural” accelerat: crizele repetate ale piețelor de combustibili fosili (după efectele războiului Rusiei în Ucraina, acum tensiunile din Iran) cresc presiunea pentru reducerea dependenței de petrol și gaze. În paralel, tranziția energetică capătă greutate politică, fiind asociată tot mai mult cu securitatea aprovizionării.
China este prezentată ca beneficiar major al acestei dinamici: prin investiții masive ale statului, și-a redus dependența de importuri energetice și s-a poziționat ca furnizor global de tehnologii verzi. Ca exemplu, WinFuture menționează Pakistanul, care ar fi redus costurile energiei prin importuri de panouri solare mai ieftine din China.
Ce urmează depinde de durata restricțiilor din Hormuz și de persistența volatilității la petrol; materialul indică însă că, pe fondul incertitudinii, tot mai multe state își cresc ritmul de achiziții și investiții în regenerabile pentru a-și limita expunerea la șocuri geopolitice.
Recomandate
Șocul de ofertă din petrol provocat de războiul din Iran accelerează cumpărarea de energie curată, iar China își consolidează avantajul comercial în tehnologiile verzi, pe fondul cererii în creștere pentru panouri solare, baterii și vehicule electrice, potrivit CNN . Conflictul a amplificat volatilitatea prețului petrolului după ce, în urma loviturilor aeriene lansate de SUA și Israel la final de februarie, armata iraniană a blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz , întrerupând aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze naturale. În acest context, țările dependente de importuri caută alternative, iar China – cel mai mare producător de vehicule electrice, turbine eoliene și panouri solare – este poziționată să câștige din această reorientare. Exporturi record pentru „noile trei” ale Chinei Un raport Ember (think tank în energie) citat de CNN arată că exporturile chineze de tehnologie solară au urcat în martie la 68 gigawați, cu 50% peste recordul anterior din august. Ember mai notează că 50 de țări au atins noi maxime la importurile de solar din China, creșterea cea mai vizibilă venind din piețe emergente din Asia și Africa, afectate mai puternic de criza energetică. În ansamblu, exporturile de solar, baterii și vehicule electrice (EV) au crescut cu 70% în martie față de aceeași lună a anului trecut, pe baza datelor vamale chineze, potrivit Ember. În China, aceste categorii sunt descrise drept „noile trei”, pe măsură ce contribuția lor la PIB ia locul unor exporturi tradiționale precum îmbrăcămintea, electrocasnicele și mobilierul. Pe segmentul bateriilor, Ember indică exporturi de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) în martie, cu ritmuri ridicate de creștere în Uniunea Europeană, Australia și India. De ce contează: energie „mai sigură” și influență economică pentru Beijing Pe termen scurt, statele asiatice dependente de importurile din Orientul Mijlociu încearcă să reducă presiunea prin măsuri de economisire și scurtarea programului de lucru, pe fondul riscului de penurie. Pe termen mai lung, investițiile în regenerabile sunt prezentate de analiști drept o formă de „asigurare” împotriva șocurilor din combustibili fosili, iar China își extinde influența economică și geopolitică prin exportul de tehnologie. În paralel, investițiile masive ale statului chinez în industriile verzi i-au crescut autosuficiența energetică, reducând expunerea la deficitul de petrol, în timp ce dominația în lanțurile de producție pentru tehnologii curate îi întărește poziția pe piețele externe. Cererea pentru vehicule electrice reduce consumul de petrol, dar ritmul exporturilor poate încetini Ember estimează că adoptarea globală a vehiculelor electrice a redus consumul de petrol cu circa 1,7 milioane de barili anul trecut. În martie, exporturile Chinei de vehicule electrice și hibride au atins un record, cu un avans de 140% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit China Passenger Car Association, citată de CNN. Totuși, analiștii citați avertizează că o parte din saltul exporturilor de solar din martie ar putea fi legată de stocuri făcute înainte ca China să elimine în aprilie o facilitate fiscală (rabat de taxă). Lauri Myllyvirta, cofondator al Centre for Research on Energy and Clean Air, spune că este puțin probabil ca majorarea puternică din martie să fie sustenabilă, deși conflictul întărește argumentul pe termen lung pentru energie alternativă, pe fondul scăderii costurilor la solar și baterii și al prețurilor mai ridicate și mai volatile la combustibilii fosili. [...]
Un nou concept de conversie a luminii ar putea crește randamentul panourilor solare, dar deocamdată rămâne blocat în laborator , arată TechRadar . Cercetarea descrie un sistem chimic pe bază de molibden care, în teste de tip „dovadă de concept”, a ajuns la un randament cuantic de peste 110% până la aproximativ 130% — o performanță care, dacă va putea fi transferată în materiale solide, ar putea schimba economia eficienței în fotovoltaic prin mai multă energie extrasă din aceeași lumină. Miza economică este directă: celulele solare pierd o parte importantă din energia luminii sub formă de căldură, iar un plafon teoretic bine cunoscut (limita Shockley–Queisser) a împins industria și mediul academic să caute metode de „recuperare” a energiei irosite. În materialul citat, cercetătorii explică două direcții generale pentru a depăși acest plafon, iar echipa se concentrează pe „singlet fission” (fisiune de singlet), un proces care poate transforma o excitație energetică în două excitații mai mici (excitoni), crescând numărul de „purtători” de energie disponibili. Ce au făcut cercetătorii și de ce contează Potrivit articolului, cercetarea a fost realizată de Universitatea Kyushu (Japonia), în colaborare cu Johannes Gutenberg University (JGU) Mainz (Germania), iar rezultatele au fost publicate în Journal of the American Chemical Society . Problema practică nu este doar generarea excitonilor suplimentari, ci „capturarea” lor înainte ca energia să fie redirecționată prin procese concurente. Echipa a încercat să rezolve acest blocaj prin asocierea materialelor de tip singlet fission cu un „emitator spin-flip” în infraroșu apropiat, pe bază de molibden, ajustat să absoarbă anumite stări energetice (triplet). În esență, sistemul este gândit să preia selectiv excitonii „multiplicați” după fisiune, reducând pierderile care altfel se transformă în căldură. Unde sunt limitele: 130% nu înseamnă încă panouri mai bune în piață Rezultatele de 110%–130% sunt raportate ca randament cuantic în experimente în soluție, folosind materiale pe bază de tetracen. Asta înseamnă că, în condiții de laborator, s-au generat mai mulți purtători de energie decât numărul de fotoni absorbiți, însă demonstrația nu este încă într-un dispozitiv fotovoltaic funcțional. Următorul pas, subliniat în articol, este integrarea în stare solidă: abia când chimia poate fi transpusă în materiale compatibile cu o celulă solară reală se poate testa dacă avantajul se păstrează în condiții apropiate de operare (inclusiv transfer energetic, stabilitate și compatibilitate cu arhitecturi existente). Posibile utilizări dincolo de fotovoltaic Aceeași sursă indică și aplicații potențiale în tehnologii de iluminat precum OLED , unde controlul excitonilor influențează direct performanța. În acest stadiu, însă, concluzia operațională pentru industrie este că vorbim despre un progres de laborator cu potențial, nu despre o tehnologie gata de comercializare. [...]
China pregătește intervenții în industria solară pentru a opri războiul prețurilor , după ce supraproducția a dus la un exces de ofertă care apasă pe piața internă, potrivit Economedia . Autoritățile chineze au cerut „eforturi concertate” din partea industriei pentru a combate surplusul de producție, pe fondul unei capacități care depășește semnificativ cererea globală și a alimentat în ultimii ani un război al prețurilor, notează publicația, citând CNBC . Ce măsuri sunt avute în vedere În material sunt menționate trei direcții de acțiune discutate la nivelul industriei: impunerea unor plafoane de preț ; fuziuni și achiziții (consolidare în sector); coordonare mai strânsă la nivelul companiilor pentru reducerea efectelor supracapacității. De ce contează: supracapacitate și presiune externă China rămâne liderul mondial în energie solară, iar capacitatea sa de producție depășește cererea globală, ceea ce a intensificat concurența internă. Țara produce peste 80% din componentele panourilor solare la nivel mondial, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , însă industria se confruntă cu supracapacitate pe fondul competiției interne, pe care guvernul chinez a numit-o „involuție”. Problema este amplificată de tarife și alte măsuri adoptate pe piețe externe importante, inclusiv în SUA și Europa, care complică exporturile și pot accentua presiunea asupra producătorilor. [...]
Războiul din Iran accelerează tranziția energetică, dar împinge economiile spre o nouă dependență: China , care domină lanțurile globale de aprovizionare pentru tehnologii cu emisii reduse și minerale critice, arată o analiză Politico . Pe fondul scumpirii petrolului și gazelor, tot mai multe guverne își văd „ieșirea” din șocurile combustibililor fosili în electrificare și energie curată — însă viteza tranziției crește automat nevoia de importuri din China. Creșterea prețurilor la energie, alimentată de conflict și de atacurile Washingtonului asupra Iranului, a determinat țări din UE și Marea Britanie până în Coreea de Sud și Filipine să ceară accelerarea electrificării și a infrastructurii pentru energie curată. Mesajul de fond este economic: sursele domestice (regenerabile și nuclear) sunt văzute ca soluție pe termen lung pentru protejarea economiilor de volatilitatea piețelor globale de petrol și gaze, chiar dacă nu reduc imediat facturile. Costul imediat al crizei: presiune pe bugete și consum Politico descrie efecte directe în mai multe regiuni: penurii de combustibil în părți din Asia au dus la măsuri de economisire, inclusiv săptămâni de lucru de patru zile în Filipine și Bangladesh sau limitări la condus. India a plafonat utilizarea gazelor naturale în industrie, iar Cambodgia reduce taxele de import pentru bunuri „verzi”. În Europa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că, „de la începutul conflictului, acum 44 de zile”, factura UE pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 22 de miliarde de euro. În acest context, ea a reluat ideea că electrificarea ar însemna mai multă independență pentru Europa. „Capcana” tranziției rapide: dependența de tehnologia și materiile prime din China Problema, subliniază analiza, este că decarbonizarea accelerată vine cu o dependență structurală de China, care controlează o parte covârșitoare din producția de tehnologii curate și din rafinarea mineralelor critice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , China produce aproape 80% din panourile solare la nivel global și o pondere și mai mare din componentele-cheie (celule și plachete). În plus, China rafinează aproximativ 90% din pământurile rare folosite la turbine eoliene și vehicule electrice și procesează majoritatea litiului, cobaltului și altor metale utilizate în baterii. Politico notează și recordul exporturilor chineze de vehicule electrice și hibride: 349.000 de unități în martie, de peste două ori mai mult decât cu un an înainte. Această poziție dominantă alimentează temeri economice și de securitate: de la riscul ca industriile locale să fie subminate de importuri ieftine, până la posibilitatea ca Beijingul să folosească controlul asupra materiilor prime ca pârghie. Publicația amintește că anul trecut China a impus restricții ample la export pentru mai multe pământuri rare, ca răspuns la tarifele SUA, punând în tensiune lanțurile de aprovizionare. Totodată, creșterea utilizării componentelor chineze a generat îngrijorări de securitate cibernetică; SUA ar fi găsit „dispozitive de comunicare neexplicate” în tehnologie solară chineză, potrivit unor relatări citate de Politico. Răspunsul guvernelor: între bariere și „pragmatism” investițional În UE, comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné a ridicat explicit dilema politică a tranziției bazate pe importuri, întrebând cum poate fi prezentată decarbonizarea ca oportunitate „dacă bateriile noastre sunt făcute în China”. El a propus o legislație care ar obliga statele membre să aloce mai mulți bani publici pentru tehnologii verzi produse intern și ar limita investițiile străine ale „jucătorilor dominanți”, o inițiativă interpretată pe scară largă ca vizând Beijingul. Politico oferă și alte exemple de „fricțiune”: guvernul britanic a blocat luna trecută o companie chineză să construiască o fabrică de turbine eoliene de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în Scoția, invocând îngrijorări de securitate națională nespecificate; mai multe țări și UE au introdus tarife pentru vehicule electrice chineze și oțel, pentru a preveni inundarea pieței; SUA au un tarif de 100% pe vehiculele electrice din China; UE are deja o cerință ca o parte din cererea de bunuri verzi și minerale să fie acoperită prin producție internă până în 2030, iar noua lege industrială promovată de Séjourné ar introduce un plafon pentru investiții din țări care controlează peste 40% din producția globală în tehnologii curate. În paralel însă, multe guverne caută să își consolideze relațiile cu Beijingul pentru acces la investiții și materii prime. Sunt menționate vizite și demersuri recente ale unor lideri și miniștri din Germania, Spania, precum și din Regatul Unit, Canada, Finlanda și Irlanda. De ce contează pentru economie: „mai scump acasă” poate încetini decarbonizarea Analiza insistă pe un compromis cu impact direct în costuri: producția „Made in Europe” tinde să fie mai scumpă decât alternativele chineze, ceea ce riscă să încetinească tranziția energetică. Simone Tagliapietra, senior fellow la think tank-ul Bruegel, avertizează că o orientare prea puternică spre producția internă poate reduce viteza decarbonizării, tocmai pentru că tehnologiile ieftine sunt necesare pentru implementarea rapidă. Politico dă și exemple de țări care au ales pragmatismul: Pakistan a importat masiv panouri solare ieftine din China pentru a amortiza criza de aprovizionare, iar Spania a atras investiții chineze importante în sectorul energetic. Canada, la rândul ei, a redus tariful de 100% pentru vehiculele electrice chineze și a acceptat un număr limitat de mașini pe piață în schimbul eliminării tarifelor pentru produse agricole de miliarde de dolari; ministrul energiei, Tim Hodgson, a argumentat că măsura a ajutat la accesul la vehicule electrice la prețuri unde „nu exista ofertă”. Ce urmează: securitatea energetică se mută de la petrol la minerale critice Pe termen scurt, conflictul împinge guvernele să accelereze electrificarea pentru a reduce expunerea la șocurile petrolului și gazelor. Pe termen mediu, însă, miza se mută spre securizarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice și componente, unde China are avantajul major. În UE, direcția pare să fie o combinație de măsuri defensive (tarife, condiții de producție locală, limitarea investițiilor din partea actorilor dominanți) și menținerea unei relații comerciale suficient de funcționale cu Beijingul pentru a nu bloca tranziția. Tensiunea centrală, așa cum o descrie Politico, rămâne una de politică economică: câtă dependență de China acceptă statele pentru a câștiga rapid independență față de combustibilii fosili. [...]
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu împinge tranziția energetică spre un nou „gât de sticlă” al materiilor prime, cu risc de scumpiri la cupru și argint , metale esențiale pentru tehnologiile verzi, potrivit Economedia . Analiza pornește de la efectele blocării Strâmtorii Ormuz și ale conflictului din regiune, care au alimentat volatilitatea pe piața petrolului și au accelerat interesul pentru surse alternative. În acest context, creșterea cererii de energie regenerabilă ar urma să se traducă într-o presiune suplimentară pe prețurile cuprului și argintului, folosite pe scară largă în sector. De ce contează pentru piață: energia verde mută presiunea dinspre petrol spre metale Incertitudinea privind securitatea aprovizionării cu energie afectează prețurile pe termen scurt și determină economiile să caute soluții pentru reducerea dependenței de petrol, prin accelerarea investițiilor în energie regenerabilă. Această reorientare, susține expertul citat, poate amplifica cererea pentru metale industriale și prețioase utilizate în infrastructura energetică. Zafer Ergezen , expert în contracte futures și mărfuri, a declarat pentru Anadolu (citat de Mediafax) că exista deja o cerere puternică pentru energia regenerabilă înainte de război, dar că aceasta a crescut semnificativ ulterior, mai ales în Asia-Pacific și în China. China și noile surse de consum: investiții energetice și cerere suplimentară din IA Ergezen indică eforturile Beijingului de diversificare a surselor de energie, inclusiv prin investiții în capacități nucleare și în sectorul regenerabilelor, pe fondul unei tendințe globale de orientare către sustenabilitate. În opinia sa, creșterea cererii de cupru și argint este deja vizibilă și ar putea să se intensifice după război. Pe lângă tranziția energetică, expertul adaugă și un alt factor de presiune: domeniul inteligenței artificiale (IA), care ar avea „o cerere masivă de energie”, ceea ce ar putea atrage investiții suplimentare în regenerabile pentru a reduce presiunile asupra ofertei. Ce urmează: extinderea cererii și în economiile emergente Potrivit aceleiași surse, cererea de energie regenerabilă ar urma să se extindă și în țările în curs de dezvoltare, inclusiv printr-o posibilă creștere a cererii de panouri solare, turbine și centrale eoliene în Orientul Mijlociu. În ansamblu, argumentul central este că șocurile geopolitice repetate asociate energiei bazate pe petrol determină statele să accelereze diversificarea energetică, iar această schimbare poate avea ca efect secundar scumpirea materiilor prime critice pentru infrastructura verde, în special cuprul și argintul. [...]
Supracapacitatea din fotovoltaicele chinezești rămâne, chiar dacă războiul împinge temporar în sus interesul pentru energie verde , iar producătorii nu se așteaptă ca tensiunile din Orientul Mijlociu să schimbe semnificativ raportul cerere-ofertă, potrivit Economica . Acțiunile companiilor chineze producătoare de echipamente pentru energie regenerabilă au urcat cu peste 10% până la un maxim al ultimilor cinci ani după începerea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, relatează Agerpres. Conflictul a împins petrolul peste 100 de dolari pe baril și a alimentat așteptări că guvernele vor accelera tranziția energetică, însă industria fotovoltaică din China rămâne prudentă. De ce nu se „rezolvă” supracapacitatea printr-un șoc de cerere Un director din industria fotovoltaică chineză, citat sub protecția anonimatului, spune că o eventuală creștere a prețurilor sau a cererii ar fi limitată și nu ar schimba dinamica generală. „Preţurile ar putea creşte uşor sau cererea globală ar putea creşte puţin, dar acest lucru nu va avea un impact serios asupra dinamicii generale a cererii şi ofertei” Același executiv indică problema de fond: capacitățile de producție nu au ieșit din piață. „Problema este că încă există capacitate. Nu a fost închisă, golită sau cu adevărat ieşită de pe piaţă” Capacitate aproape dublă față de cererea globală estimată Analiștii Morningstar estimează că, la finalul anului trecut, fabricile chineze aveau suficientă capacitate de producție pentru a acoperi de aproape două ori cererea globală estimată pentru acest an, chiar și luând în calcul impactul războiului din Iran. În plus, anumite segmente ale lanțului de aprovizionare și-au extins capacitatea anul trecut, în pofida eforturilor guvernului și industriei de a reduce supracapacitățile. Un manager de vânzări de la un important producător chinez descrie presiunea din industrie drept severă. „Supracapacitatea este foarte gravă şi nu va fi eliminată pe termen scurt. Industria este sub o presiune extremă” Cererea nu a accelerat, iar exporturile sunt împinse de schimbări fiscale și bariere comerciale Doi directori au declarat pentru Reuters că nu au observat o creștere a cererii de la începutul războiului din Iran. Ei pun o parte din dinamica livrărilor pe seama comenzilor plasate înainte de eliminarea reducerilor de taxe la export, de la 1 aprilie. Unul dintre directorii intervievați a spus că firma sa a expediat deja cea mai mare parte din volumele așteptate pentru trimestrul al doilea către depozite din străinătate, iar alți producători au procedat similar, ceea ce a dus la un „extrasezon” în prezent. În același timp, perspectivele de creștere sunt limitate de structurarea pieței și de restricții: aproximativ 70% din noile capacități fotovoltaice instalate anul trecut la nivel global au fost în SUA, UE și China, însă tarifele și alte bariere frânează vânzările către Statele Unite. Reuters a relatat, de asemenea, că Beijingul analizează restricții la export către SUA pentru echipamente avansate folosite în fabricarea panourilor fotovoltaice, o măsură care ar putea amplifica tensiunile bilaterale. Europa rămâne relevantă, dar fără un nou „boom” ca în 2022 În China, cererea este așteptată să scadă după reformele de anul trecut, care au introdus un mecanism de licitație bazat pe piață și au eliminat randamentele garantate raportate la un preț de referință al cărbunelui, potrivit analistului Cheng Wang (Morningstar). Pentru Europa, acesta nu anticipează o repetare a valului de instalări solare de după invazia Rusiei în Ucraina, din 2022, când prețurile de referință la gaze au crescut mult mai puternic decât în contextul actual. „Războiul din Iran va avea doar un impact marginal pozitiv asupra cererii globale de energie fotovoltaică. Nu mă aştept la o creştere explozivă” [...]
