Știri
Știri din categoria Politică monetară
BNR avertizează că disputele publice despre ROBOR pot distorsiona înțelegerea transmisiei politicii monetare, în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni de înțelegeri între bănci, potrivit Economedia. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că a parcurs raportul autorității, care ar avea 500 de pagini plus 300 de pagini de anexe, și a insistat că piața monetară interbancară este „esențială” pentru ca deciziile de politică monetară să ajungă în economie.
În intervenția de luni, la Forumul Educației Financiare, Isărescu a ridicat întrebarea de ce ROBOR ar fi scăzut dacă „singura grijă” a băncilor ar fi fost să îl împingă în sus. El a afirmat că „din iunie până în prezent ROBOR a scăzut cu două procente” și a sugerat că această evoluție contrazice narațiunea simplificată despre o presupusă manipulare permanentă a indicelui.
Guvernatorul a argumentat că ROBOR nu poate fi tratat doar ca un reper pentru credite, deoarece este „indicele pieței interbancare, a pieței monetare”, iar prin această piață se transmite politica monetară. În logica prezentată de șeful BNR, banca centrală nu creditează populația sau companiile, iar canalul prin care o modificare de dobândă se propagă în economie este tocmai piața monetară, în care operează BNR și băncile comerciale.
Totodată, Isărescu a spus că raportul Consiliului Concurenței „începe bine” prin a explica rolul ROBOR și a remarcat o schimbare față de discuțiile din anii anteriori: ar exista o înțelegere mai bună a faptului că în calcul intră „cotații ferme” (adică angajamente de tranzacționare care trebuie onorate), nu simple cotații orientative.
Pe fondul acuzației principale din dezbaterea publică – existența unor „înțelegeri neconcurențiale”, „un fel de cartelizare” între bănci – guvernatorul a susținut că persistă confuzii privind rolul băncilor, al băncii centrale și al indicatorilor folosiți în economie. În acest context, el a indicat că instituțiile responsabile, inclusiv BNR și Asociația Română a Băncilor (ARB), ar trebui să își facă „autocritica” dacă publicul nu înțelege mecanismele de funcționare ale sistemului.
Isărescu a mai afirmat că, dacă există nemulțumiri legate de utilizarea ROBOR în zona de creditare (menționând că este „un indicator împrumutat din 2010” și că ulterior s-a trecut la IRCC), soluția ar fi construirea unui alt indicator, nu demonizarea ROBOR ca atare.
Guvernatorul a legat discuția și de funcționarea infrastructurii de plăți, subliniind că prin bănci se efectuează plățile din economie. El a declarat că zilnic se fac 300.000 de plăți, iar fiecare bancă participantă la ROBOR ar efectua între 10.000 și 30.000 de plăți, argumentând că reducerea activității băncilor la „stabilirea ROBOR” este o simplificare care alimentează confuzia.
În final, Isărescu a făcut apel la tratarea serioasă a problemei de comunicare și educație financiară, inclusiv din perspectiva limbajului tehnic folosit în domeniul bancar, care poate amplifica neînțelegerile în spațiul public.
Recomandate
România își pregătește următorul „proiect de țară”, adoptarea monedei euro , după finalizarea aderării la OCDE. Mesajul a fost transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc, în contextul în care deficitul fiscal rămâne o vulnerabilitate majoră. Isărescu a spus că aderarea la OCDE este deja în faza finală, după îndeplinirea unui număr mare de „jaloane”, iar următorul obiectiv strategic ar urma să fie trecerea la moneda unică. În viziunea sa, acest pas trebuie pregătit „temeinic”, inclusiv pentru generația tânără, și nu poate fi desprins de condiția echilibrării economiei. „Avem, practic, un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE (...) și vom intra într-un alt proiect de țară (...) și anume, adoptarea euro (...) până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia (...) și anume deficitul fiscal major.” Guvernatorul a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro (setul de condiții macroeconomice cerute în zona euro) trebuie făcută „în mod sustenabil”, adică fără corecții temporare care se pot inversa rapid. El a amintit că România a mai atins aceste criterii în 2015, dar ulterior a deviat „datorită altor politici” și a presiunilor sociale. Un alt punct al intervenției a fost diferența de dezvoltare dintre București și restul țării, pe care Isărescu o vede ca obstacol practic și politic în calea adoptării monedei unice. Potrivit acestuia, trecerea la euro nu poate fi tratată ca un proiect „local”, pentru că rigorile ajustării trebuie asumate și în zonele mai sărace, unde cererile de investiții publice (infrastructură, utilități) apasă asupra bugetului. Președintele Nicușor Dan a susținut recent că adoptarea euro ar putea fi benefică pentru companiile românești, prin integrarea mai profundă într-o piață mai largă, ceea ce ar putea susține productivitatea și salariile. Totodată, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea unui pact politic pentru moneda euro. Pe fundal, România rămâne între statele din regiune care nu au adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică la 1 ianuarie 2026. România ar mai îndeplini un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă avertizează că și acesta ar putea deveni neîndeplinit dacă deficitele bugetare rămân ridicate. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit Euronews România , într-o intervenție la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a spus că banca centrală își calibrează cadrul de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă, într-un context în care economia României este interconectată cu cele din Europa de Sud-Est și urmărește convergența cu Uniunea Europeană. Vulnerabilități interne și nevoia de consolidare fiscală Mugur Isărescu a descris economia României ca fiind rezilientă în ultimii ani, dar a atras atenția asupra presiunilor din zona finanțelor publice, pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate în trecut. Creșterea economică ar fi continuat, însă într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii „încă robustă”. În același timp, guvernatorul a indicat existența unor vulnerabilități structurale, între care deficitul de cont curent persistent, dezechilibrele fiscale și sensibilitatea la condițiile de finanțare externă. În acest cadru, interdependența dintre politica fiscală și cea monetară ar impune o direcție de acțiune care include mai multe componente. consolidare fiscală graduală și credibilă continuarea reformelor structurale pentru creșterea productivității absorbție eficientă a fondurilor europene consolidarea credibilității instituționale Inflația, șocurile de ofertă și riscurile geopolitice Guvernatorul a explicat că inflația a coborât până în vara anului trecut, după vârful atins în urma șocurilor la energie și alimente de după Covid-19, dar apoi a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv prin prețurile energiei și creșterea taxelor asociată măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit evaluărilor invocate, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor ar continua să ceară vigilență. În acest context, conflictul din Orientul Mijlociu ar amplifica riscurile, prin posibile presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Isărescu a avertizat că, dacă tensiunile se prelungesc, efectele asupra economiei pot deveni severe, chiar dacă ajustarea fiscală ar trebui să continue. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever.” Poziția BNR: ancorarea așteptărilor și protejarea stabilității financiare Isărescu a spus că BNR trebuie să păstreze o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a proteja stabilitatea financiară. El a arătat că deciziile de politică monetară se bazează pe analiza condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. Guvernatorul a mai menționat importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile, inclusiv prin păstrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, văzute ca „tampon” și ancoră de încredere, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În final, el a subliniat că rolul băncii centrale nu este să elimine incertitudinea, ci să împiedice transformarea ei în instabilitate, în condițiile unor compromisuri dificile între combaterea inflației și evitarea unei frânări excesive a economiei. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit G4Media , care citează declarațiile guvernatorului BNR de la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Isărescu a spus că banca centrală își calibrează politica monetară astfel încât să mențină stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă. El a amintit că economia României, interconectată cu cele din Europa de Sud-Est, a urmărit în ultimele două decenii accelerarea convergenței cu Uniunea Europeană, dar are încă nevoie de măsuri de politică și investiții pentru a continua traiectoria de dezvoltare. Guvernatorul BNR a arătat că, în ultimii ani, economia a demonstrat reziliență, însă finanțele publice sunt sub presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creșterea economică a continuat, dar într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii încă robustă. În același timp, Isărescu a indicat vulnerabilități structurale: deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile de finanțare externă. În acest context, el a susținut necesitatea unei consolidări fiscale graduale și credibile, continuarea reformelor structurale pentru productivitate, absorbția eficientă a fondurilor europene și întărirea credibilității instituționale. Pe inflație, guvernatorul a explicat că, după un vârf determinat de șocurile de preț la energie și alimente de după Covid-19, dinamica a coborât până în vara anului trecut, când a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv scumpirea energiei și creșterea taxelor asociate măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit lui Isărescu, evaluările recente arată că presiunile fundamentale asupra prețurilor impun în continuare vigilență. În acest cadru, el a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu aduce riscuri importante: presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se prelungește, impactul asupra economiei ar putea fi sever, însă „ajustarea fiscală trebuie să continue”, a spus guvernatorul, menționând și efecte în lanț precum erodarea puterii de cumpărare, intensificarea economisirii prudente și fragilizarea încrederii consumatorilor. Isărescu a adăugat că BNR trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară, pe baza unei analize a condițiilor interne și externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. El a mai spus că menținerea încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile rămâne importantă, iar rezervele internaționale și stabilitatea cursului de schimb, într-un regim flexibil, sunt elemente de sprijin într-un mediu volatil. [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% marți , însă mesajul guvernatorului Mugur Isărescu ar putea pregăti piața pentru o scădere a dobânzilor în lunile următoare, potrivit cursdeguvernare . Miza ședinței nu este atât decizia în sine, cât semnalele din comunicare și din Raportul asupra inflației, pe care BNR îl publică după ședință, împreună cu noile prognoze. Contextul rămâne complicat: inflația a fost din nou aproape de două cifre în ianuarie (9,6%), pe fondul scumpirilor asociate creșterii fiscalității (TVA, accize și taxarea capitalului), cu efecte aplicate de la 1 ianuarie 2026. În același timp, analiștii citați indică o economie în stagnare și o slăbire a condițiilor interne, ceea ce crește presiunea pentru reluarea relaxării monetare (adică reducerea dobânzii de politică monetară). BCR (Erste) vede mai mult spațiu pentru ca BNR să semnalizeze reluarea ciclului de scădere a dobânzilor în următoarele două trimestre, posibil chiar din mai, pe fondul așteptărilor de temperare a inflației din vară și al scăderii dobânzilor din piață. În analiza citată, banca a urcat prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 4,4% (de la 3,7%), invocând inclusiv evoluțiile prețurilor internaționale la mărfuri și riscurile legate de prețurile reglementate. „Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun”, a afirmat atunci Isărescu. Semnalele urmărite de piață pentru o scădere a dobânzilor se leagă, în principal, de combinația dintre dezinflație și încetinirea economiei, dar și de transmisia dobânzilor în creditare. Din informațiile prezentate în articol, reperele invocate de analiști includ: menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, nivel stabilit la mijlocul lui 2024, dar cu posibilă schimbare de ton în comunicare; așteptarea unei scăderi mai accentuate a inflației în iulie–august, ceea ce ar putea permite o mișcare înainte sau în jurul verii; scăderea dobânzilor suverane și a indicilor ROBOR, cu accent pe faptul că ROBOR a coborât sub dobânda-cheie; deteriorarea unor indicatori interni (încrederea consumatorilor, piața muncii, dinamica economică), care ar susține o relaxare monetară mai devreme; riscuri încă ridicate pe inflație din zona fiscală și a prețurilor reglementate, care pot întârzia decizia dacă BNR rămâne prudentă. În privința calendarului, scenariile din piață converg spre luna mai ca moment posibil pentru prima tăiere, dar cu alternativa amânării către august, odată cu Raportul asupra inflației din vară. ING estimează o inflație de 4,5% la final de an (și o medie de 7,3% în 2026) și anticipează că, deși nu vede o reducere imediată, comunicarea BNR din februarie „ar putea pregăti terenul” pentru un ciclu de relaxare monetară, cu o primă reducere de 25 puncte de bază în mai și un total de 100 puncte de bază în 2026. [...]
România rămâne la ani distanță de adoptarea euro din cauza dezechilibrelor fiscale și a inflației, iar intrarea în zona euro „nu poate avea loc” fără deficite bugetare mici și o datorie publică sustenabilă, potrivit unui studiu al BNR citat de Antena 3 . Mesajul central al documentului este că problemele economice ale României nu sunt generate de faptul că nu folosește euro, ci de „erori în politica fiscală/bugetară”. În acest cadru, BNR indică drept condiții esențiale pentru aderare menținerea deficitului bugetar în jur de 3% din PIB, o inflație scăzută și stabilă și o datorie publică sustenabilă. „Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, precizează raportul BNR. De ce comparația cu Bulgaria „nu se potrivește” direct Studiul arată că raportarea la Bulgaria este incompletă dacă ignoră rolul regimului de „ consiliu monetar ” (currency board) introdus acolo în urmă cu aproximativ trei decenii. Acest regim a limitat aproape complet autonomia politicii monetare: banca centrală nu putea emite bani decât în limita rezervelor valutare, iar moneda națională a fost legată fix de euro, în schimbul stabilității macroeconomice și al disciplinei fiscale. În această logică, trecerea Bulgariei la euro este descrisă mai degrabă ca o continuare instituțională a unui regim deja apropiat de moneda unică, nu ca o schimbare majoră de politică economică. Deficitele mari, miza care împinge calendarul euro în viitor Documentul BNR citat în material include și o radiografie a poziției fiscale recente, în contextul consolidării bugetare. Potrivit studiului, anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, cele mai ridicate din UE. Pentru 2025, BNR notează că deficitul „ar fi fost mai înalt de 10% din PIB” în absența înghețării salariilor bugetarilor și a pensiilor la nivelul din noiembrie 2024. Totodată, programul de corecție bugetară ar fi coborât deficitul cash la 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% din PIB (în varianta cash), pe fondul unor factori precum restructurarea PNRR (mutarea unor proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele programate și unele economii la cheltuieli, alături de creșterea unor venituri bugetare. Ce urmează: ținta de deficit și riscul șocurilor energetice În același context, BNR menționează că, dacă Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja adoptate. În plus, măsurile de răspuns la un nou șoc energetic nu ar trebui, în viziunea BNR, să scoată de pe traiectorie consolidarea fiscal-bugetară. Separat, materialul amintește o declarație a guvernatorului Mugur Isărescu din 2 aprilie, potrivit căreia România nu poate adopta euro până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate, îndeplinește criteriile economice necesare; el a indicat și aderarea la OCDE drept proiect strategic aflat în faza finală, iar adoptarea euro ca obiectiv ulterior, potrivit Agerpres. [...]
Datele publicate de BNR la început de martie 2026 conturează o piață monetară stabilă, dar ferm ancorată într-un regim restrictiv. Mișcările zilnice sunt marginale, însă semnalul de fond este clar: costul banilor rămâne ridicat, iar segmentul lung al curbei randamentelor începe să încorporeze prime de risc suplimentare. ROBOR și piața monetară: stabilitate la niveluri restrictive ROBOR 3M a urcat la 5,76%, iar 6M la 5,79%, în timp ce 12M rămâne la 5,92%. Variațiile sunt de doar 1 punct de bază, dar poziționarea aproape de 6% confirmă că piața nu pricează reduceri de dobândă în trimestrul următor. Scadență 02.03.2026 03.03.2026 1M 5,64% 5,65% 3M 5,75% 5,76% 6M 5,78% 5,79% 12M 5,92% 5,92% Diferența față de facilitatea de depozit (5,50%) arată că lichiditatea nu este excesivă, dar nici tensionată. Este un echilibru controlat. Lichiditatea interbancară: volum în creștere, fără presiune pe dobândă Indicator Feb. 2026 (medie) 2 martie 2026 Stoc mediu zilnic 2.360 mil. lei 2.401 mil. lei Tranzacții zilnice 444 mil. lei 819 mil. lei Rata medie 5,68% 5,68% Volumul tranzacțiilor aproape s-a dublat față de media lunii februarie, dar rata a rămas identică. Aceasta este o indicație clară că sistemul bancar are lichiditate funcțională, fără presiuni de funding. Titluri de stat: curbă în mișcare ascendentă Segmentul lung transmite un mesaj mai relevant decât piața monetară. La ultimele licitații: Scadență Randament mediu 2030 ~6,08–6,09% 2040 ~6,64% În paralel, randamentul de referință la 10 ani a urcat de la 6,32% la 6,49% în câteva zile. Avem o deplasare ascendentă a curbei și o ușoară accentuare a pantei. Aceasta sugerează: creșterea primei de termen ajustarea anticipațiilor privind inflația percepție mai prudentă asupra riscului fiscal Pe termen scurt, BNR controlează partea frontală a curbei. Pe termen lung, piața începe să ceară o compensație mai mare. Politica monetară: fără spațiu imediat de relaxare Dobânda-cheie rămâne la 6,50%, cu coridor 5,50% – 7,50%. IRCC este la 5,68%. Transmisia monetară este complet funcțională, iar costul creditării rămâne ridicat pentru populație și companii. În lipsa unei dezinflații accelerate, reducerea dobânzii-cheie în următoarele luni pare improbabilă. Concluzie Piața monetară este stabilă, dar nu relaxată. Curba randamentelor urcă pe segmentul lung, iar investitorii cer o primă suplimentară pentru maturități îndepărtate. Mesajul agregat al datelor este unul de prudență: regimul restrictiv continuă, iar scenariul de bază rămâne „dobânzi ridicate pentru mai mult timp”. [...]
