Știri
Știri din categoria Energie verde
Ministerul Agriculturii pregătește o schemă de 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) care poate acoperi integral investiții în fotovoltaice pentru autoconsum în agricultură și industria alimentară, cu un plafon de până la 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei) per beneficiar, potrivit Wall-Street. Miza economică este reducerea costurilor cu energia pentru companii, prin producție proprie, în condiții de eligibilitate stricte.
Apelul de finanțare este dedicat:
Pentru accesarea finanțării, activitatea solicitantului trebuie să fie încadrată în CAEN 01 (agricultură), CAEN 10 (industria alimentară) sau CAEN 11 (fabricarea băuturilor). Sunt eligibile atât IMM-urile, cât și întreprinderile mari, inclusiv PFA, II, IF și cooperativele agricole.
O condiție-cheie: minimum 70% din energia electrică produsă anual trebuie utilizată pentru autoconsum, lucru care va fi demonstrat printr-un studiu de fezabilitate.
Programul sprijină proiecte noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, inclusiv:
Nu sunt eligibile proiectele care vizează modernizarea, extinderea sau înlocuirea unor sisteme vechi. De asemenea, proiectul nu trebuie să fie demarat înainte de depunerea cererii de finanțare: sunt acceptate doar cheltuielile făcute după acest moment.
Cheltuielile de operare, mentenanță sau management de proiect nu sunt finanțate și rămân în sarcina beneficiarului.
Ajutorul de stat este stabilit în funcție de capacitatea instalată:
Sprijinul poate acoperi până la 100% din costurile eligibile și este acordat sub formă de rambursare, pe baza cheltuielilor efectuate. Valoarea maximă a sprijinului este limitată la 20 milioane euro (aprox. 100 milioane lei) per beneficiar, iar alocarea se face printr-un mecanism competitiv.
Bugetul sesiunii este împărțit în două componente:
În material nu este precizat calendarul exact al lansării apelului, ci doar că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale „va lansa” această sesiune de finanțare.
Recomandate
AFIR a deschis o sesiune de finanțare de 265 milioane euro (aprox. 1,33 mld. lei) pentru capacități fotovoltaice destinate autoconsumului , o măsură care poate reduce direct costurile cu energia pentru ferme și unități din industria alimentară, potrivit Agronet . Cererile se depun online între 15 iunie și 14 august 2026. Schema vizează întreprinderile din sectorul agricol și din industria alimentară care vor să construiască noi capacități de producere a energiei electrice din surse solare , cu energia folosită pentru consumul propriu. Este a treia sesiune din cadrul „Schemei de energie”, iar sprijinul este 100% nerambursabil , în limitele stabilite în funcție de puterea instalată. Cum se împarte bugetul și care sunt plafoanele de sprijin Bugetul total este împărțit pe două categorii de proiecte, cu plafoane diferite ale ajutorului maxim: Capacitatea instalată Ajutorul maxim Buget alocat ≤ 1 MW 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 mil. lei/MW) 145 mil. euro (aprox. 725 mil. lei) > 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 mil. lei/MW) 120 mil. euro (aprox. 600 mil. lei) Solicitanții trebuie să își stabilească dinainte categoria proiectului, deoarece aceasta determină plafonul finanțării. Condiții-cheie: doar capacități noi și energie pentru consum propriu Investiția trebuie să vizeze o capacitate nouă de producere a energiei electrice. Nu sunt vizate extinderile sau finanțarea retroactivă a unor instalații deja realizate. În plus, energia produsă trebuie utilizată pentru autoconsumul întreprinderii beneficiare. Depunere și calendar: sesiunea rămâne deschisă până la termen Cererile se transmit exclusiv online , prin platforma AFIR, iar sesiunea rămâne deschisă până la 14 august 2026 chiar dacă valoarea proiectelor depuse depășește bugetul . Asta permite depunerea documentației până la termen, însă finanțarea efectivă depinde de îndeplinirea condițiilor și de evaluarea și selecția proiectelor. Documentația (ghid, cerere de finanțare și lista actelor) este disponibilă în Ghidul solicitantului și pe portalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale . Programul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar schema de ajutor de stat este administrată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin AFIR. [...]
Sesiunea AFIR pentru finanțarea integrală a proiectelor fotovoltaice rămâne deschisă până la 14 august 2026 , iar regula de depunere „până la termen” se aplică inclusiv dacă solicitările depășesc bugetul alocat, ceea ce mută presiunea pe calitatea și eligibilitatea dosarelor, nu pe „prinderea locului” în timp real, potrivit Agronet . Schema este a treia sesiune dedicată proiectelor care vizează capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, atât pentru instalații de cel mult 1 MW, cât și pentru cele de peste 1 MW. Informațiile sunt prezentate într-un material oficial publicat pe Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Buget și intensitatea sprijinului: 100% nerambursabil, cu plafoane pe MW Sesiunea funcționează ca schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit pe două categorii de capacitate instalată. Sprijinul este de 100% nerambursabil, în limitele stabilite pentru fiecare categorie. Capacitate instalată ≤ 1 MW : alocare de 145 milioane euro (aprox. 730 milioane lei), cu limită de sprijin de 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 milioane lei/MW) Capacitate instalată > 1 MW : alocare de 120 milioane euro (aprox. 600 milioane lei), cu limită de sprijin de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 milioane lei/MW) Ce proiecte sunt vizate și cine gestionează cadrul Finanțarea este destinată realizării de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, pentru instalații sub 1 MW (inclusiv) și pentru instalații peste acest prag. În datele sesiunii, aria geografică este indicată drept „locality”. Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare , iar în gestionarea cadrului sunt menționate Ministerul Energiei , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Calendar: deschis din 15 iunie, depuneri până la 14 august Sesiunea a fost deschisă la 15 iunie 2026 și rămâne deschisă până la 14 august 2026 . Un element operațional important este că depunerea continuă până la termenul-limită chiar dacă valoarea cererilor depășește alocarea ; această regulă stabilește durata depunerii, fără ca depășirea bugetului să însemne automat finanțare. Pentru consultarea documentației, sursa indică Ghidul solicitantului (anexă la Ordinul MADR nr. 180/09.06.2026 ) și Cererea de Finanțare (versiunea 1.0/2026), iar documentele actualizate sunt disponibile în fișa finanțării . Pentru materialul oficial, trimiterea este către Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . [...]
Un parc fotovoltaic de 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei) poate acoperi consumul a 50.000 de oameni , iar miza pentru România este dublă: capacități noi de producție într-o piață cu cerere în creștere și un nou val de investiții private în energie verde. O vizită în teren realizată de HotNews într-un parc pus în funcțiune lângă Titu (Dâmbovița) arată dimensiunea proiectelor care se multiplică în prezent în România, într-un sector în care sunt „în derulare proiecte de miliarde de euro”. Parcul fotovoltaic vizitat, una dintre cele mai recente investiții în regenerabile, produce energie care poate acoperi consumul a circa 50.000 de oameni, potrivit publicației. Investiția în proiectul din Titu a fost de aproximativ 25 de milioane de euro (aprox. 125 milioane lei). De ce contează: investițiile revin puternic, iar fotovoltaicul ia fața eolianului România traversează „al doilea val” de investiții în energie regenerabilă, după perioada 2010–2013. După o etapă de blocaj, criza prețurilor la energie din 2022 a accelerat tranziția către energia verde, iar investitorii „s-au întors”, notează HotNews. Diferența față de primul val este schimbarea centrului de greutate: dacă atunci au dominat parcurile eoliene, acum atenția se mută către fotovoltaic, pe fondul scăderii prețurilor echipamentelor folosite în acest domeniu. De ce aleg investitorii România: soare, cerere industrială și apetit pentru electricitate Un argument invocat direct de compania Enery ține de combinația dintre resursa solară și cererea din economie. Lukas Nemec, director de operațiuni al Enery, spune: „Am ales România pentru potențialul său. În primul rând, există foarte mult soare, există cerere din partea industriei și, de asemenea, oamenii vor să cumpere electricitate.” Ce urmează și ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul ridică explicit întrebarea impactului asupra economiei, comunităților locale și facturilor la energie, însă în fragmentul disponibil nu sunt prezentate concluzii cuantificate sau estimări privind efectul direct asupra prețurilor pentru consumatori. HotNews menționează și că managerul local de proiect de la Titu, Viorel Ganea, are „câteva sfaturi pentru micii prosumatori ” (consumatori care produc și ei energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), fără a detalia în textul furnizat conținutul acestor recomandări. [...]
APCE cere TVA 0% la fotovoltaice și baterii, mizând pe 614 milioane euro investiții private pe an și un ritm accelerat de instalări, cu un cost bugetar brut estimat la 129 milioane euro anual, potrivit Economica . Propunerea ar urma să fie depusă în sesiunea parlamentară din această toamnă și este construită pe baza Directivei (UE) 2022/542, care permite statelor membre să aplice inclusiv cota zero de TVA pentru instalațiile fotovoltaice. Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) argumentează că România ar trebui să trateze investițiile în producție și stocare distribuită ca obiectiv strategic, invocând vulnerabilități recente ale sistemului energetic (secetă, nivel scăzut al Dunării, scăderea producției hidro și nucleare și presiune în orele de vârf). Ca exemplu, APCE indică Germania, care aplică TVA 0% din 1 ianuarie 2023, cu efecte în accelerarea investițiilor private și dezvoltarea capacităților distribuite. Ce include pachetul legislativ propus APCE spune că va propune Parlamentului un set de măsuri fiscale care să acopere: TVA 0% pentru sistemele fotovoltaice de până la 27 kW; TVA 0% pentru bateriile de stocare și componentele esențiale ale instalației; TVA 0% pentru persoane fizice, ONG-uri, unități de cult, școli, spitale, entități publice și IMM-uri eligibile; eliminarea TVA și a accizelor pentru energia electrică stocată și ulterior utilizată din baterii. Estimări: instalări, capacități și efectul asupra bugetului Potrivit calculelor APCE, aplicarea TVA 0% ar putea genera anual: 96.000 de noi sisteme fotovoltaice instalate; 768 MW putere nou instalată; 1,54 GWh capacitate nouă de stocare; 614 milioane euro (aprox. 3,07 miliarde lei) investiții private mobilizate. Asociația estimează un impact bugetar brut prin neîncasarea TVA de aproximativ 129 milioane euro (aprox. 645 milioane lei) pe an, dar susține că acesta ar fi „diminuabil” prin taxe și impozite plătite de firmele instalatoare (menționând CASS, dividende, impozit pe profit). APCE mai afirmă că fiecare euro de TVA neîncasată ar genera aproximativ 4,8 euro investiții private, fără finanțare directă prin programe de subvenții. De ce contează: presiune mai mică pe importuri și pe vârfurile de consum Pe termen mediu și lung, APCE leagă măsura de efecte operaționale și economice precum reducerea importurilor de energie, diminuarea consumului din Sistemul Energetic Național în orele de vârf, creșterea securității energetice, dezvoltarea stocării distribuite și reducerea presiunii asupra rețelelor electrice, respectiv a necesarului de finanțare din programele publice de sprijin. Într-o declarație citată de Economica, președintele APCE, Dan Pîrșan , susține că baza legală europeană există deja și că diferența ține de decizia politică, invocând vulnerabilitatea sistemului energetic în vara lui 2026. Următorul pas indicat de asociație este depunerea pachetului în sesiunea parlamentară de toamnă și analiza lui în Parlament. [...]
O fermă din Colorado își acoperă costurile cu energie vândută din panouri solare și, în același timp, își protejează culturile de caniculă : pe 24 de acri (aprox. 9,7 hectare), familia Kominek a instalat mii de panouri și testează „agrivoltaicele” – folosirea simultană a terenului pentru agricultură și producție de electricitate, potrivit BGR . La Jack’s Solar Garden , în Longmont (Colorado), Byron Kominek a montat 3.276 de panouri solare. Sistemul produce anual 2 gigawați-oră (GWh) de electricitate, pe care fermierul o vinde unei companii locale de utilități pentru a acoperi costurile fermei, conform relatării publicate de The Guardian. Umbra panourilor devine „infrastructură” agricolă Dincolo de veniturile din energie, panourile creează umbră și reduc stresul termic pentru plante, formând microclimate în care pot prospera culturi diferite. Articolul dă exemple concrete: inul, care are o temperatură ideală de germinare între 65 și 70°F (aprox. 18–21°C); salvie sclarea, care se ofilește la temperaturi de peste 95°F (aprox. 35°C). Logica economică este dublă: electricitatea vândută susține bugetul fermei, iar umbrirea poate ajuta la menținerea productivității în verile tot mai fierbinți. Costuri mari la început și dificultăți de operare Modelul nu este „plug-and-play”. Kominek spune că investiția pentru cele peste 3.000 de panouri a fost de 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei), iar structurile metalice ale panourilor sunt obstacole în lucrările agricole. În plus, cercetătorii parteneri ai fermei încă lucrează la „bune practici” care să poată fi aplicate pe scară largă. De ce contează: venit suplimentar și reziliență la secetă BGR notează că panourile nu oferă doar umbră: ele blochează o parte din radiația solară și pot ajuta solul să rețină mai multă umiditate – un avantaj într-un context de temperaturi în creștere și secete mai frecvente. Publicația indică și o alternativă pentru fermierii care nu își permit investiții de milioane: unele parcuri solare colaborează cu agricultori pentru pășunat sub panouri (de exemplu, oi și vite), ceea ce poate aduce venituri suplimentare. În material este menționat că „ciobanii solari” pot câștiga de două până la trei ori mai mult decât ciobanii tradiționali. În ansamblu, exemplul din Colorado sugerează că agrivoltaicele pot transforma panourile solare dintr-un consumator de teren într-o infrastructură care susține atât producția de energie, cât și agricultura – cu condiția ca finanțarea inițială și modul de exploatare să fie gestionate realist. [...]
Mai multe state europene împing parcările spre panouri solare, iar miza economică este reducerea facturilor și noi venituri din energie , într-un model care începe să fie susținut prin obligații legale și termene de conformare, potrivit Antena 3 . Estimările citate în material indică economii anuale de ordinul zecilor de mii de euro pentru o parcare tipică, ceea ce poate schimba calculele de investiții pentru operatori și companii. Publicația arată că ideea „parcărilor solare” (acoperirea locurilor de parcare cu structuri pe care sunt montate panouri fotovoltaice) câștigă teren în Europa, pe fondul scăderii costurilor tehnologiei și al presiunii pentru decarbonizare. Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) este citată cu o medie în 2024 în care panourile solare ar fi fost cu 41% mai ieftine decât alternativele bazate pe combustibili fosili. De ce contează pentru companii și operatori: economii și monetizarea energiei Un argument central este că parcările pot produce electricitate fără a ocupa teren suplimentar, ceea ce reduce una dintre frânele clasice ale proiectelor fotovoltaice montate la sol (dificultăți de planificare și utilizare a terenului). În plus, infrastructura poate fi combinată cu puncte de încărcare pentru vehicule electrice, ceea ce poate reduce costul și complexitatea instalării lor acolo unde există cerere. În cazul Marii Britanii, materialul citează estimări inițiale ale guvernului potrivit cărora o parcare cu 80 de locuri ar putea economisi aproximativ 28.000 de lire sterline (aproximativ 32.000 de euro, adică aprox. 160.000 lei) pe an la facturile de electricitate, dacă instalează „garaje solare” și folosește întreaga energie produsă. Este menționată și posibilitatea ca operatorii să își recupereze o parte din investiție prin vânzarea energiei înapoi în rețea. Reglementarea începe să împingă piața: Franța , Slovenia, Germania Franța este prezentată ca exemplu de reglementare cu termene și sancțiuni. În 2022, țara a adoptat o legislație care impune acoperirea cu panouri solare a tuturor parcărilor existente și noi cu spațiu pentru cel puțin 80 de vehicule. Termenele diferă în funcție de mărime: parcări cu 80–400 de locuri: termen de cinci ani, până în 2027; parcări cu peste 400 de locuri: termen de trei ani, până în 2025; pentru amplasamentele mai mari, cel puțin jumătate din suprafață trebuie acoperită cu panouri. Guvernul francez estimează că măsurile ar putea adăuga 11 gigawați la rețea, suficient pentru alimentarea a aproximativ 12 milioane de locuințe, iar operatorii care ignoră mandatul riscă amenzi de până la 40.000 de euro pe an (aprox. 200.000 lei). Totuși, materialul notează că anul trecut Franța a relaxat mandatul, permițând parcărilor exterioare de peste 1.500 mp să acopere cel puțin jumătate din suprafață fie cu panouri solare, fie cu copaci care oferă umbră, fie cu o combinație. Reguli similare sunt menționate și în Slovenia (obligație pentru parcări reconstruite și noi de peste 1.000 mp), respectiv în mai multe regiuni din Germania, unde parcările noi au obligații privind energia solară în funcție de numărul de locuri. Marea Britanie: încă în faza de calibrare a politicii, cu studii de caz Pentru Marea Britanie, materialul indică faptul că guvernul a lansat anul trecut o „ cerere de dovezi ” pentru a înțelege cum poate valorifica potențialul parcărilor. Este dat ca exemplu un proiect „Park and Ride” din Leeds, pentru care se estimează o producție anuală de 852.000 kWh și o compensare de 471 de tone de carbon pe an, echivalentul eliminării a 203 mașini de pe drumuri, conform cifrelor citate. În același exemplu, este menționat că stocarea surplusului de energie produs în timpul zilei ar permite furnizarea de electricitate la un cost mai mic decât achiziția din rețea, iar amortizarea pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice ar fi estimată la sub 10 ani, pe baza unei medii de două încărcări pe zi în primul an. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția este o combinație între stimulente economice (economii la facturi și venituri din vânzarea energiei) și presiune de reglementare, cu diferențe între țări privind obligativitatea și termenele. Materialul notează explicit că nu toate statele sunt de acord cu această strategie, ceea ce sugerează că ritmul de implementare va depinde de cadrul legal local și de capacitatea operatorilor de a finanța investițiile. [...]
