Știri
Știri din categoria Energie verde
Uleiul de gătit uzat nu poate înlocui direct motorina, iar folosirea lui „în rezervor” poate genera defecte, mai ales la motoare vechi, în timp ce alternativa cu aplicabilitate imediată pentru transportul greu rămâne motorina regenerabilă (HVO), potrivit Economedia, care citează o analiză din Ziarul de Iași.
Conferențiarul Radu Drosescu, de la Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, explică faptul că uleiul alimentar uzat este, în cel mai bun caz, materie primă pentru biocombustibili care pot fi utilizați în motoare în anumite condiții, nu un substitut „turnat” direct în locul motorinei.
Înlocuirea benzinei și motorinei nu va fi bruscă, iar soluția diferă în funcție de utilizare, arată specialistul:
În lista combustibililor alternativi discutați apar și dimetil-eterul (DME), biogazul, biometanul, GPL-ul, precum și biocombustibilii de tip HVO și biodiesel. DME poate fi utilizat în motoare diesel, dar necesită modificări tehnice și are limitări legate de infrastructură și autonomie. GPL-ul este prezentat ca soluție de tranziție, cu emisii mai mici decât benzina și motorina, dar rămâne combustibil fosil.
Un punct operațional important este că cele mai accesibile opțiuni sunt cele care pot fi folosite deja fără modificări majore ale motoarelor, inclusiv prin amestecuri cu combustibili clasici, pentru reducerea dependenței de benzină și motorină. Sunt menționate exemple precum E10 (benzină cu 10% etanol), B7 (motorină cu până la 7% biodiesel) sau utilizarea HVO.
În schimb, utilizarea necorespunzătoare sau pe termen lung, mai ales la motoare mai vechi (dinainte de 2000), poate duce la probleme tehnice, avertizează cadrul universitar:
„Utilizarea necorespunzătoare sau pe termen lung în special la motoare mai vechi (înainte de 2000) poate conduce la probleme precum coroziunea, degradarea garniturilor de etanșare din cauciuc sau înfundarea filtrelor, depuneri, blocaje, ungerea slabă sau din contră excesivă, arderea săracă (ardere cu exces de oxigen care poate uza prematur supapele)”.
Contextul este alimentat de scumpirea carburanților și presiunea pe resursele petroliere, care mențin interesul pentru alternative, însă analiza indică faptul că „soluția” uleiului alimentar uzat folosit direct ca motorină rămâne, în practică, o abordare cu risc ridicat și fără echivalență tehnică.
Recomandate
Scumpirea petrolului cu peste 30% de la finalul lui februarie face biocombustibilii mai competitivi economic , iar unele state încep să accelereze utilizarea lor ca măsură de reducere a dependenței de importuri, potrivit Economedia . Mișcarea vine pe fondul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul și al temerilor privind perturbări în aprovizionarea cu combustibili fosili. Potrivit Reuters, conflictul a afectat aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze care tranzitează Strâmtoarea Ormuz , una dintre rutele energetice cheie la nivel mondial. În acest context, pe lângă scumpirea țițeiului, prețurile porumbului – materie primă importantă pentru biocombustibili – au crescut cu aproximativ 5%, un avans mult mai redus decât cel al petrolului, ceea ce susține competitivitatea relativă a biocombustibililor. De ce contează: alternativă de cost și de securitate energetică Biocombustibilii (produși din materii prime organice) sunt folosiți fie în amestec cu carburanții convenționali, fie ca alternativă la motorină. În perioade de petrol scump, ei devin mai atractivi din perspectiva costurilor și pot reduce dependența de importurile de combustibili fosili, mai ales în economiile expuse la șocuri de aprovizionare. În Asia, mai multe state dependente de importurile de energie din Orientul Mijlociu au început să accelereze utilizarea biocombustibililor pentru a limita impactul scumpirii energiei asupra economiilor locale. În paralel, sunt menționate și măsuri de reducere a consumului, precum: raționalizarea consumului de combustibil; reducerea săptămânii de lucru; sisteme de circulație alternativă. Riscul colateral: presiune pe prețurile alimentelor Extinderea biocombustibililor rămâne controversată din cauza efectului potențial asupra prețurilor alimentelor, o dezbatere intensă mai ales în criza din 2007–2008, când subvențiile și mandatele de producție au fost criticate pentru presiunea asupra piețelor agricole. Critici din mediul politic și din organizații non-guvernamentale susțin că folosirea culturilor agricole pentru combustibili contribuie la scumpirea alimentelor. Economedia notează că, în prezent, aproximativ 40% din producția de porumb din SUA (cel mai mare producător mondial) este direcționată către etanol, iar în Brazilia circa 50% din trestia de zahăr este utilizată pentru biocombustibili. În același timp, creșterea costurilor la energie, transport și îngrășăminte, alimentată de conflict, a dus deja la majorarea prețurilor alimentelor la nivel global, care în martie au atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni; o extindere a producției de biocombustibili ar putea amplifica tendința. Totuși, rezervele globale de cereale și uleiuri vegetale sunt descrise ca fiind relativ ridicate, ceea ce reduce intensitatea disputei „alimente versus combustibil” față de 2007–2008. Unde sunt limitele și ce se schimbă prin reglementare Biocombustibilii acoperă în prezent aproximativ 4% din cererea globală de combustibili pentru transport. În Uniunea Europeană , utilizarea lor este limitată prin reglementări menite să evite creșterea prețurilor alimentelor și accelerarea defrișărilor, în cadrul obiectivelor privind energia regenerabilă. În SUA, autoritățile au impus rafinăriilor să crească utilizarea biocombustibililor la un nivel record în acest an, semnalând o direcție de politică publică ce poate susține cererea chiar și în condiții de volatilitate pe piața petrolului. Sursa inițială a informațiilor preluate de Economedia este Mediafax , care citează, la rândul său, Reuters. [...]
Administrația Trump a suspendat dezvoltarea proiectelor eoliene onshore din SUA, invocând riscuri de securitate națională , iar măsura blochează aproximativ 165 de proiecte pe terenuri private, aflate în diverse stadii de avizare și negociere, potrivit news.ro . Decizia este legată de evaluările Pentagonului, care analizează impactul instalațiilor eoliene asupra securității naționale. În ultimele luni, dezvoltatorii ar fi întâmpinat întârzieri semnificative, lipsă de comunicare din partea autorităților și suspendarea procesării cererilor. Scrisori transmise în aprilie indică faptul că Pentagonul își revizuiește procedurile de evaluare a proiectelor energetice. Printre problemele invocate se numără riscurile de interferențe cu sistemele radar, un argument folosit și în acțiuni anterioare ale administrației, care au fost contestate în instanță de dezvoltatori. Industria energiei regenerabile, prin American Clean Power Association , nu a oferit deocamdată un punct de vedere oficial, iar informațiile nu au fost confirmate independent. Măsura vine pe fondul criticilor repetate ale administrației Trump la adresa energiei eoliene, descrisă drept ineficientă, costisitoare și inestetică, context care a generat, potrivit sursei, blocaje recurente pentru dezvoltatorii din sector. [...]
Un nou concept de conversie a luminii ar putea crește randamentul panourilor solare, dar deocamdată rămâne blocat în laborator , arată TechRadar . Cercetarea descrie un sistem chimic pe bază de molibden care, în teste de tip „dovadă de concept”, a ajuns la un randament cuantic de peste 110% până la aproximativ 130% — o performanță care, dacă va putea fi transferată în materiale solide, ar putea schimba economia eficienței în fotovoltaic prin mai multă energie extrasă din aceeași lumină. Miza economică este directă: celulele solare pierd o parte importantă din energia luminii sub formă de căldură, iar un plafon teoretic bine cunoscut (limita Shockley–Queisser) a împins industria și mediul academic să caute metode de „recuperare” a energiei irosite. În materialul citat, cercetătorii explică două direcții generale pentru a depăși acest plafon, iar echipa se concentrează pe „singlet fission” (fisiune de singlet), un proces care poate transforma o excitație energetică în două excitații mai mici (excitoni), crescând numărul de „purtători” de energie disponibili. Ce au făcut cercetătorii și de ce contează Potrivit articolului, cercetarea a fost realizată de Universitatea Kyushu (Japonia), în colaborare cu Johannes Gutenberg University (JGU) Mainz (Germania), iar rezultatele au fost publicate în Journal of the American Chemical Society . Problema practică nu este doar generarea excitonilor suplimentari, ci „capturarea” lor înainte ca energia să fie redirecționată prin procese concurente. Echipa a încercat să rezolve acest blocaj prin asocierea materialelor de tip singlet fission cu un „emitator spin-flip” în infraroșu apropiat, pe bază de molibden, ajustat să absoarbă anumite stări energetice (triplet). În esență, sistemul este gândit să preia selectiv excitonii „multiplicați” după fisiune, reducând pierderile care altfel se transformă în căldură. Unde sunt limitele: 130% nu înseamnă încă panouri mai bune în piață Rezultatele de 110%–130% sunt raportate ca randament cuantic în experimente în soluție, folosind materiale pe bază de tetracen. Asta înseamnă că, în condiții de laborator, s-au generat mai mulți purtători de energie decât numărul de fotoni absorbiți, însă demonstrația nu este încă într-un dispozitiv fotovoltaic funcțional. Următorul pas, subliniat în articol, este integrarea în stare solidă: abia când chimia poate fi transpusă în materiale compatibile cu o celulă solară reală se poate testa dacă avantajul se păstrează în condiții apropiate de operare (inclusiv transfer energetic, stabilitate și compatibilitate cu arhitecturi existente). Posibile utilizări dincolo de fotovoltaic Aceeași sursă indică și aplicații potențiale în tehnologii de iluminat precum OLED , unde controlul excitonilor influențează direct performanța. În acest stadiu, însă, concluzia operațională pentru industrie este că vorbim despre un progres de laborator cu potențial, nu despre o tehnologie gata de comercializare. [...]
O fermă solară la scară utilitară din Tennessee a fost proiectată să funcționeze împreună cu creșterea bovinelor , într-un model care poate reduce opoziția locală față de proiectele fotovoltaice în zone agricole, potrivit Electrek . Dezvoltatorul Silicon Ranch , cu sediul în Nashville, a pus în funcțiune comercial sistemul „CattleTracker” la Christiana Solar Ranch (Tennessee), descris drept prima implementare comercială a unei abordări brevetate care combină producția de energie solară cu operațiuni de creștere a bovinelor pentru carne pe același teren. Cum funcționează „CattleTracker” și ce schimbă operațional În loc să excludă agricultura prin împrejmuirea parcurilor solare, Silicon Ranch spune că proiectează instalațiile astfel încât să coexiste cu activitățile agricole. Sistemul folosește un tracker solar (mecanism care mișcă panourile pentru a urmări soarele) personalizat, care poate trece într-un „mod de pășunat”, creând spațiu pentru ca animalele să se deplaseze în siguranță sub panouri. Electrek notează că agrivoltaica (utilizarea terenului atât pentru solar, cât și pentru agricultură) nu este un concept nou, însă inițiativele care implică bovine au fost, de regulă, limitate la proiecte-pilot sau cercetare. Silicon Ranch susține că acesta este primul proiect de această anvergură care îmbină o fermă de bovine funcțională cu un parc solar „viabil comercial”. De ce contează: acceptanță locală și „fricțiune” mai mică la amplasare Miza principală este reducerea tensiunilor legate de utilizarea terenurilor. Electrek subliniază că pășunatul nu este doar o utilizare economică a terenului, ci și o componentă de identitate locală în multe regiuni, iar introducerea unui parc solar poate deveni rapid un subiect sensibil. Un model în care bovinele pot pășuna sub panouri ar putea schimba „dinamica vizuală și politică” a proiectelor, oferind comunităților un exemplu concret, nu doar randări și promisiuni. Publicația mai arată că, spre deosebire de oi (mai ușor de gestionat în jurul echipamentelor), bovinele implică riscuri operaționale mai mari, iar funcționarea la scară utilitară ar reprezenta un nivel diferit de validare. Cine cumpără energia și ce spune dezvoltatorul despre costuri Proiectul Christiana este amplasat în teritoriul de servicii al cooperativei Middle Tennessee Electric (MTE), care va cumpăra energia produsă. MTE afirmă că acordul aduce economii pentru cei peste 750.000 de clienți din 11 comitate pe care îi deservește. Silicon Ranch susține că modelul livrează energie la prețuri angro și că nu cere plătitorilor de facturi să finanțeze „partea agricolă” a proiectului. Componentă de producție internă și cercetare în derulare Electrek menționează și un unghi de producție internă: sistemul folosește componente fabricate în SUA, inclusiv panouri de la First Solar și piese din oțel pentru trackere de la fabrica Nextpower din Memphis. În paralel, amplasamentul este studiat din 2023, cu participanți din organizații și instituții precum Graze, Quanterra Systems, Colorado State University și White Oak Pastures. Constatările timpurii indicate în material sugerează că bovinele pot pășuna normal sub sistem, menținând standardele de bunăstare a animalelor și sprijinind sănătatea solului. Silicon Ranch spune că intenționează să construiască pe baza rezultatelor, urmărind extinderea modelului atât pentru oi, cât și pentru bovine, însă răspândirea lui va depinde de cât de ușor poate fi replicat în alte proiecte. [...]
România pregătește un sprijin public de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru noi fabrici de biocombustibili, cu accent pe combustibili pentru aviație , printr-o schemă de ajutor de stat pusă în consultare publică de Ministerul Energiei , potrivit Economedia . Miza economică este atragerea de investiții industriale noi, finanțate în mare parte din Fondul pentru modernizare , într-un segment unde cererea este împinsă de țintele europene de decarbonare a transporturilor. Cum este împărțit bugetul și ce capacități minime se cer Schema vizează investiții în capacități noi de producție pentru bioetanol și pentru combustibili alternativi utilizați inclusiv în aviație: SAF (Sustainable Aviation Fuel – combustibil sustenabil pentru aviație) și HVO (Renewable Diesel – motorină regenerabilă), din materii prime prevăzute în Anexa IX a Directivei (UE) 2018/2001. Bugetul estimat este structurat astfel: 100 milioane euro pentru bioetanol , cu capacitate minimă vizată de 50.000 tone/an ; 400 milioane euro pentru SAF + HVO , cu capacități minime vizate de 20.000 tone/an SAF și 90.000 tone/an HVO . Reguli de finanțare: intensitate, plafoane și selecție competitivă Ajutorul de stat ar urma să fie acordat ca finanțare nerambursabilă , prin rambursarea cheltuielilor eligibile , în limita a maximum 70% din costurile eligibile ale fiecărui proiect. Plafoanele maxime menționate: 50 milioane euro per întreprindere pentru o instalație de bioetanol ; 133,3 milioane euro per întreprindere pentru o instalație SAF + HVO . Selecția beneficiarilor este prevăzută prin procedură de ofertare concurențială , iar un criteriu central de evaluare va fi raportul dintre ajutorul solicitat și capacitatea nou instalată , pentru a favoriza proiecte eficiente și a reduce riscul de supracompensare. Condiții de eligibilitate și termene: DNSH, materie primă, punere în funcțiune Pentru eligibilitate, proiectele trebuie să fie: pentru capacități nou-instalate ; fezabile tehnic și economic ; cu materia primă asigurată ; conforme cu principiul DNSH („a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul) și cu criteriile europene de durabilitate și reducere a emisiilor. Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în maximum 48 de luni de la acordarea ajutorului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2030 . Beneficiarii au și obligații de ramp-up (atingerea treptată a capacității asumate): minimum 50% în primul an de funcționare, minimum 75% (medie) în al doilea și 100% până la finalul celui de-al treilea an. Cheltuielile eligibile includ, între altele, investiția de bază, construcții și instalații, montaj, utilaje și echipamente, dotări și active necorporale; cheltuielile de operare nu sunt eligibile . Ce urmează: consultare publică și aprobări la nivel european Consultarea publică este de 15 zile lucrătoare de la publicarea documentelor pe site-ul Ministerului Energiei, în platforma Fondului pentru modernizare. Schema produce efecte juridice doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: aprobarea Comisiei Europene și recomandarea la finanțare din partea Comitetului pentru Investiții al Fondului pentru modernizare. În context, la nivelul UE, în 2023, sursele regenerabile și biocombustibilii au avut o pondere de 6,7% în transportul rutier , potrivit datelor citate în material. [...]
Electrica Furnizare își diferențiază oferta pentru casnici printr-un pachet care include automat o asigurare a bunurilor din locuință , pe lângă energia livrată exclusiv din surse regenerabile, potrivit Economica . Noutatea are miză comercială într-o piață în care furnizorii concurează tot mai mult prin servicii adiacente, nu doar prin prețul pe kWh. Oferta se numește „ Energie Verde Protect ” și a fost lansată în această lună pentru clienții casnici. Prețul energiei active este de 0,557 lei/kWh, la care se adaugă un abonament de 0,73 lei/zi, ambele fără TVA. Cât ajunge să coste energia în factură Electrica Furnizare indică un preț final, cu tarife de rețea și taxe incluse, între 1,24 și 1,33 lei/kWh, în funcție de zona de distribuție a locului de consum, la care se adaugă abonamentul zilnic. Compania estimează pentru un consum lunar de 100 kWh o factură de 150–159 lei. De ce este „unicat”: asigurare inclusă și asistență tehnică Elementul distinctiv nu este abonamentul (există și la alți furnizori), ci faptul că oferta vine „la pachet” cu o asigurare pentru bunurile din locuință, inclusă în contract, în limita a 10.000 lei până la finalul anului, plus asistență tehnică gratuită la locul de consum. În plus, intervențiile tehnice la locul de consum sunt menționate ca nelimitate într-un an, în limita a 1.000 lei pentru fiecare situație. Publicația notează însă că nu este clar din prezentarea ofertei dacă intervențiile vizează doar instalația electrică sau și alte tipuri de reparații (de exemplu, sanitare, feronerie). Condiții de preț și context Prețul din ofertă este valabil până la 31 decembrie și este „fix și garantat” până atunci, conform companiei. Electrica Furnizare face parte din Grupul Electrica și are un portofoliu de peste 3 milioane de clienți. Electrica este listată la Bursa de Valori București , cu capital majoritar privat, statul român fiind cel mai mare acționar. [...]
