Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Președintele Nicușor Dan spune că TVA rămâne neschimbată în 2026, respingând explicit scenariul revenirii cotei standard la 19%, pe motiv că nivelul actual este „parte din bugetul pe 2026”, potrivit G4Media. Mesajul are relevanță fiscal-bugetară directă: reduce incertitudinea privind o eventuală relaxare a TVA în cursul anului viitor, cu efecte asupra veniturilor bugetare și așteptărilor din economie.
Într-o conferință de presă, șeful statului a afirmat că „nu este în discuție modificarea taxei pe valoarea adăugată” și că nu se discută modificarea bugetului pe 2026. Declarația a fost transmisă de Agerpres, citată de publicație.
Cota generală de TVA a crescut de la 19% la 21% de la 1 august 2025, măsură inclusă în primul pachet fiscal adoptat de Guvernul Bolojan. G4Media amintește că Nicușor Dan s-a poziționat public în mai multe rânduri împotriva majorării, în condițiile în care, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, și-a asumat că TVA nu va crește.
Potrivit informațiilor prezentate, a fost păstrată o cotă redusă de TVA de 11% pentru unele produse și servicii, între care:
În material nu sunt oferite detalii despre eventuale discuții guvernamentale privind alte ajustări fiscale; declarația președintelui vizează strict faptul că, în 2026, nu este avută în vedere schimbarea TVA și, implicit, nici o revenire la 19%.
Recomandate
Guvernul a fixat praguri minime de datorii fiscale pentru publicarea „listei rușinii” , ceea ce poate crește presiunea de conformare la plata taxelor locale pentru restanțieri, potrivit G4Media . Hotărârea adoptată joi stabilește valorile minime ale obligațiilor fiscale restante de la care organele fiscale locale pot publica lista debitorilor prevăzută la articolul 162 din Codul de procedură fiscală. Pentru persoanele fizice, pragul este de 1.200 de lei, iar pentru persoanele juridice, de 5.000 de lei. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , care a explicat și raționamentul pentru pragul de 1.200 de lei. Potrivit acesteia, nivelul a fost calculat plecând de la o situație „standard” (un apartament cu suprafață utilă de 50 mp, cu valoare impozabilă de 677 lei/mp, într-o zonă periferică a Capitalei, plus un autoturism de 1.600 cmc), pentru care impozitul anual ar fi de 609 lei, astfel încât pragul de 1.200 de lei ar corespunde unor restanțe pe aproximativ doi ani. „Valoarea minimă a obligaţiilor fiscale restante pentru publicare se stabileşte la nivelul 1.200 de lei în cazul persoanelor fizice şi 5.000 de lei în cazul debitorilor persoane juridice”, a declarat Ioana Dogioiu, într-o conferință de presă la Palatul Victoria . Ce se schimbă, concret Hotărârea stabilește pragurile minime de la care autoritățile locale pot publica lista debitorilor („lista rușinii”), în funcție de tipul contribuabilului: Persoane fizice: datorii restante de cel puțin 1.200 de lei Persoane juridice: datorii restante de cel puțin 5.000 de lei De ce contează pentru contribuabili și firme Miza este una de conformare fiscală: publicarea pe lista debitorilor este un instrument de presiune reputațională, iar stabilirea unor praguri explicite indică de la ce nivel al restanțelor autoritățile locale pot trece la această măsură. În practică, hotărârea poate influența comportamentul de plată, mai ales în cazul restanțelor acumulate pe mai mulți ani. Materialul G4Media menționează că informația este transmisă de Agerpres, fără alte detalii despre calendarul aplicării sau modul de publicare efectivă de către fiecare autoritate locală. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune înlocuirea caselor de marcat fizice cu soluții software , potrivit Profit.ro , într-o inițiativă ce vizează simplificarea și digitalizarea sistemului fiscal din România. Măsura ar permite comercianților să emită bonuri fiscale direct prin aplicații informatice, fără a mai fi obligați să utilizeze aparate dedicate, așa cum se întâmplă în prezent. Propunerea face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a relației dintre firme și autoritățile fiscale, în contextul în care digitalizarea ANAF și extinderea sistemelor electronice devin priorități în 2026. Practic, soluția software ar putea fi instalată pe dispozitive obișnuite – telefoane, tablete sau computere – reducând costurile de achiziție și mentenanță pentru firme, în special pentru micii comercianți. Principalele schimbări vizate: eliminarea obligativității caselor de marcat fizice; utilizarea aplicațiilor autorizate pentru emiterea bonurilor; integrarea mai rapidă cu sistemele ANAF; reducerea birocrației și a costurilor operaționale. Autoritățile consideră că această tranziție ar putea crește gradul de conformare fiscală și ar facilita controalele, datorită raportării în timp real a tranzacțiilor. În același timp, există și provocări, precum securitatea datelor și necesitatea unor standarde clare pentru aplicațiile folosite. Dacă proiectul va fi adoptat, schimbarea ar marca una dintre cele mai importante transformări ale sistemului de fiscalizare din ultimii ani, cu impact direct asupra modului în care sunt înregistrate și monitorizate vânzările în economie. [...]
ANAF va introduce până la finalul lunii iunie discuțiile finale video dintre inspectori și contribuabili, cu înregistrare , o schimbare cu impact operațional direct în controalele fiscale, potrivit Economedia . Formatul va putea fi solicitat de contribuabili. Măsura vizează etapa discuțiilor finale din inspecțiile fiscale și presupune desfășurarea lor „în format video”, cu înregistrarea întâlnirilor. Anunțul a fost făcut de președintele ANAF, Adrian Nica , la Seminarul de Fiscalitate organizat de Camera Consultanților Fiscali. Ce se schimbă în practică pentru contribuabili Din informațiile prezentate, noutățile sunt două: discuțiile finale cu inspectorii pot avea loc prin video, la cererea contribuabilului; întâlnirile vor fi înregistrate. În paralel, ANAF testează utilizarea inteligenței artificiale pentru a semnala „eventuale erori sau incoerențe” în derularea activității. „Încercăm să dezvoltăm cu inteligența artificială în așa fel încât să ne atragă atenția unde se bate câmpii din partea noastră”, a spus Nica. Context: digitalizare și transparență Inițiativa este prezentată ca parte a unui proces mai amplu de digitalizare și de creștere a transparenței în relația cu contribuabilii. Economedia nu oferă, în materialul citat, detalii despre platforma tehnică, condițiile de acces sau procedura exactă de solicitare a discuțiilor video. [...]
ANAF pregătește o înăsprire a controalelor pe veniturile din închirieri pe termen scurt și pe fraudele „în rețea”, după ce a identificat circa 60.000 de persoane fizice cu venituri nedeclarate din Airbnb și Booking într-un singur județ, într-un singur an , potrivit Economica . Semnalul de la vârful instituției este că accesul la datele platformelor schimbă capacitatea de detecție, iar abordarea devine mai agresivă și mai susținută tehnologic. Președintele ANAF, Adrian Nica , indică faptul că instituția pregătește o campanie dedicată exact acestui tip de venituri, în condițiile în care fenomenul închirierilor nedeclarate ar fi persistat „ani la rând”. În același mesaj, Nica sugerează că nemulțumirea celor vizați nu ține de existența obligațiilor fiscale, ci de momentul în care acestea au fost identificate. Ce se schimbă în modul de control: mai multă tehnologie și analiză de risc Pe lângă folosirea datelor obținute de la platforme, ANAF pregătește modificări de procedură și instrumente care ar putea schimba relația contribuabil–inspector. Printre măsurile menționate: introducerea discuțiilor finale în format video între inspectori și contribuabili, cu posibilitatea înregistrării; testarea utilizării inteligenței artificiale pentru a analiza aceste interacțiuni și a identifica erori sau abordări neprofesioniste ale inspectorilor; trecerea de la priorități stabilite la nivel de județ la o analiză de risc centralizată, bazată pe date, cu ideea de „controale mai puține, dar mai bine țintite”. În paralel, ANAF urmărește și zona persoanelor fizice cu averi nejustificate, prin corelarea stilului de viață cu veniturile declarate, pe fondul unui context fiscal descris ca tot mai complex. TVA, insolvențe și „păienjenișuri” de firme: ținta se mută spre persoanele din spate Instituția vrea să înțeleagă mai bine unde se pierd bani la nivel macro, iar Adrian Nica spune că un studiu realizat împreună cu Academia de Studii Economice din București va detalia „gap-ul de TVA” (diferența dintre TVA datorată și TVA colectată) pe fiecare industrie, urmând ca rezultatele să fie făcute publice. Mesajul asociat este că sectoarele cu gap ridicat vor atrage inevitabil controale. Cea mai dură schimbare de abordare este descrisă în zona fraudelor organizate și a insolvențelor folosite ca mecanism de evitare a plății obligațiilor fiscale. ANAF afirmă că a identificat rețele de firme create pentru fraude, inclusiv structuri de zeci de companii care emit facturi fără acoperire, cer rambursări de TVA și apoi intră în insolvență, iar în astfel de cazuri instituția ar urma să meargă dincolo de firmă, către persoanele fizice și averile acestora. „Avem la nivelul ANAF identificate structuri de firme create doar să facă fraude, adică păienjeniș de 70-80 firme. (...) Au același contabil la 80 de firme (...) Anul acesta sau anul viitor trebuie să lucrăm și la ideea de a elimina din profesie acele persoane care participă în astfel de acțiuni”, a declarat Adrian Nica. Ce urmează: controale punctuale și proceduri pentru atragerea răspunderii În zona insolvențelor, ANAF spune că a introdus un „indicator de preinsolvență” și că va începe analizele luna viitoare, urmate de controale punctuale pe această temă. Totodată, Nica afirmă că se lucrează la o procedură pentru atragerea răspunderii administratorilor, cu intenția de a porni controale pe persoane fizice plecând de la cei care au pus firmele în insolvență și de a merge către averea acestora. „Vom face primele analize luna viitoare și o să înceapă controale punctuale pe partea de preinsolvență. Lucrăm la o procedură care va fi gata luna aceasta: atragerea răspunderii administratorului. (...) Vom începe să facem controale pe persoane fizice (...) și să mergem către averea persoanei respective”, precizează Adrian Nica. În același context, șeful ANAF critică funcționarea actuală a structurilor Antifraudă, pe motiv că ar fi devenit prea birocratice și lente, iar direcția dorită este una mai operativă, cu intervenții rapide și acțiuni directe în teren. Pentru contribuabili, semnalul practic este că zona veniturilor din închirieri pe termen scurt și cea a schemelor de fraudă cu insolvențe intră într-o etapă de control mai intensă, în care datele și analiza de risc devin instrumente centrale, iar ținta se poate muta de la entități juridice către persoanele care le controlează. [...]
ANAF își extinde controalele pe închirierile pe termen scurt, după ce a obținut acces la datele Airbnb și Booking , iar primele verificări au scos la iveală un volum mare de venituri nedeclarate: într-un singur județ, instituția spune că a identificat aproximativ 60.000 de persoane fizice cu astfel de venituri, potrivit Economedia . Informația a fost prezentată de președintele ANAF, Adrian Nica, care a indicat că instituția „are acces la tot ceea ce înseamnă Airbnb, Booking” și că urmează „o campanie” de verificare a veniturilor obținute din închirieri pe termen scurt. „În ultima perioadă avem acces la tot ceea ce înseamnă Airbnb, Booking. Toți sunt supărați de ce i-am prins acum. Nimeni nu neagă că a închiriat la negru până acum și de ce i-am prins acum, după 5 ani. O să avem o campanie în sensul ăsta. La nivelul unui singur județ, într-un singur an, am identificat în jur de 60.000 de persoane fizice cu venituri nedeclarate din Airbnb.” Ce se schimbă pentru contribuabili Mesajul ANAF indică o intensificare a controalelor în zona economiei informale, cu accent pe persoanele care obțin venituri din închirieri pe termen scurt prin platforme online. În esență, accesul la datele platformelor reduce spațiul pentru nedeclarare și crește probabilitatea ca veniturile să fie identificate în verificări. Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute la Seminarul de Fiscalitate organizat de Camera Consultanților Fiscali. ANAF nu a detaliat, în informațiile citate, calendarul campaniei sau măsurile concrete care vor fi aplicate, dincolo de intenția de a derula verificări dedicate. [...]
ANAF pregătește o reorganizare din temelii a inspecției fiscale, cu selecția contribuabililor mutată la centru pe baza unei analize de risc , ceea ce poate schimba direct modul în care firmele ajung în control și frecvența verificărilor, potrivit Economedia . Președintele ANAF, Adrian Nica , a spus la Seminarul de Fiscalitate organizat de Camera Consultanților Fiscali că instituția vrea să treacă de la sistemul actual, descentralizat, la unul bazat pe o analiză de risc centralizată. În noul model, selecția contribuabililor nu ar mai fi făcută la nivelul fiecărui județ, ci la nivel central, în funcție de riscurile identificate în bazele de date ale ANAF. Ce se schimbă în practică: controale mai țintite, mai puțin „la grămadă” Mesajul transmis de conducerea ANAF este că inspecțiile ar urma să fie direcționate punctual către „speța respectivă”, adică spre zonele unde analiza de risc indică probleme. Adrian Nica a descris direcția astfel: „Trimitem punctual controlul pe speța respectivă.” Abordarea este prezentată ca fiind apropiată de modelele folosite în administrațiile fiscale moderne, cu accent pe identificarea și investigarea riscurilor, nu pe controale generaliste. De ce contează pentru companii: presiune mai mică pentru risc scăzut, focus mai mare pe zonele problematice Schimbarea ar putea avea două efecte simultane, conform informațiilor din articol: pe de o parte, poate crește eficiența colectării; pe de altă parte, poate reduce presiunea asupra contribuabililor cu risc scăzut, dacă aceștia sunt selectați mai rar pentru inspecții. În același timp, reforma ar concentra controalele asupra zonelor considerate problematice de analiza de risc, ceea ce înseamnă că firmele încadrate în profiluri de risc mai ridicat ar putea vedea verificări mai frecvente sau mai focalizate pe anumite tipuri de operațiuni. [...]
