Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Persistența crizei politice riscă să scumpească finanțarea României, într-un moment în care costurile de împrumut au urcat deja pe fondul tensiunilor externe, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Economica. Mesajul central: piețele cer „predictibilitate și liniște”, iar combinația dintre șocul extern și instabilitatea internă poate amplifica presiunea pe dobânzi și pe cursul de finanțare al statului.
Dăianu susține că „marea vulnerabilitate” a României este deficitul bugetar, nu datoria publică, și că guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală începută anul trecut. În opinia sa, România nu își permite „răgaz”, chiar dacă ajustarea generează nemulțumiri sociale și în mediul de afaceri.
Președintele Consiliului Fiscal spune că România se confruntă simultan cu două șocuri: războiul din Orientul Mijlociu și criza politică internă. În acest context, avertizează că prelungirea incertitudinii politice (inclusiv discuțiile despre alegeri anticipate sau guvern interimar) poate declanșa o reacție a piețelor financiare.
„Dacă această criză politică va persista (…) pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte.”
El arată că dobânzile cerute pe piețe au crescut deja pe fondul războiului, iar pentru România – care „oricum plătea foarte mult” – asta înseamnă costuri și mai mari de finanțare.
Dăianu afirmă că efectele consolidării demarate în 2025 au început să se vadă, iar Consiliul Fiscal consideră realizabil un deficit „în jur de 6,2%” la finalul anului, cu condiția ca guvernul să nu „deraieze” corecția fiscal-bugetară. El amintește că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creșterea economică a fost de doar 0,7%, aproape de stagnare, deși economia fusese stimulată prin cheltuieli cu salarii și pensii.
În același timp, Dăianu subliniază că, chiar și cu un deficit de circa 6%, România rămâne între țările cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană și trebuie să continue ajustarea către 3%.
Deși consideră datoria publică „încă rezonabilă”, Dăianu avertizează că aceasta nu va scădea fără un surplus primar (venituri care să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor). Într-un scenariu fără schimbări de politici, el spune că datoria publică ar putea depăși 80% din PIB „în câțiva ani”, iar piețele nu ar accepta menținerea unui deficit de 6%.
Un element suplimentar de vulnerabilitate, în comparație cu alte state (exemplul dat este Polonia), este deficitul extern (de cont curent) mare, care obligă România să se finanțeze pe piețele internaționale.
Dăianu afirmă că o nouă creștere de taxe și impozite din 2027 ar fi „o atitudine letală pentru un guvern”, iar soluția indicată este îmbunătățirea colectării, unde spune că performanța din 2025 a fost insuficientă. El indică explicit zonele cu diferențe mari între ce ar trebui colectat și ce se colectează efectiv:
În plus, Dăianu notează că reducerea cheltuielilor în termeni reali prin efectul combinat al taxelor și inflației a contribuit la corecție, dar acest mecanism „nu va mai putea fi folosit” în 2027, ceea ce pune și mai mult accent pe controlul cheltuielilor și pe creșterea colectării.
Recomandate
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
Consolidarea bugetară din 2026 va ține economia sub presiune , iar discuția despre o „relansare economică” este „neavenită” în acest context, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată de BNR și citată de Ziarul Financiar . Pe lângă frâna fiscală, el indică și riscul ca războiul din Orientul Mijlociu să împingă economia în „teritoriu negativ”. Miza, în lectura lui Dăianu, este una de sustenabilitate fiscală: fără creșterea veniturilor bugetare și controlul cheltuielilor, deficitul și datoria pot rămâne pe o traiectorie care apasă pe ratingul suveran și limitează opțiunile de politică economică. „Războiul” intern: colectarea, TVA și veniturile fiscale Dăianu spune că România trebuie să câștige în următorii ani un „război” intern al colectării, prin reducerea „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și ce intră efectiv la buget) și la alte impozite. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale este prezentat ca o problemă de „securitate națională”, în condițiile presiunilor asupra bugetului public. Problema structurală rămâne, potrivit analizei, nivelul foarte redus al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB în 2024, față de o medie europeană de 40% și una regională de 34–35%. În acest cadru, Dăianu leagă scăderea deficitului de un pachet de măsuri care combină: reducerea substanțială a gap-ului la TVA și a celui la impozitul pe profit; controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal. El afirmă că, dacă aceste condiții sunt îndeplinite, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, însă subliniază că aici se testează voința politică și capacitatea de a învinge grupuri de interese. Deficit, datorie, rating: de ce consolidarea devine obligatorie Consolidarea fiscală este descrisă drept „absolut necesară” pentru a ameliora ratingul suveran. Dacă deficitul rămâne „blocat la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca evaluarea actuală să se îmbunătățească, iar aceasta „se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică”, potrivit analizei. Pe zona de convergență europeană, Dăianu notează că aderarea la zona euro nu poate avea loc fără atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB, o inflație joasă în mod sustenabil și o datorie publică sustenabilă. El adaugă că problemele României sunt cauzate în principal de erori în politica fiscală/bugetară, nu de faptul că țara nu este în zona euro. 2026: țintă de deficit 6,2% și spațiu limitat pentru stimulare După un deficit bugetar cash de 8,7% din PIB și ESA de 9,3% în 2025, ținta pentru 2026 este de 6,2%, arată materialul. Analiza BNR menționează că, în 2025, deficitul ar fi depășit 10% din PIB dacă nu ar fi fost înghețate salariile bugetarilor și pensiile la nivelul din noiembrie 2024. În plus, sunt indicate drept factori care au susținut scăderea deficitului în ultimele luni: restructurarea PNRR , cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele prognozate și creșterea unor venituri bugetare. În analiza citată se arată că guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB și că nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Totodată, „adoptarea măsurilor de răspuns la noul șoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”. De ce „relansarea” e greu de susținut: frână fiscală, inflație și risc extern În acest context, Dăianu consideră „neavenit” să se vorbească despre relansare economică în 2026: impulsul fiscal este „intens negativ”, iar rata de politică monetară nu poate fi redusă atât timp cât inflația rămâne „încă înaltă”. Peste aceste constrângeri interne se suprapune riscul geopolitic: războiul din Orientul Mijlociu este descris ca o „lovitură” pentru Europa și pentru economia României, iar impactul său „poate duce economia în teritoriu negativ”. Investițiile publice, programate la circa 8% din PIB în 2026 (nivel record, potrivit analizei), pot susține producția și cererea agregată, dar „nu pot compensa singure” impulsul fiscal negativ al consolidării. Traiectoria datoriei și reformele cerute Dăianu afirmă că deficitul bugetar nu a fost cauzat de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și de neglijarea nevoii de venituri fiscale mai mari, compatibile cu statutul de stat membru al UE. Datoria publică este prezentată în creștere de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% „în prezent”, iar în absența corecției „s-ar putea îndrepta spre 80% în câțiva ani”. În analiza citată se mai arată că există risipă a banului public și corupție, iar reforme în sectorul public, administrație și guvernanța întreprinderilor de stat sunt necesare, însă cer timp, inclusiv din cauza elementelor instituționale și a grupurilor de interese cu influență. [...]
Criza politică împinge costurile de finanțare ale statului spre zona de risc , iar semnalele din piață – de la scăderea Bursei la urcarea randamentelor la titlurile de stat – arată că investitorii încep să taxeze România într-un moment în care bugetul depinde de împrumuturi constante, potrivit Adevărul . România intră în această turbulență cu un tablou fiscal fragil: cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și procedură de deficit excesiv, ceea ce obligă Guvernul să prezinte Comisiei Europene un calendar credibil de reducere a dezechilibrelor. În acest context, orice semnal că reformele asumate nu vor fi respectate poate declanșa o reacție în lanț: dobânzi mai mari la titlurile de stat, presiune pe curs și, în final, risc de retrogradare a ratingului sub pragul „investment grade” (categoria recomandată investițiilor). Piața transmite deja semnale: bursă în scădere, randamente în urcare Bursa de Valori București a deschis ședința de luni, 20 aprilie, cu scăderi pe toți indicii, iar după primele 50 de minute rulajul ajunsese la 20,25 milioane lei (3,97 milioane euro), conform datelor citate de Agerpres. Indicele BET a scăzut cu 1,08%, iar BET-Plus cu 1,05%. Analistul economic Adrian Negrescu spune că mișcarea de pe bursă este un prim semnal al deteriorării încrederii investitorilor, într-un moment în care instabilitatea politică pune sub semnul întrebării reformele legate de reducerea deficitului. „Această criză politică este ca un fel de seppuku economic pentru România, pentru că riscă să atenteze la fundamentele economice, din perspectiva încrederii pe care investitorii o mai au în țara noastră.” De ce contează: statul are nevoie de finanțare constantă, iar dobânda poate urca rapid Miza imediată este costul la care se împrumută statul. Randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a urcat la 7,1%, nivel despre care articolul notează că nu a mai fost întâlnit de la instalarea guvernului Bolojan. Negrescu indică o accelerare a scumpirii finanțării: dobânda ar fi ajuns la 7,18% „în această dimineață”, după ce, cu două-trei luni în urmă, coborâse la aproximativ 6% pe fondul unor „date pozitive privind reducerea deficitului bugetar”. În opinia sa, prelungirea crizei poate împinge randamentele spre 7%–8% sau chiar 8,5%, niveluri asociate unei percepții de risc apropiate de zona „junk” (nerecomandată investițiilor). Tot el avertizează că România are nevoie, „în medie”, să împrumute un miliard de euro pe săptămână, iar o problemă de credibilitate ar putea face mai dificilă atragerea investitorilor în titluri de stat. Riscul de rating și condiția reformelor, inclusiv pentru fondurile europene Adrian Codîrlașu, lector la ASE și președinte al CFA România, leagă direct menținerea ratingului de implementarea reformelor: fără acestea, România riscă retrogradarea și pierderea statutului „investment grade”. Din perspectiva investitorilor, criteriul-cheie devine dacă reformele vor fi făcute sau nu, în condițiile unor deficite descrise drept „nesustenabile”. În paralel, Negrescu avertizează asupra riscului de a pierde fonduri din PNRR , într-un calendar strâns de absorbție: articolul menționează o „cursă contra cronometru” pentru a atrage „zece miliarde de euro până în luna august”, condiționată de reforme. Cursul: stabil deocamdată, dar vulnerabil la presiuni Pe piața valutară, articolul notează că BNR a menținut până acum cursul euro/leu într-un interval strâns, însă o presiune susținută ar putea testa capacitatea de intervenție. Codîrlașu spune că prognoza CFA România nu s-a schimbat după izbucnirea turbulențelor: anticipațiile rămân pentru o depreciere ușoară, iar el indică randamentul obligațiunilor pe zece ani drept indicatorul care reflectă cel mai fidel percepția investitorilor, inclusiv a celor străini. Pentru economie, o eventuală depreciere a leului ar însemna scumpiri suplimentare la importuri – de la alimente la medicamente – într-un context în care consumul este deja afectat de valul de creșteri de prețuri din ultimii ani, mai arată analiza. [...]
România riscă o corecție forțată a finanțelor publice dacă amână reducerea deficitelor , iar alternativa la „strângerea curelei” ar putea fi o criză de tipul celei din Grecia, a avertizat Eugen Rădulescu , consilier al guvernatorului BNR, potrivit Economica . Rădulescu a spus că România a pornit anul trecut de la „o situație extrem, extrem de critică”, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB „într-un an fără nicio criză”, pe care l-a descris drept „colosal și insuportabil”. În opinia sa, măsurile adoptate de noul guvern instalat în vara anului trecut au fost criticate, dar corecția este inevitabilă: „Este clar însă că va trebui să strângem cureaua”. Deficite mari, finanțare din împrumuturi și presiune pe ajustare Consilierul BNR a legat deficitul bugetar de peste 9% din PIB de un deficit extern de 8% din PIB, susținând că această combinație arată că România „trăiește foarte mult peste mijloacele pe care le are” și că finanțarea vine din împrumuturi externe. Mesajul său a fost că dezechilibrele nu pot fi corectate fără ajustare fiscală, iar alegerea este între o reducere graduală sau una impusă de o criză. Lecția Greciei: amânarea deciziilor poate costa ani de stagnare Rădulescu a invocat cazul Greciei, unde criza începută în 2008 ar fi fost „pregătită de mulți ani”, iar întârzierea reacției ar fi agravat costurile economice. El a afirmat că, după măsurile cerute de finanțatorii internaționali, în 2024 PIB-ul pe locuitor al Greciei era mai mic decât în 2004, ceea ce ar însemna „20 de ani de stagnare”. Declarațiile au fost făcute la conferința „Piața financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa. [...]
România nu pregătește un acord cu FMI , iar discuțiile de la Washington sunt axate pe consolidarea fiscală deja începută și pe finanțări pentru proiecte energetice, potrivit Antena 3 , care îl citează pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , aflat la reuniunile de primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI . Nazare spune că România „nu [este] în postura de a avea un acord cu FMI”, ci urmărește „să capitalizeze rezultatele consolidării fiscale” programului aplicat până acum. În același context, ministrul indică o „ajustare de aproape 1%, ca și deficit cash”, fără alte detalii în material despre perioada exactă de referință sau nivelul deficitului. Mesajul pentru piețe: consolidare fiscală, nu finanțare de urgență Din perspectiva finanțelor publice, poziționarea contează pentru percepția de risc: un acord cu FMI este asociat, de regulă, cu presiuni de finanțare și condiționalități, în timp ce mesajul transmis de ministru este că România discută „punctual” despre situația macroeconomică, „mult îmbunătățită”, și despre perspectivele pe termen scurt și mediu. Ministrul mai afirmă că România va avea discuții și cu „toate cele 3 agenții de rating”, întâlniri relevante în contextul costurilor de finanțare ale statului și al evaluării riscului suveran. Banca Mondială: proiecte energetice și întâlnire la vârf Nazare afirmă că este „o premieră” întâlnirea României cu președintele Băncii Mondiale și leagă acest lucru de o „postură nouă” și de „credibilitatea” recâștigată în discuțiile începute anul trecut. În material sunt menționate drept proiecte „concrete” pentru care Banca Mondială ar fi „pregătită să intervină cu finanțare”: zona nucleară, inclusiv reabilitarea reactoarelor de la Cernavodă; proiecte cu gaz natural. Investiții și inflație: interes, dar context dificil Ministrul spune că a prezentat potențialul de investiții în România și că „există interes pentru investiții”, inclusiv din partea investitorilor americani, fără a oferi cifre sau angajamente. Pe partea de context macro, Nazare apreciază că „inflația va rămâne ridicată”, invocând și impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra proiecțiilor de dezinflație ale României și ale BNR. Totodată, el arată că delegația României urmează să aibă întâlniri și cu administrația americană, inclusiv la Trezoreria SUA, Departamentul de Comerț și la Casa Albă, cu Consiliul de dominanță energetică. [...]
Guvernul României intenționează să contracteze, în cursul acestei luni, împrumuturi de aproximativ 3,9 miliarde de lei de la instituțiile bancare, într-un context economic marcat de presiuni bugetare și nevoi crescute de finanțare, relatează Antena3.ro . Suma este mai redusă față de lunile anterioare, semnalând o ajustare temporară a strategiei de împrumut sau o calibrare în funcție de condițiile pieței. Fondurile atrase vor fi utilizate, în principal, pentru refinanțarea datoriei publice existente și pentru acoperirea deficitului bugetar . Practic, statul împrumută bani pentru a-și susține cheltuielile curente, dar și pentru a rostogoli datorii mai vechi ajunse la scadență. Această practică este frecventă în administrațiile moderne, însă nivelul dobânzilor rămâne un element esențial care influențează sustenabilitatea datoriei pe termen lung. Dobânzile la care statul se împrumută depind de mai mulți factori, inclusiv inflația, stabilitatea economică și percepția investitorilor asupra riscului. În ultima perioadă, costurile de finanțare au rămas relativ ridicate, ceea ce înseamnă că fiecare împrumut nou pune o presiune suplimentară asupra bugetului public, prin creșterea cheltuielilor cu dobânzile. Reducerea valorii împrumuturilor comparativ cu alte luni poate indica o încercare de limitare a costurilor sau o adaptare la cererea din piață. Totodată, aceasta ar putea reflecta și o strategie de diversificare a surselor de finanțare, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele externe sau prin atragerea de fonduri europene. În ansamblu, politica de împrumut a statului rămâne un indicator important al sănătății economice și al echilibrului fiscal. Evoluția dobânzilor și nivelul datoriei publice vor continua să fie atent monitorizate atât de autorități, cât și de investitori. [...]
