Știri
Știri din categoria Statistici
Stațiunea Stâna de Vale, de regulă „polul” precipitațiilor din România, a avut în martie un deficit de ploi de 90%, un semnal relevant pentru agricultură și administrarea resurselor de apă, într-o lună care, la nivel național, a fost mai caldă și mai uscată decât normalul climatologic, potrivit HotNews, pe baza datelor ANM.
În martie 2026, temperatura medie lunară a aerului pe țară a fost de 6,1°C, cu 2,4°C peste mediana intervalului de referință 1991–2020. La București, abaterea a fost de +1,2°C, iar cea mai mare abatere din țară a fost la Dumbrăvița de Codru (județul Bihor), cu +4,4°C față de medie.
Cantitatea totală de precipitații medie pe țară a fost de 31 mm (l/mp), cu 23% sub mediana 1991–2020. În schimb, la București s-au depășit 50 mm, ceea ce înseamnă cu 83% peste media multianuală, conform ANM.
Distribuția ploilor a fost dezechilibrată: în primele 20 de zile a plouat extrem de puțin, iar în ultimele cinci zile au venit precipitații puternice. Cel mai mare total lunar s-a înregistrat la Băișoara (județul Cluj) – 82,2 l/mp, din care mai mult de jumătate într-o singură zi, pe 29 martie. Peste medie a plouat și la stația meteo Lăcăuți, în munții Buzăului.
Cea mai mare abatere negativă față de normal a fost la stația meteo din Stâna de Vale: doar 11 l/mp în martie, adică un deficit de 90% față de valorile obișnuite. Stațiunea este, în mod normal, locul unde anual plouă cel mai mult în România, cu o medie de 1.600 l/mp pe 12 luni, iar media lunii martie este de 113 l/mp.
Contrastul este cu atât mai puternic cu cât Stâna de Vale deține și recordul absolut al precipitațiilor pentru luna martie: 382 l/mp, înregistrat în martie 1944. Stațiunea este situată pe Valea Iadului, pe versantul vestic al Munților Apuseni, în partea sudică a Munților Vlădeasa.
Ca reper de ariditate pentru luna martie, Sulina este, în medie, locul unde plouă cel mai puțin în a treia lună a anului: 14 l/mp.
În zona montană înaltă, stratul de zăpadă a rămas consistent: grosimea maximă din martie 2026 a depășit 160 cm la unele stații de peste 2.000 m altitudine. Valoarea maximă a fost de 215 cm la stația meteo Vf. Omu (Munții Bucegi), iar la Bâlea Lac s-au măsurat 193 cm.
Recomandate
România a avut cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE în februarie 2026 , un semnal de revenire rapidă după scăderea din ianuarie, într-un context în care piața europeană a rămas aproape plată, potrivit Antena 3 , care citează date Eurostat . În februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană față de ianuarie, în timp ce în zona euro au scăzut cu 0,2%. Pe acest fond, România a raportat o creștere de 8,7% de la o lună la alta, cea mai mare din UE, urmată de Slovenia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Pentru România, saltul din februarie a venit după o scădere de 4,4% în ianuarie. Ce arată comparația anuală: România, peste trendul european În ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025), lucrările de construcții au scăzut cu 2% în UE și cu 1,9% în zona euro. România s-a situat din nou în partea superioară a clasamentului, cu o creștere anuală de 15,6%, a doua după Slovenia (24,1%). Și aici, performanța României a urmat unei scăderi în luna anterioară: -2,5% în ianuarie. Detalierea pentru România: date INS pe tipuri de lucrări și clădiri Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România, în februarie 2026 față de februarie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 15,8% ca serie brută și de 13,8% ca serie ajustată (în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate). Pe seria brută, INS indică avansuri pe elemente de structură la: reparații capitale: +25,6%; construcții noi: +16,5%; întreținere și reparații curente: +6,7%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost la: clădiri rezidențiale: +27%; construcții inginerești: +21,2%; în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,5%. În comparația februarie 2026 vs ianuarie 2026, INS arată o creștere de 49,9% ca serie brută și de 8,7% ca serie ajustată. Ca serie brută, cele mai mari creșteri pe obiecte de construcții au fost la clădirile nerezidențiale (+55,7%), urmate de clădirile rezidențiale (+52,7%) și construcțiile inginerești (+46%). [...]
Intenția de călătorie a europenilor urcă la 82% în 2026, dar presiunea pe bugete împinge spre vacanțe mai scurte și cheltuieli mai atent controlate , potrivit G4Media . Datele vin dintr-un raport al Comisiei Europene a Turismului (ETC) , într-un context în care costul vieții și riscurile geopolitice rămân în prim-plan. Raportul indică faptul că, deși apetitul pentru călătorii atinge un nivel record, turiștii europeni intenționează „să limiteze atât durata călătoriilor lor cât și nivelul cheltuielilor”, semn că cererea se menține, dar devine mai sensibilă la preț. Cerere ridicată, dar mai multă prudență la cheltuieli Conform ETC, 82% dintre europeni declară intenția de a călători. Sondajul a fost realizat în martie, iar datele au fost colectate în timpul recentei escaladări a războiului din Iran , ceea ce, potrivit raportului, influențează „psihologia potențialilor călători” într-un climat de tensiuni. În acest context, războiul a ajuns al doilea cel mai important motiv de îngrijorare pentru europeni, iar criteriile de selecție a destinației includ tot mai mult componenta de siguranță: conflictul din Orientul Mijlociu este principala temere geopolitică pentru 18% dintre potențialii călători; securitatea destinației este un criteriu critic de selecție pentru 22% dintre respondenți. Mediterana câștigă teren, cu accent pe „mare și soare” În pofida presiunilor, cererea pentru destinațiile europene din Mediterana și sudul continentului a urcat cu 17%, iar 59% dintre europeni spun că planifică să viziteze regiunea. Segmentul „mare și soare” atrage 28% dintre respondenți, în creștere cu 5% față de anul trecut. Durata se comprimă: mai multe sejururi scurte, mai puține de 7–12 nopți Raportul surprinde și ajustarea comportamentului de consum: 38% dintre participanți spun că își limitează durata călătoriei la patru–șase nopți, invocând presiuni asupra veniturilor. În același timp, ponderea celor care stau șapte–12 nopți a scăzut la 37%. Pentru cei care aleg Mediterana, sejururile tind să fie mai lungi: aproximativ 52% intenționează să stea mai mult de șapte nopți, față de 42% în alte regiuni europene, potrivit datelor citate. În termeni economici pentru industrie, mesajul central al raportului este că piața rămâne puternică, dar mai atentă la raportul calitate–preț și la riscuri, ceea ce pune presiune pe operatori să-și adapteze ofertele la un consumator mai prudent. [...]
Câștigul salarial mediu net a urcat la 5.557 lei în februarie 2026, dar puterea de cumpărare a scăzut față de anul trecut , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și relatate de Agerpres . Indicatorul „câștig salarial real” (salariul ajustat cu inflația) a fost de 95% față de februarie 2025, ceea ce sugerează o erodare a puterii de cumpărare în termeni anuali. În termeni lunari, câștigul salarial mediu net a crescut cu 39 lei (+0,7%) față de ianuarie 2026, iar câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, cu 52 lei (+0,6%) mai mult decât în luna precedentă. Comparativ cu februarie 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 3,8%. Ce arată datele despre puterea de cumpărare INS indică un tablou mixt: pe de o parte, salariile au avansat ușor de la o lună la alta, iar față de ianuarie 2026 indicele câștigului salarial real a fost de 100,1%. Pe de altă parte, față de februarie 2025, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce înseamnă că, în medie, salariul nu a ținut pasul cu creșterea prețurilor în ultimul an. Instituția explică faptul că evoluțiile lunare pot fi influențate de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanță sau al 13-lea salariu), drepturi în natură, ajutoare bănești și sume din profit, ceea ce poate genera fluctuații între luni. Diferențe mari între domenii: IT și tutun, la vârf; pescuitul, la coadă Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în: activități de programare și consultanță în tehnologia informației: 12.952 lei ; fabricarea produselor din tutun: 11.920 lei . Cele mai mici valori au fost în: pescuit și acvacultură: 2.884 lei ; alte activități de servicii: 2.887 lei . La nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev. 3 , cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net față de ianuarie 2026 au fost în fabricarea produselor din tutun (+24,7%) și în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public) (+23,4%). În același timp, INS notează scăderi în mai multe domenii, pe fondul dispariției unor plăți ocazionale acordate în lunile anterioare și al unor încasări/realizări de producție mai slabe. Sectorul bugetar: mișcări mici, cu minus în sănătate În sectorul bugetar, INS consemnează ușoare creșteri față de luna precedentă în învățământ (+0,5%) și în administrația publică (+0,2%). În sănătate și asistență socială, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor (-1,8%) comparativ cu ianuarie 2026. [...]
Scăderea producției industriale cu 2,6% în primele două luni din 2026 indică o slăbire a motorului manufacturier , în condițiile în care industria prelucrătoare a tras în jos indicatorul, în pofida creșterii pe segmentul de energie, potrivit datelor publicate de INS și preluate de Agerpres . În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 2,6% față de intervalul similar din 2025. Pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (indicator care elimină efectele calendarului și ale variațiilor sezoniere), scăderea a fost de 2,5%. Ce a tras în jos industria: prelucrătoarea și extractiva INS indică drept principale cauze ale declinului (serie brută) scăderile din: industria prelucrătoare : -4,4%; industria extractivă : -2,7%. În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 7,6% , dar nu a compensat reculul din celelalte două ramuri. Pe seria ajustată, tabloul rămâne similar: industria prelucrătoare a scăzut cu 4,2%, iar industria extractivă cu 2,4%, în timp ce segmentul de energie a crescut cu 7%. Februarie: salt lunar, dar minus față de anul trecut În februarie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 9,3% față de ianuarie, pe fondul avansului din industria prelucrătoare (+14,5%). În aceeași comparație lunară, energia a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă cu 4%. Pe seria ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 0,4% față de luna precedentă, ca urmare a scăderilor din industria extractivă (-2%) și din energie (-1,7%), în timp ce industria prelucrătoare a crescut cu 0,7%. Raportat la februarie 2025, producția industrială a scăzut: cu 1,8% pe seria brută (extractivă -3,5%, prelucrătoare -2,8%, energie +4,5%); cu 1,5% pe seria ajustată (extractivă -3,1%, prelucrătoare -2,4%, energie +4,4%). [...]
Deși salariul mediu net a urcat la 5.557 lei, venitul real a scăzut cu 5% în februarie 2026, semn că inflația a continuat să erodeze câștigurile populației, potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) . INS arată că salariul mediu net pe economie a crescut cu 3,8% față de februarie 2025, până la 5.557 lei. Totuși, indicele câștigului salarial real a coborât la 95%, ceea ce echivalează cu o reducere de 5% a salariului real (ajustat cu inflația) față de aceeași lună a anului trecut. Ce înseamnă pentru puterea de cumpărare Diferența dintre creșterea nominală a salariilor și scăderea salariului real indică faptul că majorările din economie nu au ținut pasul cu scumpirile. Practic, chiar dacă încasările lunare sunt mai mari în lei, capacitatea de a cumpăra bunuri și servicii s-a redus. Unde sunt cele mai mari și cele mai mici salarii La nivel sectorial, cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: serviciile de tehnologia informației: 12.952 lei; industria tutunului: 11.920 lei. La polul opus, cele mai mici medii au fost în: pescuit și acvacultură: 2.884 lei; alte activități de servicii: 2.887 lei. Evoluția față de ianuarie: creștere mică, influențată de bonusuri Comparativ cu ianuarie 2026, salariul mediu net a crescut cu 39 de lei (plus 0,7%). În același timp, câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.272 lei, în urcare cu 52 de lei (plus 0,6%). INS pune creșterea lunară în principal pe seama plăților ocazionale: prime, bonusuri de performanță și alte sume din profit sau fonduri speciale. Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna anterioară au fost în industria tutunului (plus 24,7%) și în activitățile de asigurări și fonduri de pensii (plus 23,4%). În schimb, scăderi între 7% și 10,5% au fost consemnate în extracția minereurilor metalifere, energie, transporturi și servicii conexe, precum și în jocuri de noroc și pariuri, pe fondul lipsei bonusurilor acordate în lunile precedente sau al unor rezultate mai slabe. Sectorul bugetar: variații mici În sectorul public, salariile au crescut ușor în învățământ (plus 0,5%) și în administrația publică (plus 0,2%), în timp ce în sănătate și asistență socială câștigul salarial mediu net a scăzut cu 1,8% față de luna precedentă. [...]
Industria rămâne pe minus la început de 2026, în pofida unui salt lunar în februarie. Datele prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor INS , arată că producția industrială a crescut în februarie 2026 cu 9,3% față de ianuarie (serie brută), dar a fost mai mică cu 1,8% comparativ cu februarie 2025. Creșterea lunară a fost trasă în principal de industria prelucrătoare , care a avansat cu 14,5%. În același timp, sectorul energetic a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă a coborât cu 4%. Semnalul din seria ajustată sezonier: februarie a fost, de fapt, ușor în scădere Privită în serie ajustată sezonier (adică după eliminarea efectelor de sezon și a numărului diferit de zile lucrătoare), producția industrială a scăzut cu 0,4% față de luna precedentă. Evoluția a fost influențată de: industria extractivă: -2%; energie: -1,7%; industria prelucrătoare: +0,7% (avans marginal). Declinul anual și bilanțul pe ianuarie–februarie: prelucrătoarea apasă cel mai mult Pe comparația anuală (februarie 2026 vs. februarie 2025), reculul de 1,8% (serie brută) a fost determinat în principal de scăderile din: industria prelucrătoare: -2,8%; industria extractivă: -3,5%. Producția și furnizarea de energie a fost singurul sector major pe plus, cu +4,5%. La nivelul primelor două luni din 2026, industria a rămas în contracție: -2,6% ca serie brută și -2,5% ajustat sezonier. Scăderea a fost pusă în principal pe seama: industriei prelucrătoare: -4,4%; industriei extractive: -2,7%. În schimb, sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a avut un avans de 7,6%. [...]
