Știri
Știri din categoria Politică monetară
BNR avertizează că disputele publice despre ROBOR pot distorsiona înțelegerea transmisiei politicii monetare, în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni de înțelegeri între bănci, potrivit Economedia. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că a parcurs raportul autorității, care ar avea 500 de pagini plus 300 de pagini de anexe, și a insistat că piața monetară interbancară este „esențială” pentru ca deciziile de politică monetară să ajungă în economie.
În intervenția de luni, la Forumul Educației Financiare, Isărescu a ridicat întrebarea de ce ROBOR ar fi scăzut dacă „singura grijă” a băncilor ar fi fost să îl împingă în sus. El a afirmat că „din iunie până în prezent ROBOR a scăzut cu două procente” și a sugerat că această evoluție contrazice narațiunea simplificată despre o presupusă manipulare permanentă a indicelui.
Guvernatorul a argumentat că ROBOR nu poate fi tratat doar ca un reper pentru credite, deoarece este „indicele pieței interbancare, a pieței monetare”, iar prin această piață se transmite politica monetară. În logica prezentată de șeful BNR, banca centrală nu creditează populația sau companiile, iar canalul prin care o modificare de dobândă se propagă în economie este tocmai piața monetară, în care operează BNR și băncile comerciale.
Totodată, Isărescu a spus că raportul Consiliului Concurenței „începe bine” prin a explica rolul ROBOR și a remarcat o schimbare față de discuțiile din anii anteriori: ar exista o înțelegere mai bună a faptului că în calcul intră „cotații ferme” (adică angajamente de tranzacționare care trebuie onorate), nu simple cotații orientative.
Pe fondul acuzației principale din dezbaterea publică – existența unor „înțelegeri neconcurențiale”, „un fel de cartelizare” între bănci – guvernatorul a susținut că persistă confuzii privind rolul băncilor, al băncii centrale și al indicatorilor folosiți în economie. În acest context, el a indicat că instituțiile responsabile, inclusiv BNR și Asociația Română a Băncilor (ARB), ar trebui să își facă „autocritica” dacă publicul nu înțelege mecanismele de funcționare ale sistemului.
Isărescu a mai afirmat că, dacă există nemulțumiri legate de utilizarea ROBOR în zona de creditare (menționând că este „un indicator împrumutat din 2010” și că ulterior s-a trecut la IRCC), soluția ar fi construirea unui alt indicator, nu demonizarea ROBOR ca atare.
Guvernatorul a legat discuția și de funcționarea infrastructurii de plăți, subliniind că prin bănci se efectuează plățile din economie. El a declarat că zilnic se fac 300.000 de plăți, iar fiecare bancă participantă la ROBOR ar efectua între 10.000 și 30.000 de plăți, argumentând că reducerea activității băncilor la „stabilirea ROBOR” este o simplificare care alimentează confuzia.
În final, Isărescu a făcut apel la tratarea serioasă a problemei de comunicare și educație financiară, inclusiv din perspectiva limbajului tehnic folosit în domeniul bancar, care poate amplifica neînțelegerile în spațiul public.
Recomandate
BNR avertizează că fără consolidare fiscal-bugetară România riscă să piardă credibilitatea, iar costul ar putea depăși deteriorarea oricărui indicator macroeconomic , potrivit Ziarul Financiar . Mesajul guvernatorului Mugur Isărescu leagă direct convergența spre standardul de viață occidental și perspectiva adoptării euro de menținerea echilibrelor macroeconomice. Isărescu a spus că România poate continua convergența doar „dacă avem mare grijă de echilibrele macroeconomice”, subliniind că, în lipsa acestora, nu poate fi asigurată „durabilitatea unui parcurs economic solid”. În același cadru, guvernatorul a insistat că sustenabilitatea este „esențială și pentru adoptarea euro”. De ce contează: credibilitatea, un activ macro cu efecte în lanț Guvernatorul băncii centrale a atras atenția că pierderea credibilității poate avea consecințe mai severe decât deteriorarea unui anumit indicator macroeconomic, iar pentru credibilitatea României este „esențială consolidarea fiscal-bugetară”, conform publicației. În intervenția sa, Isărescu a avertizat și asupra riscului ca politicile macroeconomice să amplifice, în loc să atenueze, fluctuațiile ciclului economic, ceea ce ar împinge economia pe „traiectorii bulversante pentru societate”, cu atât mai mult într-un context internațional marcat de incertitudini și reașezări geopolitice și economice. „Dacă nu vom asigura aceste echilibre, nu vom putea asigura durabilitatea unui parcurs economic solid. Sustenabilitatea este esenţială şi pentru adoptarea euro.” Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare a volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergenţă nominală”, al doilea studiu elaborat în cadrul proiectului Economic@BNR, coordonat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, potrivit informațiilor publicate. În materialul citat nu sunt prezentate ținte numerice sau un calendar pentru consolidarea fiscal-bugetară ori pentru adoptarea euro; mesajul este unul de principiu, centrat pe condiția menținerii echilibrelor macroeconomice și a credibilității. [...]
Planul politic pentru adoptarea euro intră în faza de „foaie de parcurs”, dar România e departe de criterii , potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan spune că există un acord politic pentru trecerea la moneda unică, iar viitorul Guvern, „indiferent de compoziția sa politică”, împreună cu Banca Națională a României , ar urma să elaboreze în următorii ani pașii necesari. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro.” Unghiul cu miză economică este însă decalajul dintre intenția politică și starea actuală a economiei: România nu îndeplinește, în prezent, criteriile economice necesare adoptării euro, cu excepția criteriului datoriei publice, conform Raportului de convergență pentru 2026 al Comisiei Europene, citat de Economedia. Unde se rupe convergența: inflație, deficit, curs, dobânzi Raportul Comisiei Europene arată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația privind funcționarea BNR nu este pe deplin compatibilă cu normele UE privind uniunea economică și monetară. Principalele puncte din evaluare: Inflație: rata medie în cele 12 luni până în mai 2026 a fost 8,4% , peste valoarea de referință de 2,7% . Comisia estimează o scădere în a doua parte a anului, dar peste pragul de referință la final de 2026 și în 2027. Deficit bugetar: a coborât de la 9,3% din PIB (2024) la 7,9% (2025) , dar rămâne peste limita UE de 3% . Comisia vede o reducere la 6,2% (2026) și 5,8% (2027) , pe fondul consolidării fiscale. Datoria publică: este așteptată să crească de la 59,3% din PIB (2025) la 61,6% (2026) și 63,4% (2027) . Curs de schimb / ERM II: leul nu participă la ERM II , mecanism în care un stat trebuie să stea cel puțin doi ani fără tensiuni majore înainte de adoptarea euro. În ultimii doi ani, moneda națională s-a depreciat cu aproximativ 5% față de euro. Dobânzi pe termen lung: media a fost 6,7% , peste valoarea de referință de 5,1% ; Comisia le leagă de deficitul ridicat și de îngrijorările investitorilor privind consolidarea fiscală. Ce urmează, în logica anunțului Din declarația președintelui rezultă că următorul pas ar fi elaborarea unei foi de parcurs de către viitorul Guvern și BNR. În același timp, evaluarea Comisiei Europene indică faptul că, înainte de o țintă realistă de adoptare, România ar trebui să reducă semnificativ inflația și deficitul și să avanseze pe componenta de stabilitate a cursului (inclusiv prin intrarea în ERM II), precum și pe compatibilitatea legislației privind banca centrală cu cerințele UE. [...]
BNR nu vede motive să schimbe mecanismul de calcul al ROBOR doar pe baza unor „supoziții”, în pofida anchetei Consiliului Concurenței și a amenzii-record aplicate celor 10 bănci participante la fixing , potrivit Ziarul Financiar . Mesajul băncii centrale este că regulile actuale sunt aliniate reglementărilor locale și internaționale, iar transparența cotațiilor rămâne un element-cheie pentru funcționarea pieței monetare. Victor Andrei, director în Direcția Operațiuni de Piață din BNR, a spus la Academia de Studii Economice (ASE) că, „atâta timp cât mecanismul nu încalcă nicio reglementare, nici locală, nici internațională”, nu vede de ce ar fi schimbat „pe supoziții”. Declarațiile vin în contextul în care Consiliul Concurenței a anunțat pe 7 iunie că a amendat cele 10 bănci implicate în stabilirea ROBOR cu 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informații confidențiale. De ce contează: ROBOR rămâne reperul operațional al „prețului banilor” Din perspectiva BNR și a participanților la discuția de la ASE, miza este păstrarea unui mecanism care susține „price discovery” (formarea prețului prin informație disponibilă în piață) și care, în practică, este folosit ca reper pentru o parte importantă a dobânzilor din economie. Andrei a argumentat că potențiala manipulare a cotațiilor ar fi „aproape imposibilă”, inclusiv pentru că există un ecart maxim între bid și offer (diferența dintre cotația de cumpărare și cea de vânzare) introdus în 2007, ceea ce ar obliga o bancă să-și asume riscuri și pierderi dacă ar încerca să împingă artificial nivelul ROBOR. În plus, din calcul sunt excluse cotațiile minime și maxime, tocmai pentru a reduce expunerea la variații nejustificate. Relația cu politica monetară: studiul ASE indică o legătură stabilă cu dobânda-cheie La eveniment a fost prezentat un studiu realizat de ASE în parteneriat cu Raiffeisen Bank , care concluzionează că ROBOR urmărește politica monetară a BNR, iar eventualele deviații sunt temporare. Profesorul Radu Ciobanu (prodecan FABBV, membru al echipei de realizare a studiului) a explicat că există „o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR și rata dobânzii de politică monetară”, iar abaterile sunt corectate ulterior către un nivel de echilibru. Studiul indică și factori care pot explica deviațiile ROBOR față de reperul dat de dobânda-cheie, între care lichiditatea din sistemul bancar, utilizarea facilităților BNR, presiunile inflaționiste, riscul suveran și condițiile generale de piață. Analiza folosește serii lunare pentru perioada ianuarie 2018–martie 2026. Ancheta Consiliului Concurenței și contactul cu BNR Întrebat dacă autoritatea de concurență a fost în contact cu banca centrală pe parcursul investigației, Victor Andrei a spus că BNR a primit spre final o listă de întrebări la care a răspuns „cât de detaliat” a putut. Separat, în discuțiile de la ASE au fost reluate argumente în favoarea transparenței: Andrei a comparat nevoia de afișare a cotațiilor cu afișarea prețurilor la benzinării, susținând că vizibilitatea prețurilor în interbancar este un avantaj, nu un dezavantaj. Context: profitabilitatea băncilor și încrederea în sistem Virgil Dascălescu, șef serviciu în Direcția Stabilitate Financiară din BNR, a afirmat că băncile nu își fac profitul din „manipularea indicilor”, ci din gestiunea riscului de credit, eficiență operațională și digitalizare, punctând și rolul încrederii în stabilitatea sectorului. În același cadru, Florian Libocor (AAFBR) a descris BNR drept un „termometru al economiei”, în sensul că deciziile de politică monetară transmit semnale către băncile comerciale, iar „prețul banilor” (inclusiv ROBOR) este sensibil la inflație, cerere și condițiile macroeconomice. Ce urmează Din informațiile prezentate, nu rezultă o decizie a BNR de a modifica regulile ROBOR ca urmare directă a investigației Consiliului Concurenței. Poziția exprimată public este că mecanismul rămâne valid atât timp cât respectă reglementările, iar discuția se mută, cel puțin deocamdată, în zona de interpretare a faptelor din anchetă și a modului în care transparența și regulile de piață pot coexista cu cerințele de concurență. [...]
BNR semnalizează că acceptă un leu mai slab pentru a evita noi scumpiri ale creditului , pe fondul unei inflații care ar putea fi revizuită în sus pe termen scurt, potrivit HotNews . Banca Națională a menținut joi dobânda-cheie la 6,50% și a indicat că prognoza actualizată de inflație va fi publicată după ședința din 12 noiembrie. Decizia de a păstra dobânda neschimbată vine în contextul în care BNR anticipează o traiectorie ascendentă a inflației până la finalul lui 2026, influențată de scumpiri la combustibili, energie și alte mărfuri (inclusiv agroalimentare), pe fondul conflictului prelungit din Orientul Mijlociu , al secetei severe din acest an și al evoluției cursului leului. Ce înseamnă pentru curs și pentru inflație O notă a economiștilor BCR, citată în material, sugerează o schimbare de accent în „funcția de reacție” a BNR (modul în care banca centrală își calibrează instrumentele): o pondere mai mare pentru stabilitatea dobânzii, în detrimentul stabilității valutare. În acest cadru, banca centrală ar fi devenit „mai puțin restrictivă” în gestionarea cursului, păstrând însă regimul de flotare controlată. În același timp, analiza estimează transmiterea cursului de schimb în inflație la 0,3 puncte procentuale, ceea ce ar indica „un spațiu limitat” pentru o depreciere suplimentară a leului. Dobânda-cheie: așteptări de menținere pe termen lung BCR se așteaptă ca dobânda-cheie să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027, argumentând că inflația de bază rămâne rigidă și ar urma să intre în intervalul țintă al BNR abia în trimestrul IV 2027. Pe piață, dobânzile au crescut în septembrie, pe fondul sterilizării surplusului de lichiditate prin intervenții valutare, deși condițiile monetare ar fi rămas „în general neschimbate” după slăbirea leului, potrivit aceleiași analize. Context macro: semne de redresare, dar așteptări de contracție în 2026 BNR notează o redresare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul anterior, susținută și de agricultură, dar cu o deteriorare a dinamicii anuale a PIB-ului. Autorii analizei citate anticipează o contracție economică de 0,7% în 2026 și o revenire în 2027, cu o creștere a PIB de 2,2%. Următoarele indicii despre calibrul politicii monetare și despre modul în care BNR își ajustează echilibrul între dobândă și curs ar urma să apară, potrivit materialului, la conferința de presă de după ședința din noiembrie. [...]
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului. [...]
Deși BNR poate produce fizic bancnote și monede euro, adoptarea monedei unice rămâne blocată de criteriile de convergență , potrivit Antena 3 . Investițiile făcute la Imprimeria BNR și Monetăria Statului rezolvă doar partea tehnică, însă trecerea la euro depinde de acreditări și, mai ales, de îndeplinirea condițiilor economice și juridice cerute în UE. România are deja echipamentele necesare pentru producția de euro, după investiții în prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser și cuptoare pentru matrițe. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, spune că producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România „mai are de recuperat”. În același registru, Csaba Balint, de asemenea membru în CA al BNR, afirmă că România nu îndeplinește în prezent „condițiile nominale”, conform HotNews, citat de Antena 3. Ce condiții trebuie bifate pentru adoptarea euro Pentru adoptarea monedei euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență de la Maastricht (Tratatul din 1991), care includ patru criterii economice și o condiție juridică: Stabilitatea prețurilor (inflația): rata medie a inflației pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor trei state UE cu cea mai bună performanță la stabilitatea prețurilor. Finanțe publice sănătoase: statul nu trebuie să fie în procedură de deficit excesiv; deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică sub 60% din PIB (sau să se îndrepte „clar” către acest nivel). Stabilitatea cursului de schimb: leul trebuie să participe la ERM II (MCS II) cel puțin doi ani, fără tensiuni majore și fără devalorizare semnificativă față de euro. Dobânzi pe termen lung: randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung nu poate depăși cu mai mult de 2% media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație. Compatibilitate legală: legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie armonizată cu normele BCE și ale Sistemului European al Băncilor Centrale. BNR: „Nu îndeplinim condițiile nominale” Balint a indicat explicit problemele legate de deficit, datorie și inflație, dar și discuția despre convergența reală (nivelul de dezvoltare și conectarea economiei la zona euro). „În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo.” Același oficial a adăugat că România a avansat la convergența reală, menționând o creștere de la 25% la 75–80%, pe care o numește „remarcabilă”. Context politic: „acord” pentru trecerea la euro Declarațiile vin după ce, pe 1 august, președintele Nicușor Dan a spus că există un acord politic pentru trecerea la euro și că viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, în urma raportului Fitch. În esență, mesajul BNR este că infrastructura de producție poate fi pregătită, dar calendarul real pentru euro rămâne condiționat de ajustări macroeconomice și de pași formali (acreditări și aliniere legislativă), care nu sunt încă îndepliniți. [...]
