Știri
Știri din categoria Energie verde
Ministerul Agriculturii pregătește o schemă de 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) care poate acoperi integral investiții în fotovoltaice pentru autoconsum în agricultură și industria alimentară, cu un plafon de până la 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei) per beneficiar, potrivit Wall-Street. Miza economică este reducerea costurilor cu energia pentru companii, prin producție proprie, în condiții de eligibilitate stricte.
Apelul de finanțare este dedicat:
Pentru accesarea finanțării, activitatea solicitantului trebuie să fie încadrată în CAEN 01 (agricultură), CAEN 10 (industria alimentară) sau CAEN 11 (fabricarea băuturilor). Sunt eligibile atât IMM-urile, cât și întreprinderile mari, inclusiv PFA, II, IF și cooperativele agricole.
O condiție-cheie: minimum 70% din energia electrică produsă anual trebuie utilizată pentru autoconsum, lucru care va fi demonstrat printr-un studiu de fezabilitate.
Programul sprijină proiecte noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, inclusiv:
Nu sunt eligibile proiectele care vizează modernizarea, extinderea sau înlocuirea unor sisteme vechi. De asemenea, proiectul nu trebuie să fie demarat înainte de depunerea cererii de finanțare: sunt acceptate doar cheltuielile făcute după acest moment.
Cheltuielile de operare, mentenanță sau management de proiect nu sunt finanțate și rămân în sarcina beneficiarului.
Ajutorul de stat este stabilit în funcție de capacitatea instalată:
Sprijinul poate acoperi până la 100% din costurile eligibile și este acordat sub formă de rambursare, pe baza cheltuielilor efectuate. Valoarea maximă a sprijinului este limitată la 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei) per beneficiar, iar alocarea se face printr-un mecanism competitiv.
Bugetul sesiunii este împărțit în două componente:
În material nu este precizat calendarul exact al lansării apelului, ci doar că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale „va lansa” această sesiune de finanțare.
Recomandate
Supracapacitatea din fotovoltaicele chinezești rămâne, chiar dacă războiul împinge temporar în sus interesul pentru energie verde , iar producătorii nu se așteaptă ca tensiunile din Orientul Mijlociu să schimbe semnificativ raportul cerere-ofertă, potrivit Economica . Acțiunile companiilor chineze producătoare de echipamente pentru energie regenerabilă au urcat cu peste 10% până la un maxim al ultimilor cinci ani după începerea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, relatează Agerpres. Conflictul a împins petrolul peste 100 de dolari pe baril și a alimentat așteptări că guvernele vor accelera tranziția energetică, însă industria fotovoltaică din China rămâne prudentă. De ce nu se „rezolvă” supracapacitatea printr-un șoc de cerere Un director din industria fotovoltaică chineză, citat sub protecția anonimatului, spune că o eventuală creștere a prețurilor sau a cererii ar fi limitată și nu ar schimba dinamica generală. „Preţurile ar putea creşte uşor sau cererea globală ar putea creşte puţin, dar acest lucru nu va avea un impact serios asupra dinamicii generale a cererii şi ofertei” Același executiv indică problema de fond: capacitățile de producție nu au ieșit din piață. „Problema este că încă există capacitate. Nu a fost închisă, golită sau cu adevărat ieşită de pe piaţă” Capacitate aproape dublă față de cererea globală estimată Analiștii Morningstar estimează că, la finalul anului trecut, fabricile chineze aveau suficientă capacitate de producție pentru a acoperi de aproape două ori cererea globală estimată pentru acest an, chiar și luând în calcul impactul războiului din Iran. În plus, anumite segmente ale lanțului de aprovizionare și-au extins capacitatea anul trecut, în pofida eforturilor guvernului și industriei de a reduce supracapacitățile. Un manager de vânzări de la un important producător chinez descrie presiunea din industrie drept severă. „Supracapacitatea este foarte gravă şi nu va fi eliminată pe termen scurt. Industria este sub o presiune extremă” Cererea nu a accelerat, iar exporturile sunt împinse de schimbări fiscale și bariere comerciale Doi directori au declarat pentru Reuters că nu au observat o creștere a cererii de la începutul războiului din Iran. Ei pun o parte din dinamica livrărilor pe seama comenzilor plasate înainte de eliminarea reducerilor de taxe la export, de la 1 aprilie. Unul dintre directorii intervievați a spus că firma sa a expediat deja cea mai mare parte din volumele așteptate pentru trimestrul al doilea către depozite din străinătate, iar alți producători au procedat similar, ceea ce a dus la un „extrasezon” în prezent. În același timp, perspectivele de creștere sunt limitate de structurarea pieței și de restricții: aproximativ 70% din noile capacități fotovoltaice instalate anul trecut la nivel global au fost în SUA, UE și China, însă tarifele și alte bariere frânează vânzările către Statele Unite. Reuters a relatat, de asemenea, că Beijingul analizează restricții la export către SUA pentru echipamente avansate folosite în fabricarea panourilor fotovoltaice, o măsură care ar putea amplifica tensiunile bilaterale. Europa rămâne relevantă, dar fără un nou „boom” ca în 2022 În China, cererea este așteptată să scadă după reformele de anul trecut, care au introdus un mecanism de licitație bazat pe piață și au eliminat randamentele garantate raportate la un preț de referință al cărbunelui, potrivit analistului Cheng Wang (Morningstar). Pentru Europa, acesta nu anticipează o repetare a valului de instalări solare de după invazia Rusiei în Ucraina, din 2022, când prețurile de referință la gaze au crescut mult mai puternic decât în contextul actual. „Războiul din Iran va avea doar un impact marginal pozitiv asupra cererii globale de energie fotovoltaică. Nu mă aştept la o creştere explozivă” [...]
Blocada Strâmtorii Hormuz a împins importatorii de energie spre alternative, iar China a ajuns la exporturi record de tehnologie verde , cu vârfuri la panouri solare, baterii și vehicule electrice, potrivit WinFuture . Contextul este escaladarea militară din Iran, care a amplificat volatilitatea prețurilor la petrol și incertitudinea pe piețele energetice, accelerând investițiile în surse regenerabile în special în Asia. Șocul de pe piața energiei: Hormuz, punctul de declanșare Evoluția este legată de blocarea Strâmtorii Hormuz după lovituri aeriene ale SUA și Israel asupra unor ținte iraniene. Prin această rută trece aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze, iar restricționarea traficului a dus la fluctuații puternice ale prețului petrolului și la creșterea riscului perceput în aprovizionarea cu energie. În acest context, statele asiatice dependente de importurile din Orientul Mijlociu au reacționat simultan prin măsuri de economisire și prin accelerarea investițiilor în surse alternative. Exporturi record: solar, baterii și vehicule electrice Conform think tank-ului Ember, China a exportat doar în martie tehnologie solară echivalentă cu 68 GW putere instalată, un nivel record. Volumul este cu 50% peste precedentul maxim, potrivit CNN, citat în material. În total, 50 de țări au înregistrat importuri record de tehnologie solară din China, mai ales în Asia și Africa. Cererea a crescut puternic și pentru celelalte două componente ale „noilor trei” industrii (solar, baterii, vehicule electrice): exporturile acestor sectoare au urcat cu 70% față de anul anterior; exporturile de baterii au ajuns la circa 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei ), cu cerere ridicată în Europa, Australia și India; exporturile de mașini electrice și hibride au crescut cu 140% . De ce contează: crizele fosile accelerează tranziția și repoziționează lanțurile de aprovizionare Experții citați în material vorbesc despre un „schimb structural” accelerat: crizele repetate ale piețelor de combustibili fosili (după efectele războiului Rusiei în Ucraina, acum tensiunile din Iran) cresc presiunea pentru reducerea dependenței de petrol și gaze. În paralel, tranziția energetică capătă greutate politică, fiind asociată tot mai mult cu securitatea aprovizionării. China este prezentată ca beneficiar major al acestei dinamici: prin investiții masive ale statului, și-a redus dependența de importuri energetice și s-a poziționat ca furnizor global de tehnologii verzi. Ca exemplu, WinFuture menționează Pakistanul, care ar fi redus costurile energiei prin importuri de panouri solare mai ieftine din China. Ce urmează depinde de durata restricțiilor din Hormuz și de persistența volatilității la petrol; materialul indică însă că, pe fondul incertitudinii, tot mai multe state își cresc ritmul de achiziții și investiții în regenerabile pentru a-și limita expunerea la șocuri geopolitice. [...]
Comisia Europeană blochează finanțarea UE pentru proiecte solare care folosesc invertoare de la furnizori considerați „cu risc ridicat”, inclusiv Huawei , într-o mișcare cu impact direct asupra modului în care vor fi eligibile cheltuielile din fonduri europene pentru infrastructura energetică, potrivit Politico . Decizia vizează invertoarele pentru panouri fotovoltaice — echipamente care transformă energia produsă de panouri în curent ce poate fi injectat în rețea. Huawei este un lider de piață pe acest segment, iar Comisia spune că acționează „chiar acum” pentru a reduce „riscul de perturbare a infrastructurii critice a UE de către actori străini”, inclusiv prin elaborarea unor orientări care să restricționeze utilizarea fondurilor UE în proiecte ce implică astfel de echipamente de la furnizori cu risc ridicat. Ce se schimbă pentru proiectele finanțate din bani europeni Comisia a indicat că proiectele deja finanțate din fonduri UE, în care sunt implicați furnizori considerați cu risc ridicat, pot solicita o excepție. Un oficial european citat de publicație (sub protecția anonimatului) a precizat că executivul european va decide până la 1 noiembrie dacă permite continuarea proiectelor fără restricții privind furnizorii care pot fi utilizați. De ce contează: securitatea rețelelor de energie „curată” intră în logica de infrastructură critică Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Siobhan McGarry, a enumerat riscuri asociate interferenței străine în rețelele de energie curată, precum manipularea „parametrilor de producție a electricității”, perturbarea generării și acces neautorizat la date operaționale. Ea a spus că un astfel de scenariu ar putea include o „oprire de la distanță… care să ducă la pene de curent la nivel național”. Oficialul european citat a mai afirmat că sunt afectați furnizori din China, Rusia, Coreea de Nord și Iran și a notat că furnizorii chinezi dețin 80% din cota globală a pieței de invertoare solare. Context: de la 5G la fotovoltaice UE are de mai mult timp preocupări legate de Huawei și ZTE în rețelele 5G și încearcă să împingă statele membre să îi elimine din infrastructura de telecomunicații, poziție pe care încearcă acum să o facă obligatorie. Potrivit Politico, îngrijorările privind dominația Huawei în tehnologia solară s-au intensificat mai recent. Comisia a indicat și că revizuirea Cybersecurity Act (Actul privind securitatea cibernetică) urmărește să abordeze aceste riscuri pe termen mediu. În același timp, Beijingul a amenințat să răspundă după măsuri care urmăresc să restricționeze furnizorii chinezi pe piața UE. Huawei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit publicației. [...]
Uleiul de gătit uzat nu poate înlocui direct motorina , iar folosirea lui „în rezervor” poate genera defecte, mai ales la motoare vechi, în timp ce alternativa cu aplicabilitate imediată pentru transportul greu rămâne motorina regenerabilă (HVO) , potrivit Economedia , care citează o analiză din Ziarul de Iași. Conferențiarul Radu Drosescu , de la Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, explică faptul că uleiul alimentar uzat este, în cel mai bun caz, materie primă pentru biocombustibili care pot fi utilizați în motoare în anumite condiții, nu un substitut „turnat” direct în locul motorinei. Ce alternative au aplicabilitate practică, pe tipuri de transport Înlocuirea benzinei și motorinei nu va fi bruscă, iar soluția diferă în funcție de utilizare, arată specialistul: Autoturisme : electricitatea este indicată drept varianta principală. Transport greu : cele mai practice opțiuni sunt biocombustibilii , în special motorina regenerabilă (HVO) și biometanul , care pot fi folosite inclusiv în motoarele actuale. În lista combustibililor alternativi discutați apar și dimetil-eterul (DME) , biogazul , biometanul , GPL-ul , precum și biocombustibilii de tip HVO și biodiesel . DME poate fi utilizat în motoare diesel, dar necesită modificări tehnice și are limitări legate de infrastructură și autonomie. GPL-ul este prezentat ca soluție de tranziție, cu emisii mai mici decât benzina și motorina, dar rămâne combustibil fosil. De ce contează: riscurile tehnice și soluțiile „compatibile” cu motoarele existente Un punct operațional important este că cele mai accesibile opțiuni sunt cele care pot fi folosite deja fără modificări majore ale motoarelor, inclusiv prin amestecuri cu combustibili clasici, pentru reducerea dependenței de benzină și motorină. Sunt menționate exemple precum E10 (benzină cu 10% etanol), B7 (motorină cu până la 7% biodiesel) sau utilizarea HVO . În schimb, utilizarea necorespunzătoare sau pe termen lung, mai ales la motoare mai vechi (dinainte de 2000), poate duce la probleme tehnice, avertizează cadrul universitar: „Utilizarea necorespunzătoare sau pe termen lung în special la motoare mai vechi (înainte de 2000) poate conduce la probleme precum coroziunea, degradarea garniturilor de etanșare din cauciuc sau înfundarea filtrelor, depuneri, blocaje, ungerea slabă sau din contră excesivă, arderea săracă (ardere cu exces de oxigen care poate uza prematur supapele)”. Contextul este alimentat de scumpirea carburanților și presiunea pe resursele petroliere, care mențin interesul pentru alternative, însă analiza indică faptul că „soluția” uleiului alimentar uzat folosit direct ca motorină rămâne, în practică, o abordare cu risc ridicat și fără echivalență tehnică. [...]
Administrația Trump a suspendat dezvoltarea proiectelor eoliene onshore din SUA, invocând riscuri de securitate națională , iar măsura blochează aproximativ 165 de proiecte pe terenuri private, aflate în diverse stadii de avizare și negociere, potrivit news.ro . Decizia este legată de evaluările Pentagonului, care analizează impactul instalațiilor eoliene asupra securității naționale. În ultimele luni, dezvoltatorii ar fi întâmpinat întârzieri semnificative, lipsă de comunicare din partea autorităților și suspendarea procesării cererilor. Scrisori transmise în aprilie indică faptul că Pentagonul își revizuiește procedurile de evaluare a proiectelor energetice. Printre problemele invocate se numără riscurile de interferențe cu sistemele radar, un argument folosit și în acțiuni anterioare ale administrației, care au fost contestate în instanță de dezvoltatori. Industria energiei regenerabile, prin American Clean Power Association , nu a oferit deocamdată un punct de vedere oficial, iar informațiile nu au fost confirmate independent. Măsura vine pe fondul criticilor repetate ale administrației Trump la adresa energiei eoliene, descrisă drept ineficientă, costisitoare și inestetică, context care a generat, potrivit sursei, blocaje recurente pentru dezvoltatorii din sector. [...]
Un nou concept de conversie a luminii ar putea crește randamentul panourilor solare, dar deocamdată rămâne blocat în laborator , arată TechRadar . Cercetarea descrie un sistem chimic pe bază de molibden care, în teste de tip „dovadă de concept”, a ajuns la un randament cuantic de peste 110% până la aproximativ 130% — o performanță care, dacă va putea fi transferată în materiale solide, ar putea schimba economia eficienței în fotovoltaic prin mai multă energie extrasă din aceeași lumină. Miza economică este directă: celulele solare pierd o parte importantă din energia luminii sub formă de căldură, iar un plafon teoretic bine cunoscut (limita Shockley–Queisser) a împins industria și mediul academic să caute metode de „recuperare” a energiei irosite. În materialul citat, cercetătorii explică două direcții generale pentru a depăși acest plafon, iar echipa se concentrează pe „singlet fission” (fisiune de singlet), un proces care poate transforma o excitație energetică în două excitații mai mici (excitoni), crescând numărul de „purtători” de energie disponibili. Ce au făcut cercetătorii și de ce contează Potrivit articolului, cercetarea a fost realizată de Universitatea Kyushu (Japonia), în colaborare cu Johannes Gutenberg University (JGU) Mainz (Germania), iar rezultatele au fost publicate în Journal of the American Chemical Society . Problema practică nu este doar generarea excitonilor suplimentari, ci „capturarea” lor înainte ca energia să fie redirecționată prin procese concurente. Echipa a încercat să rezolve acest blocaj prin asocierea materialelor de tip singlet fission cu un „emitator spin-flip” în infraroșu apropiat, pe bază de molibden, ajustat să absoarbă anumite stări energetice (triplet). În esență, sistemul este gândit să preia selectiv excitonii „multiplicați” după fisiune, reducând pierderile care altfel se transformă în căldură. Unde sunt limitele: 130% nu înseamnă încă panouri mai bune în piață Rezultatele de 110%–130% sunt raportate ca randament cuantic în experimente în soluție, folosind materiale pe bază de tetracen. Asta înseamnă că, în condiții de laborator, s-au generat mai mulți purtători de energie decât numărul de fotoni absorbiți, însă demonstrația nu este încă într-un dispozitiv fotovoltaic funcțional. Următorul pas, subliniat în articol, este integrarea în stare solidă: abia când chimia poate fi transpusă în materiale compatibile cu o celulă solară reală se poate testa dacă avantajul se păstrează în condiții apropiate de operare (inclusiv transfer energetic, stabilitate și compatibilitate cu arhitecturi existente). Posibile utilizări dincolo de fotovoltaic Aceeași sursă indică și aplicații potențiale în tehnologii de iluminat precum OLED , unde controlul excitonilor influențează direct performanța. În acest stadiu, însă, concluzia operațională pentru industrie este că vorbim despre un progres de laborator cu potențial, nu despre o tehnologie gata de comercializare. [...]
