Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Ministerul Finanțelor a atras 700 milioane lei la randamente de până la 7,16% pe an, într-o etapă de finanțare internă care se înscrie în planul de împrumuturi redus din aprilie față de martie, potrivit Economica.
Statul a împrumutat 400 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitate reziduală de 12 luni, la un randament mediu de 6,34% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 milioane lei, iar băncile au subscris 585 milioane lei, conform Agerpres (pe baza datelor publicate de BNR).
Separat, Ministerul Finanțelor a atras 300 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu maturitate reziduală de 99 de luni, la un randament mediu de 7,16% pe an. Emisiunea a avut o valoare de 300 milioane lei, iar subscrierile băncilor au totalizat 371,5 milioane lei.
Pentru marți sunt programate două licitații suplimentare, la randamentele stabilite luni:
În aprilie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale de 3,9 miliarde lei, cu posibilitatea de a adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper pe piață).
Totalul programat pentru aprilie este cu 4,1 miliarde lei sub nivelul din martie 2026 (8 miliarde lei) și este destinat refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat.
Recomandate

Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumut al primăriilor în 2026 , o decizie care mărește spațiul de finanțare pentru investiții locale, dar care vine cu o presiune suplimentară de disciplină bugetară la nivelul administrațiilor, potrivit Digi24 . Măsura, inițiată de Ministerul Finanțelor, crește plafonul pentru finanțările rambursabile (credite care trebuie returnate) contractate de autoritățile administrației publice locale în 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Guvernul susține că decizia urmărește să evite blocaje financiare și să permită continuarea sau demararea proiectelor de dezvoltare. De ce a fost mărit plafonul: spațiul rămas era aproape epuizat Argumentul central invocat este gradul ridicat de utilizare a fondurilor deja aprobate. Până acum, au fost autorizate finanțări de aproximativ 1,96 miliarde lei, ceea ce, în varianta plafonului vechi, ar fi lăsat un spațiu limitat pentru proiecte noi în 2026. În lipsa majorării, autoritățile avertizează că limitele de tragere ar fi putut fi epuizate încă de la începutul anului, cu efect direct asupra finanțării investițiilor publice locale. Ce spune Ministerul Finanțelor: continuitate, dar „abordare prudentă” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a justificat decizia prin nevoia de continuitate a proiectelor și stabilitate bugetară la nivel local, pe baza execuției bugetare și a solicitărilor venite din administrația locală. „Majorarea plafonului pentru finanțările rambursabile ale autorităților locale în anul 2026 răspunde unei necesități concrete, evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale. Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.” „În același timp, menținem o abordare prudentă, compatibilă cu obiectivele de consolidare fiscală și angajamentele europene, asigurând un cadru predictibil și sustenabil pentru dezvoltarea comunităților locale.” Ce prevede hotărârea și ce rămâne neschimbat Actul normativ majorează la 3 miliarde lei în 2026 atât plafonul de contractare, cât și plafonul pentru tragerile efective. Pentru 2027 și 2028, plafonul rămâne la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual. Executivul indică drept obiective ale măsurii: asigurarea resurselor pentru proiectele de investiții locale; evitarea disfuncționalităților între contractare și trageri; creșterea predictibilității financiare pentru autoritățile locale; susținerea dezvoltării infrastructurii și a serviciilor publice; menținerea disciplinei fiscal-bugetare. Din aceste plafoane sunt excluse finanțările pentru proiecte cu fonduri europene și cele destinate refinanțării datoriei publice locale, conform legislației în vigoare. [...]

Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de îndatorare pe termen scurt al primăriilor pentru 2026 , după ce aproape tot spațiul disponibil fusese deja consumat, potrivit Economica . Decizia vizează atât contractările, cât și tragerile din finanțări rambursabile (credite), cu scopul de a evita blocaje în derularea investițiilor publice locale. Hotărârea de Guvern majorează plafonul pentru 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Pentru anii 2027 și 2028, plafoanele ar urma să rămână la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual. De ce a fost necesară majorarea Motivul invocat este gradul ridicat de utilizare a plafonului aprobat pentru 2026: au fost deja autorizate finanțări în valoare de 1.965,06 milioane lei, ceea ce reduce semnificativ spațiul pentru proiecte noi. În acest context, menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi putut duce la epuizarea limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu risc de blocaje pe parcursul lui 2026, din lipsa resurselor disponibile pentru trageri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a argumentat că măsura răspunde unei nevoi „evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale” și că urmărește corelarea contractării cu disponibilitatea plafonului pentru trageri. „Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.” Ce acoperă plafonul și ce rămâne în afara lui Actul normativ are ca obiective, între altele, asigurarea cadrului financiar pentru continuarea și demararea investițiilor locale, creșterea predictibilității financiare la nivelul autorităților locale și menținerea disciplinei fiscal-bugetare. În același timp, se menține excluderea din plafoane a unor categorii de finanțări rambursabile, respectiv cele destinate: prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil. Într-o relatare separată, Economedia notează că majorarea a fost aprobată de Guvern și este prezentată de Ministerul Finanțelor ca o măsură de continuitate pentru investițiile locale, în condițiile păstrării disciplinei fiscal-bugetare și a angajamentelor europene. [...]

Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumuturi al primăriilor în 2026 , o decizie care lărgește spațiul de finanțare pentru investițiile locale, dar menține presiunea pe disciplina fiscal-bugetară, potrivit G4Media . Hotărârea de Guvern majorează cu 1 miliard de lei plafonul finanțărilor rambursabile (credite) pe care autoritățile administrației publice locale le pot contracta în 2026, de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Plafonul se aplică atât contractărilor, cât și tragerilor (utilizării efective a sumelor). De ce a fost mărit plafonul: spațiu aproape epuizat pentru proiecte noi Ministerul Finanțelor , inițiatorul actului normativ, justifică măsura prin gradul ridicat de utilizare a plafonului din 2026: au fost deja autorizate finanțări în valoare de aproape 1,97 miliarde lei, ceea ce „limitează semnificativ” spațiul rămas pentru noi proiecte. În această logică, menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi dus la alocarea integrală a limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu riscul apariției unor blocaje în finanțarea investițiilor publice locale, din lipsa resurselor disponibile pentru trageri pe parcursul lui 2026. Ce urmărește Guvernul și ce rămâne neschimbat Ministerul Finanțelor susține că majorarea plafonului are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri, în paralel cu „o abordare prudentă” compatibilă cu consolidarea fiscală și angajamentele europene. Principalele obiective menționate de minister includ: asigurarea cadrului financiar pentru continuarea și demararea investițiilor locale; evitarea disfuncționalităților dintre contractare și tragerile efective; creșterea predictibilității financiare la nivel local; susținerea infrastructurii locale și a serviciilor publice; menținerea disciplinei fiscal-bugetare. Totodată, se menține excluderea din aceste plafoane a finanțărilor rambursabile destinate prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor cu fonduri externe nerambursabile, precum și a celor destinate refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil. Ce se întâmplă în 2027–2028 Pentru anii 2027 și 2028, Guvernul propune menținerea plafoanelor la 2 miliarde lei anual, în concordanță cu cadrul fiscal-bugetar multianual. [...]

Creșterea datoriei externe la 229,9 mld. euro pune presiune pe finanțarea economiei , chiar dacă o parte din indicatorii de lichiditate externă s-au îmbunătățit la început de 2026, potrivit Economedia , care citează date publicate de BNR. În primele două luni din 2026, datoria externă totală a României a crescut cu 1,5 miliarde de euro, până la 229,9 miliarde de euro. Datele sunt prezentate de BNR și au fost preluate de Mediafax, conform articolului. Cum s-a modificat structura datoriei BNR arată că datoria externă pe termen lung a ajuns la 182,5 miliarde euro la 28 februarie 2026, în creștere cu 1,2% față de 31 decembrie 2025. În același timp, datoria externă pe termen scurt a fost de 47,4 miliarde euro la 28 februarie 2026, în scădere cu 1,5% față de finalul lui 2025. Indicatori de presiune externă: serviciul datoriei și rezervele Rata serviciului datoriei externe pe termen lung (adică ponderea plăților aferente datoriei în încasările externe relevante, indicator folosit pentru a evalua presiunea de plată) a fost de 12,9% în ianuarie–februarie 2026, față de 18,4% în 2025. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat la 6,7 luni la 28 februarie 2026, de la 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare la BNR a fost de 107,3%, comparativ cu 104,4% la finalul lui 2025. Context: deficit de cont curent mai mic, investiții directe mai mari În perioada ianuarie–februarie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,1 miliarde euro, față de 3,6 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Pe componente, BNR indică: un deficit mai mic al balanței bunurilor, cu 932 milioane euro; un excedent mai mic al balanței serviciilor, cu 225 milioane euro; deficite mai mari la veniturile primare și secundare, cu 251 milioane euro, respectiv cu 9 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 1.128 milioane euro (față de 854 milioane euro în ianuarie–februarie 2025). Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1.180 milioane euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro. [...]

Deficitul de cont curent al României a coborât la 3,1 mld. euro (aprox. 15,8 mld. lei) în ianuarie–februarie 2026 , pe fondul reducerii deficitului din comerțul internațional cu bunuri, potrivit datelor BNR citate de Ziarul Financiar . Scăderea contează pentru că indică o temperare a dezechilibrului extern, un indicator urmărit de investitori și relevant pentru costul finanțării economiei. În primele două luni din 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu aproape 500 milioane euro față de perioada similară din 2025, arată datele BNR. Comerțul cu bunuri a tras în jos deficitul, dar serviciile au adus mai puțin surplus Balanța bunurilor a consemnat un deficit de 4,6 miliarde euro, în scădere cu 932 milioane euro. În același timp, balanța serviciilor a rămas pe excedent, însă acesta a fost mai mic cu 225 milioane euro, la 2,1 miliarde euro. În interiorul serviciilor, cele mai importante poziții au fost: IT&C: excedent de 1,2 miliarde euro, apropiat de nivelul din perioada similară din 2025; transport: excedent de 1,01 miliarde euro, în creștere ușoară; turism: deficit în creștere, la 714 milioane euro. Veniturile din investiții au apăsat pe soldul extern Balanța veniturilor primare (care include, între altele, venituri din muncă și venituri din investiții) a înregistrat la final de februarie un deficit de 645 milioane euro, cu 250 milioane euro peste nivelul din perioada similară din 2025. Și balanța veniturilor secundare (transferuri curente private și ale administrației publice) a rămas pe deficit, care a crescut cu 9 milioane euro, la 86 milioane euro. Investițiile străine directe au crescut la 1,12 mld. euro Investițiile străine directe au însumat 1,12 miliarde euro în ianuarie–februarie 2026, față de 854 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. Din total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost de 1,18 miliarde euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 52 milioane euro. [...]

Guvernul pregătește un mecanism de majorare a salariilor bugetarilor legat de PIB, inflație și „anvelopa” de cheltuieli , într-o încercare de a calibra creșterile la spațiul fiscal disponibil și la constrângerile de consolidare bugetară, potrivit Agerpres . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole , a declarat la Antena 3 că majorările din sectorul public „vor trebui să crească” pe baza unui mecanism stabilit împreună cu Ministerul Finanțelor, raportat la creșterea economică, nivelul inflației și „anvelopa bugetară” pe care România și-o permite pentru cheltuielile de personal. Cum ar urma să fie distribuite creșterile Manole a indicat că prioritatea ar trebui să fie salariile mici din sistemul bugetar, în special în domenii precum sănătatea și educația. „Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, pentru cei care au salariile cele mai mici (...)” În același timp, ministrul a spus că, dacă vor fi identificate situații în care unele venituri „au ieșit cu mult din grila anterioară”, acestea ar urma să fie înghețate, „dar nu vor fi scăzute”. Legătura cu consolidarea bugetară și PNRR Separat, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat pe 9 aprilie că este important ca proiectul legii salarizării să fie adoptat în acest an, pentru a exista o „țintă” privind corectarea inechităților din administrație, chiar dacă implementarea poate dura câțiva ani. Pîslaru a arătat că discuția are și o dimensiune europeană: Comisia Europeană urmărește continuarea consolidării bugetare, iar spațiul fiscal este „limitat de resursele” disponibile. În acest context, el a menționat existența unui procent din PIB gândit pentru cheltuielile de personal, ceea ce ar însemna că, pe măsură ce PIB-ul crește, crește și spațiul fiscal pentru aceste cheltuieli. Ce urmează Potrivit calendarului invocat de Pîslaru, proiectul ar urma să fie pus „foarte curând” în dezbatere de Ministerul Muncii, după discuțiile cu „familiile ocupaționale” și cu Ministerul Finanțelor. În acest stadiu, nu sunt prezentate în material valori, procente sau un calendar ferm de aplicare a majorărilor. [...]