Știri
Știri din categoria Energie verde
Uleiul de gătit uzat nu poate înlocui direct motorina, iar folosirea lui „în rezervor” poate genera defecte, mai ales la motoare vechi, în timp ce alternativa cu aplicabilitate imediată pentru transportul greu rămâne motorina regenerabilă (HVO), potrivit Economedia, care citează o analiză din Ziarul de Iași.
Conferențiarul Radu Drosescu, de la Facultatea de Mecanică a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, explică faptul că uleiul alimentar uzat este, în cel mai bun caz, materie primă pentru biocombustibili care pot fi utilizați în motoare în anumite condiții, nu un substitut „turnat” direct în locul motorinei.
Înlocuirea benzinei și motorinei nu va fi bruscă, iar soluția diferă în funcție de utilizare, arată specialistul:
În lista combustibililor alternativi discutați apar și dimetil-eterul (DME), biogazul, biometanul, GPL-ul, precum și biocombustibilii de tip HVO și biodiesel. DME poate fi utilizat în motoare diesel, dar necesită modificări tehnice și are limitări legate de infrastructură și autonomie. GPL-ul este prezentat ca soluție de tranziție, cu emisii mai mici decât benzina și motorina, dar rămâne combustibil fosil.
Un punct operațional important este că cele mai accesibile opțiuni sunt cele care pot fi folosite deja fără modificări majore ale motoarelor, inclusiv prin amestecuri cu combustibili clasici, pentru reducerea dependenței de benzină și motorină. Sunt menționate exemple precum E10 (benzină cu 10% etanol), B7 (motorină cu până la 7% biodiesel) sau utilizarea HVO.
În schimb, utilizarea necorespunzătoare sau pe termen lung, mai ales la motoare mai vechi (dinainte de 2000), poate duce la probleme tehnice, avertizează cadrul universitar:
„Utilizarea necorespunzătoare sau pe termen lung în special la motoare mai vechi (înainte de 2000) poate conduce la probleme precum coroziunea, degradarea garniturilor de etanșare din cauciuc sau înfundarea filtrelor, depuneri, blocaje, ungerea slabă sau din contră excesivă, arderea săracă (ardere cu exces de oxigen care poate uza prematur supapele)”.
Contextul este alimentat de scumpirea carburanților și presiunea pe resursele petroliere, care mențin interesul pentru alternative, însă analiza indică faptul că „soluția” uleiului alimentar uzat folosit direct ca motorină rămâne, în practică, o abordare cu risc ridicat și fără echivalență tehnică.
Recomandate
Ghidul AFM pentru baterii riscă să direcționeze ineficient 400 mil. lei și să creeze tratamente inegale între prosumatori, potrivit unei analize publicate de Economedia . Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) spune că proiectul, aflat în consultare publică, conține șapte probleme juridice, de echitate și tehnice care pot duce la „discriminări” și la finanțarea unor investiții prost dimensionate sau a unor echipamente cu performanțe discutabile. Programul, lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în consultare publică marți, 18 august, are un buget de 400 de milioane de lei și se adresează persoanelor fizice cu calitatea de prosumator. Finanțarea poate ajunge până la 15.000 de lei (cu TVA), dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate. Unde vede APCE riscurile: criterii care pot distorsiona alocarea banilor APCE reclamă că ghidul, în forma actuală, poate împinge beneficiarii către alegeri suboptime doar pentru a maximiza punctajul și poate exclude categorii fără o justificare suficientă: Neeligibilitate pentru cei care au deja o baterie instalată , ceea ce ar penaliza gospodăriile care au investit anterior din fonduri proprii și au înregistrat bateria în Certificatul de Racordare. Asociația invocă inclusiv riscuri de neconformitate cu principiul egalității de tratament (art. 16 din Constituție) și propune ca finanțarea să fie permisă pentru capacitatea nouă adăugată , în linie cu obiectivul de „creștere a capacităților noi de stocare”. Lipsa unei corelații tehnice între puterea fotovoltaică și capacitatea bateriei : AFM punctează separat cele două elemente, fără să impună un raport între ele, ceea ce ar putea încuraja baterii supradimensionate „pentru punctaj”, cu utilizare redusă în practică. Punctaj care favorizează instalațiile fotovoltaice mari , prin acordarea progresivă a punctajului până la 20 kW, deși sistemele rezidențiale uzuale sunt mai mici. APCE susține că, statistic, punctajul maxim ar putea fi accesibil doar pentru circa 3% dintre prosumatorii casnici. Probleme de date și specificații tehnice: GDPR și calitatea bateriilor Asociația mai indică două zone cu potențial impact de reglementare și de calitate a investiției: Accesul unor „persoane autorizate” la datele bateriei : ghidul ar obliga beneficiarul să permită colectarea de date despre energia stocată/descărcată/produsă/livrată, însă fără a defini suficient cine sunt aceste persoane, ce date se colectează, în ce scop și pentru cât timp. APCE reclamă posibile incompatibilități cu principiile GDPR și cu Data Act (legalitate, transparență, limitarea scopului, minimizarea datelor). Pragul de minimum 3.000 de cicluri pentru bateriile LiFePO₄ , considerat prea jos și insuficient definit tehnic. APCE arată că multe baterii rezidențiale moderne sunt specificate la 6.000–8.000 de cicluri și critică lipsa unor parametri precum DoD (adâncimea de descărcare), temperatura, C-rate sau capacitatea reziduală la finalul testului, fără de care cifra nu ar permite comparații relevante. Asociația cere minimum 6.000 de cicluri în condiții clar definite și garanții adecvate și/sau un prag minim de energie totală garantată procesată (MWh throughput). Ținta programului: stocare din solar, nu „arbitraj” cu energia din rețea O altă critică vizează faptul că programul este destinat stocării energiei din surse regenerabile, însă ghidul ar trebui, în opinia APCE, să includă reguli tehnice care să demonstreze că bateria finanțată este folosită pentru stocarea surplusului fotovoltaic, nu pentru încărcare din rețea când energia e ieftină și descărcare ulterioară (arbitraj tarifar). Asociația spune că nu este suficient un criteriu simplist de tip „AC sau DC”, ci e nevoie de reguli despre ce energie se stochează și cum se dovedește. Excluderea gospodăriilor off-grid APCE critică și excluderea gospodăriilor care nu sunt racordate la rețea (off-grid), pe motiv că nu au calitatea de prosumator și Certificat de Racordare. Asociația argumentează că, dacă obiectivele sunt stocarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de CO₂, AFM ar trebui să explice de ce o baterie într-o gospodărie conectată la rețea este eligibilă, iar una într-o gospodărie autonomă energetic nu este. Ce cere asociația și ce urmează APCE solicită corectarea ghidului înainte de lansarea oficială a programului și spune că schema, „care ar putea deservi peste 20.000 de prosumatori”, ar trebui să respecte trei principii: legalitate (criterii obiective și proporționale); echitate (fără penalizări nejustificate); calitate tehnică (baterii performante, corect dimensionate și durabile). Contextul consultării publice și criteriile programului au fost prezentate anterior de Economedia în materialul despre ghidul AFM pentru finanțarea bateriilor de stocare, disponibil aici . [...]
Programul de baterii pentru prosumatori intră în linie dreaptă cu reguli de finanțare care pot reduce presiunea pe rețea , după publicarea ghidului de finanțare, potrivit HotNews . Miza economică și operațională este dublă: alocarea de 400 de milioane de lei pentru stocare și stimularea autoconsumului, într-un moment în care creșterea numărului de prosumatori pune presiune pe infrastructura de distribuție. Cine poate aplica și ce finanțează programul Conform ghidului, pot solicita finanțare persoanele fizice care au calitatea de prosumator – indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Eligibilitatea nu depinde de modul de finanțare al sistemului fotovoltaic existent, atâta timp cât acesta este racordat la rețea și produce energie din surse regenerabile. Programul finanțează achiziția de sisteme de stocare pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, cu o capacitate minimă de 12 kWh. Cât acoperă statul și care sunt plafoanele Finanțarea este de maximum 15.000 de lei (TVA inclus), fără a depăși cumulativ următoarele limite: 1.250 de lei pentru fiecare kWh de capacitate de stocare; 75% din valoarea cheltuielilor eligibile. Ministerul Mediului precizează, într-un comunicat de presă, că beneficiarul trebuie să asigure o contribuție proprie de cel puțin 25% din valoarea eligibilă a investiției (detalii: Ministerul Mediului ). Instalatorii: condiții de acces și atestare Programul este deschis instalatorilor care dețin un atestat ANRE de tip B sau un atestat echivalent emis într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cu condiția să îndeplinească cerințe minime privind transparența și capacitatea de implementare. Buget, țintă de stocare și pașii următori Bugetul total anunțat este de 400 de milioane de lei, iar ministrul interimar Diana Buzoianu spune că implementarea finală ar urma să asigure „stocarea a minim 400 MWh” la nivel național. În perioada de consultare publică, Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu vor organiza dezbateri cu prosumatorii, instalatorii și organizațiile profesionale, urmând ca după această etapă să fie lansat programul. Proiectul de ghid pus în consultare este disponibil aici: Ministerul Mediului . [...]
Noile reguli de urbanism din Marea Britanie limitează unde pot fi montate panourile solare „plug-in”, iar nerespectarea lor poate duce la amenzi și demontare , potrivit TechRadar . Deși aceste sisteme urmează să devină legale la cumpărare din 27 august, cadrul de „ permitted development ” (lucrări permise fără autorizație de construire) stabilește explicit situațiile în care instalarea nu este permisă fără aprobări. Regulile contează practic pentru proprietari și chiriași deoarece, dacă un montaj nu se încadrează la „permitted development”, instalarea poate fi făcută doar după obținerea autorizației de construire și plata taxei aferente. În caz contrar, autoritățile pot aplica sancțiuni și pot obliga proprietarul să demonteze echipamentul. Unde nu poți instala fără autorizație: trei situații concrete 1) Pe suprafețe din lemn (balcoane, fațade, garduri) În blocuri, sistemele solare plug-in nu se încadrează la „permitted development” dacă panourile sau orice altă parte a sistemului ar fi instalate pe un balcon din lemn, pe un perete din lemn sau pe orice parte a exteriorului clădirii placată cu lemn. La case, restricția se extinde la montajul pe porți, garduri, pereți sau alte suprafețe din lemn. Motivul indicat este reducerea riscului de incendiu. 2) Prea sus față de acoperiș Pentru acoperișuri înclinate, panourile și echipamentele nu trebuie să depășească cu mai mult de 20 cm planul pantei acoperișului (măsurat perpendicular pe aceasta). Pentru acoperișuri plate, punctul cel mai înalt al panourilor și echipamentelor nu trebuie să fie la mai mult de 60 cm peste cel mai înalt punct al acoperișului (fără a include coșul). Publicația notează că limitările țin și de efecte practice: schimbarea liniei acoperișului, umbre către vecini sau încărcări mai mari de vânt, care pot pune presiune suplimentară pe structură. 3) Dacă „ies” prea mult în afara peretelui, mai ales lângă „highway” Dacă echipamentul solar este montat pe peretele casei, nu ar trebui să depășească 40 cm în exterior (măsurat perpendicular pe perete). Regulile devin mai stricte dacă locuința este lângă un „highway” (în sens de planificare urbană: orice rută de trecere, inclusiv drumuri, trotuare, poteci, trasee pentru biciclete etc.): proeminența maximă permisă scade la 20 cm. În plus, dacă locuința se află într-o „ conservation area ” sau într-un sit de patrimoniu mondial, panourile pe pereți lângă astfel de rute nu sunt permise fără autorizație. Ce ar trebui să facă proprietarii înainte de montaj Dacă sistemul nu se încadrează în regulile de „permitted development”, rămâne posibilă instalarea, dar numai după solicitarea autorizației; un funcționar de urbanism va evalua la fața locului dacă proiectul poate merge mai departe. Separat de regulile de urbanism, TechRadar menționează și constrângeri operaționale frecvente: chiriașii au nevoie de acordul proprietarului, iar locatarii din apartamente pot avea nevoie și de aprobarea companiei de administrare a clădirii. Producătorul EcoFlow susține că instalarea trebuie să fie „în linie cu cerințele relevante” și recomandă verificarea ghidurilor oficiale și a cerințelor locale înainte de montaj. [...]
Programul Casa Verde se reorientează în 2026 către stocare, nu către producție , ceea ce schimbă direct modul în care statul sprijină investițiile gospodăriilor în energie: finanțarea ar urma să vizeze exclusiv baterii, nu și panouri fotovoltaice, potrivit Economedia , care o citează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu . Ministra a declarat, la Euronews, că problema actuală a sistemului energetic vine din dezechilibrul creat în ultimii ani: s-au alocat „exponențial” mai mulți bani pentru panouri fotovoltaice, în timp ce investițiile în baterii de stocare au fost „aproape inexistente”. În noua formă, „Casa Verde cu panouri” nu ar mai exista, programul urmând să conțină doar componenta de baterii. De ce contează: reducerea importurilor la orele de vârf Buzoianu estimează că, după finalizarea proiectului, capacitatea instalată prin program ar permite stocarea a cel puțin 200 MWh. Energia stocată ar urma să fie folosită în intervalele de consum de vârf, mai ales seara, când producția fotovoltaică scade și România ajunge să importe energie. „Acea energie va putea să fie folosită la ore de vârf, în care noi, în mod normal, importam, seara, când, de fapt, cu aceste baterii vom ajunge să fim mult mai independenți și să nu mai importăm cel puțin 200 MWh pe oră”, a afirmat Buzoianu. Schimbare de regulă: finanțarea, pe criterii de competitivitate Ministra a anunțat și intenția de a modifica modul de acordare a fondurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu , criticând sistemul „primul venit, primul servit”, în care beneficiarii trebuie să prindă finanțarea prin acces rapid la platformă. „Pentru prima dată, vom schimba cu totul politica Fondului pentru Mediu, și anume, acum este o cursă a înarmării cine dă primul click, cine a dat primul click ca să poată să obțină fondurile”, a declarat Buzoianu. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact de implementare sau despre criteriile concrete de „competitivitate” care ar urma să înlocuiască actualul mecanism. [...]
România a ajuns ca energia solară să acopere 52% din producția instantanee, dar dezechilibrul zi–seară împinge sistemul spre export ieftin și import scump , potrivit Economedia . Marți, la ora 14:20, producția fotovoltaică a atins un record istoric de 3.140 MW dintr-un total de 5.850 MW. În acel moment, toate celelalte surse au fost sub 1.000 MW. Pe locurile următoare s-au situat termocentralele pe gaze (950 MW) și cele pe cărbune (750 MW). Efect operațional: export ziua, import seara Cu un asemenea nivel al producției fotovoltaice la prânz, România a redevenit net exportator de energie pe parcursul zilei. Situația se inversează însă seara, când aportul solar dispare, iar sistemul ajunge din nou să acopere deficitul prin importuri. Publicația notează că producția solară din miezul zilei a depășit de peste două ori capacitatea totală a Centralei Nucleare Cernavodă, însă cu o diferență esențială: energia solară este discontinuă, producând mult ziua (dacă e soare) și deloc seara, exact în vârful de consum. Context: hidro la minime, nuclear cu un singur reactor În același interval, Hidroelectrica , deși are o capacitate instalată de 6.400 MW, producea doar 330 MW, pe fondul unor producții „extrem de reduse” în aceste zile, conform sursei. Centrala Nucleară Cernavodă funcționează cu un singur reactor, iar al doilea urmează să fie oprit pe 13 august, deoarece „nu mai este suficientă apă pentru răcire pe Dunăre”, mai arată Economedia. De ce contează: stocarea rămâne veriga lipsă Economedia descrie o „paradigmă” repetată de circa doi ani: prețuri mici ziua (fotovoltaicul fiind cea mai ieftină sursă), energie exportată în mare parte, apoi prețuri mari seara, când România importă masiv și scump. Soluția indicată este creșterea capacităților de stocare în baterii: în prezent sunt montați 1.100 MW, față de un necesar de cel puțin 2.000 MW, potrivit sursei. [...]
Sesiunea AFIR pentru finanțarea integrală a proiectelor fotovoltaice rămâne deschisă până la 14 august 2026 , iar regula de depunere „până la termen” se aplică inclusiv dacă solicitările depășesc bugetul alocat, ceea ce mută presiunea pe calitatea și eligibilitatea dosarelor, nu pe „prinderea locului” în timp real, potrivit Agronet . Schema este a treia sesiune dedicată proiectelor care vizează capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, atât pentru instalații de cel mult 1 MW, cât și pentru cele de peste 1 MW. Informațiile sunt prezentate într-un material oficial publicat pe Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Buget și intensitatea sprijinului: 100% nerambursabil, cu plafoane pe MW Sesiunea funcționează ca schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit pe două categorii de capacitate instalată. Sprijinul este de 100% nerambursabil, în limitele stabilite pentru fiecare categorie. Capacitate instalată ≤ 1 MW : alocare de 145 milioane euro (aprox. 730 milioane lei), cu limită de sprijin de 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 milioane lei/MW) Capacitate instalată > 1 MW : alocare de 120 milioane euro (aprox. 600 milioane lei), cu limită de sprijin de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 milioane lei/MW) Ce proiecte sunt vizate și cine gestionează cadrul Finanțarea este destinată realizării de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, pentru instalații sub 1 MW (inclusiv) și pentru instalații peste acest prag. În datele sesiunii, aria geografică este indicată drept „locality”. Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare , iar în gestionarea cadrului sunt menționate Ministerul Energiei , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Calendar: deschis din 15 iunie, depuneri până la 14 august Sesiunea a fost deschisă la 15 iunie 2026 și rămâne deschisă până la 14 august 2026 . Un element operațional important este că depunerea continuă până la termenul-limită chiar dacă valoarea cererilor depășește alocarea ; această regulă stabilește durata depunerii, fără ca depășirea bugetului să însemne automat finanțare. Pentru consultarea documentației, sursa indică Ghidul solicitantului (anexă la Ordinul MADR nr. 180/09.06.2026 ) și Cererea de Finanțare (versiunea 1.0/2026), iar documentele actualizate sunt disponibile în fișa finanțării . Pentru materialul oficial, trimiterea este către Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . [...]
