Știri
Știri din categoria Politică monetară
Cursa pentru succesiunea la BCE intră în faza de lobby, deși mandatul lui Lagarde expiră în 2027, iar numirea rămâne un proces politic opac, cu potențial de a influența anticipațiile piețelor privind direcția politicii monetare din zona euro, potrivit Ziarul Financiar.
Fostul guvernator al băncii centrale a Spaniei, Pablo Hernández de Cos, este considerat cel mai bine pregătit candidat într-o competiție „extrem de strânsă” pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), conform unui sondaj realizat de think-tank-ul OMFIF în rândul experților în politică monetară și citat de Financial Times.
În sondajul OMFIF, 20 de specialiști consultați în această lună l-au plasat pe Hernández de Cos pe primul loc într-o listă de cinci pretendenți principali, evaluați după nouă criterii, între care experiența în banca centrală, capacitatea de leadership și de construire a consensului, reputația profesională și abilitatea de a gestiona crize. În prezent, Hernández de Cos este director general al Băncii Reglementelor Internaționale din Basel.
Clasamentul din sondaj îl plasează pe Hernández de Cos înaintea unor nume grele din zona euro:
Din punct de vedere ideologic, Hernández de Cos este perceput ca un centrist cu o ușoară înclinație spre politici monetare mai relaxate, iar Villeroy de Galhau este văzut, de asemenea, ca moderat. În schimb, Nagel și Knot sunt considerați adepți ai unei linii mai stricte în politica monetară.
Numirea președintelui BCE este descrisă ca un proces „notoriu de opac”, decis de guvernele Uniunii Europene și influențat de jocuri politice. Vicepreședintele OMFIF, John Orchard, avertizează că rezultatul este greu de anticipat, întrucât negocierile de ultim moment și înțelegerile informale între state au avut istoric un rol decisiv.
Deși mandatul lui Christine Lagarde expiră abia în octombrie 2027, Orchard spune că „un proces discret de lobby a început deja” în rândul candidaților, ceea ce sugerează că decizia privind succesiunea ar putea veni mai devreme decât se anticipa.
În ecuația politică intră și echilibrul între marile state: Spania și Germania sunt cele mai mari economii din zona euro care nu au deținut până acum această funcție în cei 27 de ani de existență ai BCE. Totuși, șansele Germaniei ar fi afectate de faptul că președinția Comisiei Europene este deja ocupată de un reprezentant german, un obstacol major pentru candidatura lui Nagel.
Recomandate
BCE semnalează că ar putea înăspri politica monetară dacă șocul energetic împinge inflația peste țintă pe termen mai lung , iar riscul major este „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste, care ar face mai dificilă readucerea prețurilor sub control, potrivit Economica , cu puțin timp înaintea ședinței de politică monetară din 30 aprilie. Christine Lagarde a spus că instituția este pregătită să acționeze dacă va fi necesar, subliniind că războiul din Orientul Mijlociu a crescut incertitudinea și a amplificat riscurile la adresa inflației, dar și riscurile negative pentru evoluția economiei. Impactul imediat este așteptat să vină prin prețuri mai mari la energie, în timp ce efectele pe termen mediu depind de intensitatea și durata conflictului. Ce urmărește BCE și de ce contează pentru dobânzi Lagarde a reiterat că BCE nu se angajează în avans la o traiectorie specifică a ratei dobânzii, iar deciziile vor depinde de date. Mesajul central este că, dacă banca centrală ajunge să se aștepte la o abatere „semnificativă și persistentă” a inflației de la țintă, răspunsul ar trebui să fie „corespunzător de puternic sau persistent”, pentru a evita slăbirea ancorării așteptărilor inflaționiste. „Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut.” În acest context, BCE caută „semne timpurii” că șocul energetic se transmite în restul economiei și se reflectă în dinamici mai largi ale inflației, inclusiv prin salarii și așteptările inflaționiste. Context: inflația a urcat în martie, iar scenariile BCE rămân tensionate Inflația anuală în zona euro a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, pe fondul șocului energetic, conform Eurostat . Ținta BCE pe termen mediu este 2%. În scenariul de bază al BCE, inflația este estimată la 2,6% anul acesta, față de aproximativ 2% anul trecut. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul doi din 2026, dar ar reveni la țintă până la mijlocul anului viitor, iar în scenariul „sever” ar depăși 6% la începutul anului viitor și nu ar reveni la țintă în anii următori. Luna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmărește atent riscurile pentru inflație și creștere economică venite din scumpirea petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. În paralel, analiștii citați de Economica se așteaptă la două majorări de dobândă în acest an, pe fondul anticipației că inflația va rămâne peste țintă în următorii ani. [...]
BCE se pregătește să majoreze dobânzile în iunie cu 0,25 puncte procentuale , într-un context în care inflația din zona euro este revizuită în sus pe fondul scumpirilor alimentate de conflictul din Iran, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru economie este că o înăsprire a condițiilor de finanțare ar putea frâna o redresare deja descrisă ca fragilă. Un sondaj Bloomberg realizat în perioada 9–15 aprilie, citat de publicație, indică faptul că majorarea din iunie ar putea fi singura din acest an, pe argumentul că efectele războiului asupra prețurilor nu ar produce un șoc de durată. Totuși, piețele financiare au devenit între timp mai agresive în așteptări, investitorii mizând acum pe două creșteri de dobândă în 2026. Inflație mai mare, creștere economică mai mică Estimările pentru inflație au fost revizuite semnificativ: aceasta este prognozată la 2,8% în acest an, față de o estimare anterioară de 2%. În anii următori, inflația ar urma să scadă la 2,1% în 2026 și să revină la ținta de 2% în 2027, în linie cu obiectivul BCE. În paralel, perspectivele de creștere se deteriorează. Analiștii citați estimează acum o creștere economică de 0,9% în acest an, în scădere de la 1,2%, pe fondul poverii tot mai mari a costurilor energetice asupra companiilor și populației. Diviziuni în interiorul BCE și semnalul pentru următoarele ședințe În interiorul instituției, opiniile sunt împărțite. Oficialii par înclinați să mențină dobânzile neschimbate la ședința de la finalul lunii aprilie, deși președintele Bundesbank , Joachim Nagel, avertizează că o intervenție nu poate fi exclusă. Pe termen mai lung, economia zonei euro ar urma să-și revină treptat, cu o creștere estimată de 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028, însă, în evaluarea din sondajul citat, traseul rămâne dificil în condițiile șocului energetic și ale incertitudinii geopolitice. [...]
Christine Lagarde avertizează că depășirea țintei de inflație poate cere înăsprire a politicii monetare, potrivit Economedia , care citează Reuters via Agerpres. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că și o depășire „nu prea persistentă” a țintei, pe fondul actualului șoc energetic, ar putea justifica o înăsprire moderată. Ținta de inflație pe termen mediu a BCE este de 2%. Declarațiile au fost făcute într-un discurs rostit la Frankfurt, în contextul în care banca centrală încearcă să evalueze cât de mult se transmite scumpirea energiei în restul economiei. Mesajul BCE după ultima ședință: dobânzi neschimbate, dar vigilență sporită Săptămâna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, însă a semnalat că urmărește riscurile pentru inflație și creștere economică generate de majorarea prețului petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. Comunicatul de presă publicat după a doua reuniune a BCE din 2026 indică nivelurile actuale ale dobânzilor reprezentative: 2% pentru facilitatea de depozit, 2,15% pentru operațiunile principale de refinanțare și 2,40% pentru facilitatea de creditare marginală. Când ar putea interveni BCE: mărimea și persistența deviației de la țintă Lagarde a spus că, dacă șocul energetic ar duce la o depășire mare, dar nu prea persistentă a țintei de inflație, „unele măsuri de ajustare a politicii monetare ar putea fi justificate”. În același timp, a avertizat că lipsa unei reacții ar putea crea un risc de comunicare, dacă publicul nu înțelege de ce banca centrală nu răspunde. Șefa BCE a mai arătat că, dacă se anticipează o abatere „semnificativă și persistentă” de la țintă, răspunsul ar trebui să fie pe măsură, altfel crește riscul de „de-ancorare” a așteptărilor inflaționiste (adică populația și companiile nu mai cred că inflația va reveni la 2% și își ajustează prețurile și salariile în consecință). Scenariile BCE pentru inflație și ce urmărește banca centrală Oficialul nu a echivalat explicit criteriile enunțate cu scenariile publicate de BCE săptămâna trecută, dar acestea sunt apropiate de traiectoria inflației din scenariul „nefavorabil”, conform informațiilor din articol. În scenariul de bază, BCE vede o inflație de 2,6% în 2026, de la aproximativ 2% în 2025. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul al doilea din 2026, apoi ar reveni la țintă până la mijlocul lui 2027, iar în scenariul „sever” ar trece de 6% la începutul lui 2027 și nu ar reveni la țintă în anii următori. Date recente: inflația totală aproape de 2%, inflația de bază peste țintă BCE caută semne timpurii că șocul energiei se înglobează în dinamica mai largă a inflației și urmărește posibile efecte secundare, inclusiv evoluția salariilor și a așteptărilor inflaționiste. Lagarde a spus că, dacă deviațiile așteptate de la țintă sunt mai mari și mai persistente, „necesitatea de a acționa devine mai puternică”. Datele Eurostat arată că inflația anuală în zona euro a urcat la 1,9% în februarie, de la 1,7% în ianuarie, aproape de ținta de 2%. În schimb, inflația de bază (indicator care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele) a crescut la 2,4%, de la 2,2%, fiind un reper urmărit atent de BCE în deciziile de politică monetară. BCE își leagă reacția de două criterii: mărimea depășirii țintei și cât de persistentă este abaterea. Banca centrală urmărește în special transmiterea șocului energetic în salarii și în așteptările inflaționiste. Analiștii se așteaptă la două majorări ale dobânzii în 2026, pe fondul unei inflații estimate peste țintă în următorii ani. [...]
Banca Națională a Bulgariei (BNB) înăsprește cerințele macroprudențiale pentru creditele de locuințe, obligând băncile să aloce capital suplimentar în perioadele de creștere accelerată a creditării, ca măsură preventivă de reducere a riscurilor sistemice, potrivit Economica , care citează Agerpres. Măsura urmărește să forțeze băncile să își construiască rezerve financiare ce pot fi folosite dacă se deteriorează condițiile economice. În logica BNB, acumularea de capital în fazele de expansiune ar trebui să limiteze instabilitatea potențială din sector, atunci când riscurile cresc. De ce contează: mai mult capital „pus deoparte” înseamnă frână preventivă la creditare Analistul financiar Boris Petrov apreciază că banca centrală revine la o linie de politică pe termen lung, orientată spre păstrarea rezervelor de capital și temperarea ritmului de creștere a creditării. „BNB a luat o scurtă pauză dar acum a reluat aceste măsuri preventive menite să prezerve rezervele de capital (capital buffers) din sectorul bancar şi să atenueze ritmul creşterii creditării” Din perspectiva pieței, un reprezentant al sectorului imobiliar, Anton Andonov, spune că este puțin probabil ca decizia să aibă efecte imediate asupra persoanelor care iau credite, argumentând că măsurile nu schimbă direct procesul de creditare, ci mai degrabă echilibrează expunerea băncilor la ipotecare. „Aceste măsuri nu vor afecta direct procesul de creditare, şi vor echilibra expunerea băncilor la creditele ipotecare” Context: Bulgaria își păstrează profilul „conservator” în supravegherea riscurilor Decizia continuă direcția începută în 2017 și plasează Bulgaria între statele europene cu cerințe macroprudențiale relativ stricte. În material se arată că, inclusiv după intrarea în zona euro, BNB rămâne între băncile centrale considerate conservatoare în regiune, alături de Danemarca, Suedia și Țările de Jos. Autoritățile invocă drept factori principali atât condițiile economice interne, cât și incertitudinile globale, pe fondul unui nivel ridicat al creditării în ultimele luni în Bulgaria. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit Euronews România , într-o intervenție la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a spus că banca centrală își calibrează cadrul de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă, într-un context în care economia României este interconectată cu cele din Europa de Sud-Est și urmărește convergența cu Uniunea Europeană. Vulnerabilități interne și nevoia de consolidare fiscală Mugur Isărescu a descris economia României ca fiind rezilientă în ultimii ani, dar a atras atenția asupra presiunilor din zona finanțelor publice, pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate în trecut. Creșterea economică ar fi continuat, însă într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii „încă robustă”. În același timp, guvernatorul a indicat existența unor vulnerabilități structurale, între care deficitul de cont curent persistent, dezechilibrele fiscale și sensibilitatea la condițiile de finanțare externă. În acest cadru, interdependența dintre politica fiscală și cea monetară ar impune o direcție de acțiune care include mai multe componente. consolidare fiscală graduală și credibilă continuarea reformelor structurale pentru creșterea productivității absorbție eficientă a fondurilor europene consolidarea credibilității instituționale Inflația, șocurile de ofertă și riscurile geopolitice Guvernatorul a explicat că inflația a coborât până în vara anului trecut, după vârful atins în urma șocurilor la energie și alimente de după Covid-19, dar apoi a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv prin prețurile energiei și creșterea taxelor asociată măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit evaluărilor invocate, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor ar continua să ceară vigilență. În acest context, conflictul din Orientul Mijlociu ar amplifica riscurile, prin posibile presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Isărescu a avertizat că, dacă tensiunile se prelungesc, efectele asupra economiei pot deveni severe, chiar dacă ajustarea fiscală ar trebui să continue. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever.” Poziția BNR: ancorarea așteptărilor și protejarea stabilității financiare Isărescu a spus că BNR trebuie să păstreze o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a proteja stabilitatea financiară. El a arătat că deciziile de politică monetară se bazează pe analiza condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. Guvernatorul a mai menționat importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile, inclusiv prin păstrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, văzute ca „tampon” și ancoră de încredere, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În final, el a subliniat că rolul băncii centrale nu este să elimine incertitudinea, ci să împiedice transformarea ei în instabilitate, în condițiile unor compromisuri dificile între combaterea inflației și evitarea unei frânări excesive a economiei. [...]
Banca Centrală Europeană va face „tot ce este necesar” pentru a menține inflația sub control , în contextul tensiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de președinta instituției, Christine Lagarde , care citează informații transmise de AFP. Lagarde a subliniat că banca centrală este pregătită să acționeze pentru a preveni o nouă spirală a inflației, similară celei declanșate în anii 2022–2023 după invazia Rusiei în Ucraina. Oficialul a afirmat că obiectivul BCE este ca europenii să nu se confrunte din nou cu creșteri accelerate ale prețurilor. Incertitudini generate de conflict Președinta BCE a evitat să spună dacă instituția va majora dobânzile, însă a recunoscut că evoluțiile din Orientul Mijlociu creează un nivel ridicat de incertitudine și volatilitate pe piețele internaționale. Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie 2026 , la o zi după reuniunea Rezervei Federale a SUA (Fed). Lagarde a precizat că situația actuală diferă de criza inflaționistă din urmă cu câțiva ani, deoarece inflația din zona euro este în prezent sub control, iar economia europeană se dovedește relativ rezistentă. Evoluția inflației în zona euro Datele publicate de Eurostat indică o scădere a inflației în zona euro: inflația anuală: 1,7% în ianuarie 2026, față de 2% în decembrie 2025 inflația de bază: 2,2%, în scădere de la 2,3% Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, este indicatorul urmărit atent de BCE atunci când decide politica monetară. Volatilitate pe piața petrolului Declarațiile vin într-un moment în care piața petrolului este puternic afectată de tensiunile geopolitice. Prețul petrolului Brent a crescut recent cu aproape 30% , apropiindu-se de 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî din nou spre aproximativ 87,8 dolari . Fluctuațiile accentuate ale cotațiilor energetice sunt unul dintre principalele riscuri pentru evoluția inflației în Europa. [...]
