Știri
Știri din categoria Economie
Rusia își cosmetizează indicatorii economici pentru a masca presiunea pe buget și inflație, iar asta complică evaluarea riscurilor pentru piețele energetice și pentru eficiența sancțiunilor, potrivit G4Media, care citează un comunicat al Serviciului Militar de Informații și Securitate suedez (MUST), preluat de AFP și Agerpres.
MUST susține că Moscova își ascunde dificultățile economice „pentru a părea mai rezilientă decât este în realitate”. În evaluarea serviciului suedez, Rusia se confruntă cu „o inflație mai mare și un deficit bugetar mai mare” decât cele raportate oficial.
Un element relevant pentru investitori și pentru statele care urmăresc sustenabilitatea finanțelor publice ruse este legătura dintre veniturile din petrol și deficit. Conform comunicatului citat, „în ciuda prețurilor recente ridicate la petrol”, care au ajutat la creșterea veniturilor, prețul petrolului ar trebui să depășească 100 de dolari pe baril timp de un an întreg pentru a reabsorbi deficitul bugetar rusesc.
Dacă indicatorii macroeconomici sunt manipulați, devine mai dificil de estimat:
MUST mai arată că slăbiciunea economică nu ar schimba obiectivele strategice ale Rusiei, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina și operațiunile „hibride” în țările UE și NATO.
Thomas Nilsson, șeful MUST, afirmă că menținerea direcției strategice este „o decizie politică, nu economică”, însă adaugă că „constrângerile economice și sancțiunile afectează tipul de capabilități militare pe care Rusia le poate mobiliza și cât de repede poate face acest lucru”.
Materialul nu oferă detalii metodologice despre cum ar fi manipulate datele sau estimări alternative complete pentru inflație și deficit; evaluarea este prezentată la nivel de concluzii, pe baza comunicatului MUST citat de AFP și Agerpres.
Recomandate
Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]
Avertismentul primarului Moscovei că trecerea completă la o economie de război ar putea „ucide țara” indică presiuni tot mai mari asupra bazei fiscale și a economiei civile a Rusiei , într-un moment în care creșterea încetinește, iar cheltuielile militare cresc accelerat, potrivit Kyiv Post . Serghei Sobianin , unul dintre cei mai influenți oameni din sistemul politic al lui Vladimir Putin, nu se poziționează ca opozant al Kremlinului sau al războiului, însă a respins public ideea „liniei dure” de mobilizare a aproape tuturor resurselor economice pentru efortul militar. Într-un interviu difuzat pe 5 august, el a spus că, fără „economia vieții pașnice”, statul rămâne fără taxe și populația fără venituri, iar „a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara”. „Dacă nu există economia vieții pașnice în sine, nu vor exista taxe, nu vor exista venituri pentru populație... Iar a ucide viața, a ucide economia normală, înseamnă a ucide țara însăși.” De ce contează: semnal intern despre limitele finanțării războiului Mesajul lui Sobianin este relevant economic pentru că pune în discuție sustenabilitatea modelului prin care Rusia a evitat până acum o prăbușire rapidă: cheltuieli publice masive, extinderea producției în fabricile de apărare, achiziții guvernamentale și plăți către militari care au susținut veniturile gospodăriilor. Analiza notează însă că acest model depinde de bani, forță de muncă și capacitate industrială suficiente pentru a continua extinderea, iar „amortizoarele” ar fi acum „considerabil mai subțiri”. În paralel, Banca Centrală a Rusiei și-a redus prognoza de creștere a PIB pentru 2026 la 0%-1%, iar datele oficiale ar arăta o încetinire spre stagnare. Presiunea cheltuielilor militare și costurile apărării infrastructurii Pe partea de cheltuieli, publicația citează o estimare a economistului german Janis Kluge, calculată pe baza datelor Ministerului rus de Finanțe: cheltuielile militare ar fi ajuns la 5,9 trilioane de ruble în primul trimestru din 2026, cu aproape 30% peste nivelul de acum un an și echivalentul a aproximativ 46% din cheltuielile federale totale. În același timp, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii care susține finanțarea și logistica invaziei (rafării, depozite de combustibil, centre logistice), ceea ce, dincolo de pagubele directe, obligă Rusia să aloce resurse pentru reparații, protecție cu sisteme de apărare antiaeriană „rare”, rerutarea logisticii și absorbția întreruperilor de producție. Concluzia este că Kremlinul ajunge să cheltuiască mai mult nu doar pentru ofensivă, ci și pentru apărarea infrastructurii economice care face posibil războiul. Miza politică: protejarea Moscovei și a „contractului” social urban Kyiv Post subliniază și dimensiunea operațional-politică a avertismentului: Moscova este regiunea pe care Kremlinul a încercat să o ferească de cele mai dure consecințe ale războiului, iar o trecere completă la economia de război ar putea rupe echilibrul deja tensionat după mobilizarea din 2022. În această cheie, intervenția lui Sobianin este și o apărare a stabilității politice pe care prosperitatea capitalei o susține. În esență, dilema formulată de primarul Moscovei nu este doar dacă Rusia poate continua să finanțeze invazia, ci dacă o poate face fără să erodeze progresiv economia civilă, stabilitatea politică și rezervele financiare de care depinde inclusiv efortul militar. [...]
Prețurile de pe marile platforme rusești de comerț electronic au urcat cu 10%-30% în ultimele zile, după ce lovituri cu drone atribuite Ucrainei au afectat infrastructura logistică, iar operatorii au tăiat rapid din reducerile finanțate de platformă pentru a-și acoperi pierderile și a reface lanțurile de aprovizionare, potrivit Kyiv Post . Mișcarea indică o vulnerabilitate operațională cu efect direct în inflația „din coș” pentru consumatori și în marjele vânzătorilor. Pe Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, vânzători și cumpărători au raportat scumpiri în coșul digital de până la 35% într-o săptămână. Conform vânzătorilor citați, prețurile de bază ale produselor nu au fost modificate, însă platforma ar fi anulat brusc aproape toate promoțiile pe care le finanța din buget propriu, pentru a compensa pierderile generate de incendierea unor depozite și pentru a-și reface logistica. Efectele nu s-au limitat la preț. Timpul de livrare ar fi crescut de la o medie de două-patru zile la până la zece zile, pe fondul perturbărilor din rețeaua de depozite și transport. Efect de contagiune: Ozon reduce și el reducerile Scumpirile s-au extins și la Ozon, principalul competitor al Wildberries, deși rețeaua sa logistică ar fi rămas în mare parte neafectată de loviturile recente. Publicația notează că Ozon ar fi replicat strategia Wildberries prin reducerea discounturilor finanțate de platformă. Consecința pentru comercianți este o presiune mai mare pe costuri: unele categorii, precum îmbrăcăminte și încălțăminte, ar fi ajuns la comisioane care depășesc 60%, ceea ce ar fi dus la o scădere abruptă a vânzărilor pe ambele platforme. Dimensiunea pagubelor logistice raportate În spatele ajustărilor de preț stă degradarea capacității de depozitare. Într-un interval de două săptămâni, forțele ucrainene ar fi avariat sau distrus facilități logistice totalizând aproximativ 1 milion de metri pătrați (aprox. 247 acri), echivalentul a circa 38% din capacitatea majoră de depozitare a companiei, potrivit datelor citate. În aceeași perioadă ar fi avut loc cel puțin 18 lovituri asupra facilităților Wildberries, iar 10 dintre cele 26 mai mari depozite ar fi fost avariate. Sunt menționate două depozite distruse complet de incendii: unul de 250.000 mp în Elektrostal (regiunea Moscova) și unul de 106.000 mp în Șușari (Sankt Petersburg). Alte hub-uri afectate sunt indicate în regiunile Voronej, Tambov, Krasnodar, Stavropol, Penza, Udmurtia, Leningrad și Volgograd. Publicația mai arată că aproape două treimi (64%) dintre depozitele mari ale Wildberries aflate la vest de Munții Ural ar fi fost vizate, iar 44% ar fi fost lovite cu succes, ceea ce sugerează că o parte semnificativă a centrelor logistice principale rămân în raza de acțiune a atacurilor. [...]
Creșterea rapidă a numerarului în Rusia începe să submineze colectarea taxelor , pe fondul întreruperilor de internet mobil care blochează plățile cu cardul și împing populația și micile afaceri spre cash, potrivit HotNews , care citează o analiză BBC. Doar de la începutul acestui an, volumul numerarului în circulație în Rusia a crescut cu echivalentul în ruble a 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), cea mai mare creștere în afara anului declanșării pandemiei de Covid-19, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei. Vârful acestei creșteri a coincis cu intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei, perioadă în care Kremlinul a recurs la blocarea internetului mobil în zone extinse pentru a îngreuna ghidarea dronelor. Efectul secundar a fost unul economic imediat: mulți ruși s-au trezit fără posibilitatea de a plăti cu cardul, ceea ce a alimentat retragerile de numerar și preferința pentru „ banii la saltea ”. „Să ai bani cash îți dă un oarecare sentiment de control și siguranță. Dacă apare o urgență în oraș, știu că tot voi putea cumpăra bunuri de bază, chiar și dacă rețeaua mobilă cade.” Presiune fiscală mai mare, economie mai lentă, plăți „la plic” Trecerea spre numerar complică și mai mult capacitatea statului de a colecta taxe într-un moment în care deficitul bugetar crește din cauza costurilor războiului. În ianuarie, guvernul de la Moscova a majorat TVA de la 20% la 22% și a coborât pragul de la care micile afaceri trebuie să plătească această taxă, măsuri care, potrivit materialului, au împins multe IMM-uri spre faliment. În acest context, afaceri precum farmacii, restaurante, saloane de cosmetică sau mici magazine îi îndeamnă pe clienți să plătească în numerar, pentru a putea ascunde o parte mai mare din venituri. Fenomenul se vede și în piața muncii: Taras Skvorțov, director financiar operațional la Sberbank, a avertizat în iunie că există „semne foarte serioase” că mai multe firme își plătesc angajații „la plic”. „Este un moment foarte îngrijorător. Nu vedem banii lichizi că se întorc în sistemul bancar. Rămân în mâinile oamenilor.” O asociație patronală, Opora Russia, indică faptul că aproximativ 6% dintre antreprenori recunosc folosirea unor „scheme gri” pentru a face față poverii fiscale. Plățile cash îi ajută să rămână sub pragul de TVA, iar salariile „la plic” pot reduce plata contribuțiilor sociale. De ce contează: statul pierde vizibilitate, băncile pierd resurse Pe termen scurt, întreruperile de internet împing consumul și plățile spre numerar, iar pe termen mai lung cresc riscurile pentru buget: o parte mai mare din economie se mută în zona greu de urmărit fiscal. În paralel, băncile se confruntă cu o problemă operațională: numerarul retras nu se mai întoarce în sistem, chiar dacă dobânzile la depozite au ajuns la două cifre, în condițiile în care banca centrală menține dobânzile ridicate pentru a combate inflația alimentată de război, potrivit aceleiași analize. [...]
Încheierea PNRR în august 2026 obligă România să-și regândească rapid modelul de creștere , avertizează ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, într-o analiză citată de Antena 3 . El susține că reducerea deficitului bugetar, deși necesară, nu este suficientă pentru relansarea economiei, în lipsa unei strategii care să stimuleze investițiile și oferta internă. Predoiu argumentează că modelul de dezvoltare din ultimul deceniu s-a sprijinit pe trei piloni – îndatorare externă, fonduri europene și consum – iar fiecare „și-a arătat limitele”, ceea ce face ca finalul PNRR să fie un punct de inflexiune pentru finanțarea publică și pentru ritmul investițiilor. De ce contează finalul PNRR: dispariția unei surse „excepționale” de finanțare În analiza sa, Predoiu notează că fondurile europene au fost frânate de capacitate administrativă redusă, birocrație și, în unele cazuri, corupție, iar în cazul PNRR accesarea banilor a venit la pachet cu reforme structurale „dificile”, pe care administrația nu le-a finalizat. În acest context, el afirmă că România „a pierdut anul trecut miliarde de euro” și că „alte câteva miliarde” rămân expuse riscului de a fi pierdute, în condițiile în care reformele asumate nu au fost implementate integral. În plus, subliniază că în august 2026 PNRR se încheie, ceea ce înseamnă că această sursă de finanțare nu va mai fi disponibilă. Ce nu mai funcționează în vechiul model: datorie, fonduri UE, consum pe importuri Predoiu descrie îndatorarea externă drept un pilon care a finanțat în principal creșteri de cheltuieli salariale și de asistență socială, dar și investiții în infrastructură cu impact mai ales local sau regional, inclusiv prin Programul „Anghel Saligny”. El susține că o parte importantă din resurse ar fi trebuit orientată către domenii cu „efect de multiplicare ridicat”, precum „industriile viitorului”, digitalizarea, mineralele critice, cercetarea și tehnologiile avansate. În privința consumului, acesta ar fi fost alimentat „în mare măsură prin importuri”, cu efect direct asupra deficitului comercial, pe fondul unei oferte interne care nu a ținut pasul cu cererea. Cauza invocată: „suprareglementarea și barierele birocratice” care descurajează investițiile și dezvoltarea sectorului privat. Ce propune: audit administrativ, dereglementare și un model pe 5–10 ani Predoiu pledează pentru un „audit administrativ profesionist” care să evalueze cadrul legislativ și structurile instituționale, inclusiv suprapunerile și contradicțiile dintre reglementări și măsura în care acestea devin obstacole pentru mediul economic. El estimează că o astfel de evaluare ar putea dura „unul sau doi ani”, iar implementarea ajustărilor încă „câțiva ani”. În paralel, spune că dereglementarea trebuie corelată cu reorganizarea administrației centrale și locale, pentru a obține reduceri de costuri „rațional”, fără a afecta capacitatea instituțională. Pe partea de creștere, Predoiu insistă că scăderea deficitului nu garantează relansarea economică și că este nevoie de acțiune „la ambele capete” ale problemei: reduceri de costuri, dar și măsuri de stimulare economică. În acest cadru, el cere un program „ambițios” de atragere a investițiilor străine, inclusiv din state partenere strategice și din regiunea Golfului, unde „sunt multe lichidități care își caută plasamentul”. Miza politică: fără relansare, consolidarea fiscală rămâne insuficientă Predoiu susține că România are nevoie de un consens politic larg pentru un model economic aplicat consecvent „cel puțin 5–10 ani”, comparabil cu consensul pentru aderarea la NATO și UE. În lipsa unei relansări economice rapide, avertizează el, susținerea politică pentru un guvern poate deveni fragilă, iar întrebarea centrală rămâne: după reducerea deficitului, ce urmează – doar consolidare fiscală sau un model care să repornească economia și să genereze creștere sustenabilă? Analiza integrală la care face referire Antena 3 este publicată pe blogul personal al lui Cătălin Predoiu, aici: predoiupolitica.ro . [...]
Economia Germaniei ar urma să accelereze peste așteptări în 2026 , potrivit unei prognoze a institutului ifo citate de Politico , un semnal important pentru companiile europene care depind de cererea din cea mai mare economie a UE după ani de stagnare. Institutul ifo estimează că PIB-ul Germaniei va crește cu 1,4% în acest an , în urcare cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Pentru anii următori, ifo vede o creștere de 1,2% în 2027 și de 0,8% în 2028 . În spatele revizuirii stau, potrivit ifo, cererea externă mai puternică și cheltuielile mai mari ale guvernului german pentru infrastructură, măsuri climatice și apărare. Acestea ar urma să compenseze efectele unui șoc al prețurilor la energie și impactul nivelurilor scăzute ale apelor din râuri, pe fondul vremii caniculare din acest an. „Redresarea economiei germane continuă”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze economice al ifo, indicând semne de îmbunătățire mai ales în sectorul industrial, puternic afectat de crize. Diferențe față de Bundesbank și ce a schimbat ifo în calcule Prognoza ifo este mai optimistă decât evaluarea președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, care a spus într-un interviu publicat de Le Monde că Germania este pe cale să crească cu aproximativ 1% în acest an — dublu față de prognoza Bundesbank din iunie, de 0,5% . Ifo a revizuit în sus și estimarea pentru 2027, cu 0,4 puncte procentuale , invocând date istorice actualizate de la Oficiul Federal de Statistică al Germaniei și o evaluare mai bună a „dinamicii de bază” a economiei. Inflația: peste țintă pe termen scurt, mai aproape de 2% în 2028 Pe partea de prețuri, ifo anticipează o inflație de 2,8% în acest an și de 3% anul viitor, urmată de o temperare la 2,3% în 2028 , ceea ce ar aduce-o mai aproape de ținta Băncii Centrale Europene. [...]
