Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ministerul Finanțelor a atras 700 milioane lei la randamente de până la 7,16% pe an, într-o etapă de finanțare internă care se înscrie în planul de împrumuturi redus din aprilie față de martie, potrivit Economica.
Statul a împrumutat 400 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitate reziduală de 12 luni, la un randament mediu de 6,34% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 milioane lei, iar băncile au subscris 585 milioane lei, conform Agerpres (pe baza datelor publicate de BNR).
Separat, Ministerul Finanțelor a atras 300 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu maturitate reziduală de 99 de luni, la un randament mediu de 7,16% pe an. Emisiunea a avut o valoare de 300 milioane lei, iar subscrierile băncilor au totalizat 371,5 milioane lei.
Pentru marți sunt programate două licitații suplimentare, la randamentele stabilite luni:
În aprilie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale de 3,9 miliarde lei, cu posibilitatea de a adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper pe piață).
Totalul programat pentru aprilie este cu 4,1 miliarde lei sub nivelul din martie 2026 (8 miliarde lei) și este destinat refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat.
Recomandate
Cheltuielile cu dobânzile au trecut de 40 mld. lei în 7 luni , iar această notă de plată începe să limiteze spațiul bugetar chiar și într-un an în care deficitul se reduce, potrivit Profit . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că dobânzile sunt „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și argumentează că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare. În execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 , deficitul bugetului general consolidat a coborât la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere nominală de 37%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% (o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale), pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat al cheltuielilor. Dobânzile: 40,12 miliarde lei, 2% din PIB Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2% din PIB, după o creștere de 26,5% față de perioada similară din 2025. Nivelul acestora menține, în evaluarea Ministerului Finanțelor, o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. „Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția.” Mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui, în timp, să reducă presiunea asupra costurilor datoriei publice. Ajustare cu investiții în creștere și TVA rambursat către companii Datele prezentate indică o consolidare realizată prin creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor. Veniturile totale au urcat la 412,31 miliarde de lei (+11,2% an/an), în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei (+2,9% an/an). Câteva elemente cheie din structură: cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere netă cu 4,06 miliarde de lei; investiții: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025; 71,05% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR; rambursări de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni (în text apare și valoarea 20,48 miliarde de lei pentru restituiri, în creștere față de 2025). Ministrul a insistat că reducerea deficitului „nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”. Ce urmează: bază de comparație schimbată și testul agențiilor de rating Nazare a avertizat că, din august, comparația cu anul trecut se va modifica, odată cu „anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025”, ceea ce ar urma să reducă „în mod firesc” diferențele față de 2025. În acest context, miza devine menținerea execuției „în profilul bugetar” și pe traiectoria necesară pentru ținta de deficit pe întregul an. În paralel, ministrul a indicat drept reper apropiat evaluarea agenției S&P, în condițiile în care piețele urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi „un buget credibil pentru 2027”, pe fondul unor costuri de finanțare încă ridicate. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică blochează mecanic creșteri de salarii și pensii , iar presiunea de ajustare riscă să se mute și mai mult pe taxe, cu efecte directe asupra companiilor și consumului, potrivit unei analize citate de Agerpres , care redă poziția consultantului financiar Adrian Negrescu. După primul trimestru, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB, echivalentul a aproape 1.170 miliarde de lei, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut (55,8%). Avansul este al patrulea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Finlanda, Bulgaria și Polonia. Pragul de 60% activează restricții legale Negrescu atrage atenția că depășirea pragului nu este doar un reper simbolic, ci declanșează constrângeri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare : Guvernul nu mai poate aproba măsuri care majorează cheltuielile de personal din sectorul public sau pe cele de asistență socială. Concret, salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate cât timp datoria se menține peste 60% din PIB, consecință „deja anunțată oficial de Ministerul Finanțelor”, potrivit materialului. Costul finanțării rămâne ridicat, deși datoria e sub media UE Analiza descrie o „poziție paradoxală”: România are o datorie raportată la PIB sub media europeană și sub nivelul Ungariei, dar plătește unele dintre cele mai mari costuri de finanțare din regiune, pe fondul ritmului de îndatorare și al percepției de risc politic și fiscal. În acest context, Negrescu indică randamente ridicate pentru titlurile de stat românești pe 10 ani, la aproximativ 6,7–7,4%, peste nivelurile menționate pentru Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Diferența ar ține mai puțin de mărimea datoriei și mai mult de încrederea investitorilor în traiectoria fiscală, factor urmărit și de agențiile de rating, potrivit explicațiilor sale. 2027, an cu risc de noi taxe și spațiu fiscal redus Consultantul financiar apreciază că 2027 ar putea fi „extrem de complicat” și nu exclude o creștere de taxe. În același timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, este citat cu estimări de creștere a datoriei la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, cu o scădere treptată abia după atingerea acestui vârf, condiționată de respectarea angajamentelor din procedura de deficit excesiv (în care România se află din 2020). Negrescu argumentează că reducerea cheltuielilor (salarii, pensii, investiții) este dificilă politic și limitată de rigiditatea bugetului, ceea ce face ca majorarea taxelor să devină o cale de ajustare mai rapidă bugetar, dar cu costuri economice: frânarea consumului și presiune suplimentară pe firme. În același pasaj, el invocă „analize citate în presă” care ar indica o contracție economică a României în 2026; Agerpres nu detaliază însă sursa acelor analize. Efecte pentru companii: fiscalitate mai apăsătoare și creditare mai scumpă Pe partea de economie reală, Negrescu susține că o parte importantă din efortul de reducere a deficitului este suportată de populație prin taxe mai mari și venituri blocate, iar mediul de afaceri resimte presiunea pe mai multe canale: impozitul pe profit ar fi crescut „real”, în condițiile în care creșterea impozitării (circa 1,5%) ar fi fost depășită de inflație (circa 10%), ceea ce ar însemna o presiune fiscală mai mare pe profitul efectiv; la impozitele pe proprietăți comerciale și terenuri pentru persoane juridice, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru terenuri ar fi crescut cu aproximativ 170%; impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) rămân în vigoare în 2026, cu promisiunea eliminării din 2027, ceea ce ar afecta planificarea bugetară, mai ales la companiile cu marje reduse; dobânzile ridicate la titlurile suverane tind să împingă în sus și costul creditării corporative. În plus, Negrescu afirmă că bugetul de investiții al statului ar urma să fie mai mic în 2027, cu impact indirect asupra firmelor din construcții, infrastructură și lanțurile lor de furnizori. El indică drept posibilă „veste bună” pentru anul viitor eliminarea IMCA, ICAS și a taxei pe construcțiile speciale, dar subliniază că, deocamdată, sunt promisiuni pentru 2027, nu certitudini legislative. „Avem nevoie de soluții pentru a crește colectarea (...), avem nevoie de soluții outside the box pentru a reduce cheltuielile statului și a crește atractivitatea investițională a României, apropo de scăderea drastică a ISD-urilor”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook. În aceeași postare, el propune ca președintele Nicușor Dan să cheme la Cotroceni reprezentanți ai unor mari contributori privați la buget (din carburanți, construcția de mașini, tutun, retail alimentar și industria chimică) pentru a identifica alternative la creșterea taxelor. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că România nu își mai permite legi cu costuri bugetare noi , în condițiile în care țara este sub evaluarea agențiilor de rating și are o marjă „foarte redusă” de abatere de la țintele fiscal-bugetare, potrivit Economica . Alexandru Nazare spune că, în sesiunile parlamentare extraordinare, fiecare amendament și inițiativă cu impact bugetar trebuie evaluată „cu maximă responsabilitate”, iar dialogul politic trebuie dublat de rigoare în identificarea surselor de finanțare. În lipsa acestei discipline, „unele dintre măsurile adoptate azi” pot genera costuri mari „în perioada imediat următoare”, a transmis el într-o postare pe Facebook. De ce contează: ratingul și costul finanțării statului Nazare plasează „ratingul de țară” drept prioritatea numărul 1 în această perioadă și leagă direct deciziile legislative fără acoperire de riscuri asupra deficitului, datoriei publice și costurilor de împrumut. El avertizează că popularitatea unei măsuri nu înseamnă automat că aceasta poate fi finanțată și că actele normative fără sursă clară de acoperire „se acumulează” și pot anula eforturile de consolidare fiscală. În mesajul său, ministrul interimar subliniază că agențiile de rating nu evaluează o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire ar putea avea efecte asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Ce măsuri invocă: carburanți, TVA la locuințe, posturi în sănătate Nazare afirmă că, împreună cu grupurile parlamentare, a fost găsită o „formulă funcțională” pentru intervenția temporară pe piața carburanților, printr-o „acciză dinamică” care ar urma să se reducă în funcție de evoluția prețurilor la pompă și a cotațiilor Brent și Platts. Potrivit acestuia, peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru adaptarea mecanismului la condițiile actuale, inclusiv riscurile privind lanțurile de aprovizionare. El mai menționează: prelungirea termenului de achiziție a locuințelor cu TVA de 9%; deblocarea situației privind posturile din sănătate, cu accent pe faptul că noile cheltuieli trebuie să poată fi finanțate și în anii următori. Calendarul evaluărilor: Fitch, Moody’s, S&P Ministrul interimar amintește că România rămâne sub evaluarea agențiilor de rating și indică următoarele date: 31 iulie: decizia Fitch; 7 august: evaluarea Moody’s; 2 octombrie: evaluarea S&P. Potrivit lui Nazare, toate cele trei mari agenții mențin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce restrânge spațiul pentru măsuri cu impact bugetar suplimentar fără finanțare identificată. [...]
Creșterea veniturilor din iunie riscă să fie „mâncată” de accelerarea cheltuielilor , care au urcat cu 13,3% față de iunie 2025, semnalând că a doua parte a anului poate pune presiune pe deficit, chiar dacă încasările au avut o lună peste așteptări, potrivit Ziarul Financiar . În iunie, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15,8% față de aceeași lună din 2025, peste ritmul din primele șase luni (10,3% an/an) și mult peste inflația de 10,4% menționată pentru intervalul de șase luni. Motorul a fost zona fiscală: veniturile fiscale au avansat cu 20% în iunie, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 7,8%, pe fondul unui efect de bază (în 2025 existaseră sume extraordinare din ajutoare de stat recuperate după pandemie, care nu s-au mai regăsit în 2026). Cea mai mare contribuție la saltul din iunie a venit din TVA, impozitul pe profit și fondurile europene (structurale și PNRR ). Încasările din TVA au urcat cu 36,6% (față de +25% la șase luni), cele din impozitul pe profit cu 19,4% (față de +10% la șase luni), iar accizele cu 14,7% (față de +5,9% la șase luni). Doar din TVA, plusul din iunie față de iunie 2025 a fost de 3,7 mld. lei, iar din accize de 500 mil. lei. Publicația notează însă că ritmul TVA ar urma să încetinească din august, când dispare efectul de bază al majorării TVA din august anul trecut, care încă susține comparațiile anuale din prezent. Cheltuielile accelerează: semnal de presiune pe a doua parte a anului După luni în care cheltuielile au venit cu scăderi, în iunie acestea au crescut cu 13,3% față de iunie 2025, în timp ce pe primele șase luni creșterea a fost de doar 0,8% an/an. În același timp, deficitul bugetar la șase luni este descris ca „mulțumitor”, la 2% din PIB. În interiorul cheltuielilor, două mișcări ies în evidență: Cheltuielile de personal au continuat să scadă: -4,1% în iunie (și -3,9% pe primele șase luni). Cheltuielile de capital (investițiile statului) au trecut pe plus în iunie: +21% an/an, după ce la nivelul primului semestru erau încă în scădere cu 23%. În iunie, cheltuielile de investiții (din buget și din fonduri UE) au fost cu 5,4 mld. lei peste nivelul din iunie 2025, ajungând la 15,5 mld. lei. Pe primele șase luni, investițiile (buget + fonduri europene) au totalizat 60 mld. lei, cu 10 mld. lei peste primele șase luni din 2025, adică un plus de 20%. Ce se vede în structură și la ce să ne așteptăm Execuția de la jumătatea anului arată o îmbunătățire punctuală a veniturilor în iunie, dar și începutul unei faze în care cheltuielile cresc mai repede, inclusiv pe fondul grăbirii investițiilor și al nevoii de cofinanțare națională pentru proiecte. În plus, presiunea de final de PNRR (menționată ca fiind la finele lui august) împinge administrația să accelereze lucrările, mai ales în infrastructura mare (autostrăzi, căi ferate). Pe partea de venituri, apare și un semnal de slăbiciune: în iunie, veniturile din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 2,2% față de iunie 2025, după ce pe primele șase luni erau încă pe plus cu 11%. Ministerul Finanțelor nu a oferit o explicație, iar analiza indică drept posibil factor reducerea unor venituri în sistemul bugetar (de exemplu, prime de vacanță), care ar diminua și baza de impozitare. [...]
