Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Știri Economie & Finanțe Publice
Primăria Capitalei avertizează risc de incapacitate de plată - cere Guvernului cote mai mari
Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată dacă Guvernul nu modifică alocările din impozite care revin municipalității, potrivit puterea.ro . Avertismentul a fost lansat miercuri seară de primarul general Ciprian Ciucu , care a descris situația financiară a administrației drept „critică”. Conform declarațiilor sale, Primăria Municipiului București funcționează în prezent fără un buget votat pentru 2026, ceea ce înseamnă că, potrivit legii finanțelor publice, poate utiliza doar o doisprezecime din bugetul anului anterior. În acest cadru, cheltuielile curente și obligațiile mai vechi ar fi consumat rapid resursele disponibile. Invitat la Digi24 , Ciucu a afirmat că municipalitatea mai are „20 de milioane de lei în conturi”, după ce a primit 317 milioane de lei în regim de avarie, bani care „s-au dus deja”, inclusiv pe salarii. El a susținut că suma rămasă este insuficientă pentru nevoile unui oraș de dimensiunea Bucureștiului și a subliniat dependența PMB de alocările guvernamentale, în condițiile în care, potrivit lui, taxele și impozitele locale sunt colectate la nivelul sectoarelor. Primarul general a anunțat și un plan de redresare care include comasări și restructurări în instituțiile subordonate, precum și tăieri de cheltuieli. A precizat că măsurile ar urma să fie aplicate progresiv, după pregătire și analiză, pentru a evita litigii, dar a avertizat că efortul administrației și voturile din Consiliul General nu ar fi suficiente fără o schimbare a modului de repartizare a cotelor din impozite către municipalitate. Ca obiectiv, Ciucu a indicat o reducere de peste 10% a cheltuielilor administrației municipale și a vorbit despre o „reformă permanentă”, argumentând că Primăria Municipiului București nu ar fi trecut până acum printr-o reformă administrativă care să eficientizeze costurile și serviciile publice. În lipsa unei ajustări a alocărilor, edilul a avertizat că instituția ar putea ajunge în „faliment”. [...]
Roboți umanoizi și auto - China are 60% din lideri și ar putea livra 30% din capacitatea nouă globală
Economistul-sef al Morgan Stanley China estimeaza ca GPU-urile chineze pot ajunge la 50% localizare pana in 2027-2028, potrivit internet.cnmo.com , care citeaza un material publicat de Sina Tech . Intr-o interventie din 15 ianuarie, Xing Ziqiang a spus ca China se sprijina pe trei avantaje „greu de replicat” pentru a avansa in tehnologii de varf: clustere industriale integrate, un bazin mare de absolventi in domenii tehnice si o piata interna foarte ampla. El a indicat ca China are anual aproape 5 milioane de absolventi in stiinte si inginerie, peste totalul cumulat al Europei si SUA, iar in zone precum Delta Yangtze si Delta Raului Perlelor se pot concentra, pe distante de zeci de kilometri, mii de furnizori si un numar mare de ingineri, ceea ce ar crea un ecosistem complet de la proiectare la productie. Pe inteligenta artificiala, economistul a sustinut ca firmele chineze recupereaza rapid decalajul cu investitii de aproximativ o zecime fata de nivelul SUA, iar ponderea talentelor globale in AI ar fi ajuns „aproape la jumatate”. In opinia sa, strategia Chinei de a intra in aplicatiile pentru companii cu modele mari „mai usoare” si cu raport cost-performanta ridicat este o abordare pragmatica, chiar daca exista un deficit de putere de calcul (capacitate de procesare necesara antrenarii si rularii modelelor). In acelasi context, Xing a afirmat ca China detine deja circa 60% din companiile de top la nivel global in robotica umanoidala si, pe baza capacitatii de a produce componente de precizie dezvoltate in lantul auto (de exemplu rulmenti si sisteme hidraulice), ar putea furniza 30% din cresterea de capacitate de productie la nivel mondial. El a mai mentionat ca rata de adoptie a condusului inteligent este „in frunte la nivel global”, iar in biofarma anticipeaza o accelerare, estimand ca pana in 2040 peste o treime dintre medicamentele noi aprobate de FDA (autoritatea americana de reglementare) ar putea proveni din China. [...]
Telefónica încearcă să repatrieze profituri blocate de 20 de ani în Venezuela – compania vizează consolidarea prin achiziția Digi
Telefónica, grupul spaniol interesat de achiziția Digi, încearcă să recupereze profituri blocate de două decenii în Venezuela, mizând pe schimbările geopolitice recente și pe negocieri diplomatice directe , informează Mediafax , potrivit surselor din sector citate de elEconomista.es . Din 2005 și până în prezent, compania a fost împiedicată să își repatrieze profiturile din Venezuela, o piață complicată de inflație galopantă, devalorizarea monedei locale și regimuri restrictive. Estimările sugerează că între 2010 și 2014, Telefónica a înregistrat pierderi contabile de aproximativ 7,5 miliarde de euro , din cauza restricțiilor financiare impuse de statul venezuelean. În ciuda acestor pierderi, grupul controlează prin Movistar Venezuela peste 40% din piața locală de telefonie mobilă , cu 8,9 milioane de clienți și 1.700 de angajați. Contextul actual este însă favorabil pentru reluarea discuțiilor privind ieșirea definitivă a Telefónica din Venezuela , conform deciziei strategice luate în noiembrie 2025, de a se retrage din toate piețele din America Latină, cu excepția Braziliei. Accesul la profiturile blocate ar putea deveni un instrument de negociere pentru un potențial cumpărător, într-un climat economic marcat de interesul crescând al administrației Trump pentru atragerea de investiții în regiune. Cu toate acestea, repatrierea efectivă a fondurilor rămâne incertă, având în vedere că administrația americană a blocat activele guvernului venezuelean, ceea ce descurajează alte companii internaționale aflate în situații similare. Piața telecom din Venezuela este în continuare subdezvoltată , iar veniturile obținute de operatori sunt reduse: utilizatorul mediu cheltuie doar aproximativ 5 dolari pe lună, cu un consum de date de maximum 5 GB. Acest nivel este semnificativ sub media regională, ceea ce face ca oportunitățile reale de creștere să fie limitate în lipsa unui sprijin extern substanțial. Pe fundalul acestor evoluții, achiziția grupului Digi apare ca o alternativă strategică atractivă pentru Telefónica . Tranzacția, evaluată la circa 3,8 miliarde de euro, ar permite consolidarea poziției companiei în Europa, mai ales că Digi, cu o bază de 9,6 milioane de clienți în Spania și o creștere anuală de 23%, reprezintă una dintre cele mai dinamice prezențe de pe piață. Achiziția ar avea și o componentă defensivă, dat fiind că Digi utilizează infrastructura Telefónica în zonele în care nu are rețea proprie, reducând astfel concurența agresivă din sector. În concluzie , Telefónica gestionează simultan două dosare strategice: ieșirea dintr-o piață cu potențial, dar cu risc politic ridicat, și extinderea într-un spațiu european competitiv, dar profitabil. Evoluțiile din Venezuela și răspunsul administrației Trump vor fi decisive în reconfigurarea prezenței internaționale a operatorului spaniol. [...]
Cât plătesc românii impozit pe locuințe în 2026 – sumele s-au dublat în Iași și Constanța, creșteri de 80% la Timișoara și Ploiești
Românii plătesc în 2026 impozite cu până la 150% mai mari pentru locuințe, ca efect al unei noi legi și al deciziilor autorităților locale , informează HotNews.ro . Noua formulă de calcul include o valoare impozabilă majorată și eliminarea facilităților pentru clădirile vechi sau cu regim mare de înălțime. Majorările nu sunt uniforme, dar în marile orașe precum București , Timișoara sau Iași, locuitorii plătesc chiar și dublu față de anul trecut. Modificările fiscale au la bază Legea nr. 239/2025 , care a crescut valorile de referință pe metru pătrat pentru clădiri și terenuri, și a oferit consiliilor locale posibilitatea de a ajusta cota de impozitare între 0,08% și 0,2%. În plus, reducerile aplicate până în 2025, în funcție de vechimea construcției (până la 50%) sau numărul de etaje, au fost eliminate integral. Exemple de majorări în orașele mari București : impozitul pentru un apartament vechi poate ajunge la 500 lei , de la aproximativ 200 lei în 2025. În sectorul 4, pentru un apartament nou, suma se dublează, ajungând la 590 lei . Timișoara : pentru un apartament de 55 mp în zona A, impozitul crește de la 248 lei la 515 lei , chiar dacă cota de impozitare a rămas aceeași. Constanța : pentru un apartament de 3 camere, impozitul urcă de la 446 lei la 930 lei . Iași : impozitul pentru un apartament de 50 mp construit în anii ’80 se dublează, de la 180 lei la 375 lei . Brașov : creșteri de 2,6 ori în zona A, cu sume între 453 lei și 515 lei , în funcție de zonă. Ploiești : majorare de aproape 80% la apartamente, prin efectul legii și eliminarea scutirilor. Cluj : majorările variază între 58% și 71% , în funcție de zona fiscală. Situația în orașele medii și mici Slatina : un apartament ajunge de la 180 lei la 360 lei . Caracal : o casă veche de peste 100 de ani este impozitată cu 1.159 lei , față de 323 lei în 2025. Vaslui : creștere de 90% la impozitele pe locuințe, fără decizie locală, doar prin noua lege. Miercurea Ciuc : pentru o casă de 110 mp, impozitul crește de la 387 lei la 707 lei . Zalău, Arad, Deva, Oradea : toate înregistrează creșteri de 70% până la 100% , cu efecte și asupra impozitelor pentru terenuri intravilane și agricole. Alte modificări semnificative Bonificația de 10% pentru plata anticipată se menține. Reducerile pentru persoane cu handicap au fost eliminate. Impozitele auto cresc în funcție de norma de poluare, iar în Constanța un autoturism hibrid este taxat acum cu 144 lei , față de 62 lei anterior. În unele cazuri, cum ar fi terenurile agricole extravilane, creșterile pot ajunge până la 250% , potrivit autorităților din Oradea. Aceste modificări reflectă o tendință națională de aliniere a valorilor fiscale la realitățile pieței imobiliare, dar impactul este semnificativ pentru populație. În lipsa unor măsuri de compensare, pentru mulți români povara fiscală devine mult mai mare, în special în marile orașe unde valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut masiv. Reacțiile autorităților locale variază , unii edili spunând că au aplicat cota minimă, dar creșterea valorilor impuse prin lege a anulat orice efect de temperare. În același timp, aceste majorări sunt folosite și ca argument politic pentru creșterea veniturilor locale necesare investițiilor. [...]
Sergey Brin revine pe locul 3 în topul miliardarilor – Alphabet depășește 4 trilioane de dolari
Sergey Brin l-a depășit pe Jeff Bezos și a revenit pe poziția a treia în clasamentul global al miliardarilor , conform Forbes , după ce acțiunile Alphabet au continuat să crească spectaculos. Saltul este rezultatul direct al unei înțelegeri recente între Apple și Google privind integrarea modelului de inteligență artificială Gemini în asistentul Siri, o decizie ce a consolidat poziția Alphabet în fruntea industriei AI. Alphabet a devenit luni a patra companie din lume care atinge o capitalizare bursieră de peste 4 trilioane de dolari , alăturându-se astfel gigantelor Nvidia, Microsoft și Apple. Deși ultimele două au scăzut ulterior sub acest prag, Alphabet și-a menținut poziția, susținută de un avans de 1,3% al acțiunilor marți după-amiază, cu un vârf de 2,4% în cursul sesiunii. Creșterea vine pe fondul unui parcurs impresionant în 2025, când valoarea acțiunilor companiei a crescut cu 65%, cel mai mare avans anual din 2009 încoace. Comparativ, acțiunile Oracle au scăzut cu 1,5%, iar cele ale Amazon cu aproape 2%, ceea ce a facilitat urcarea lui Sergey Brin în clasament. Potrivit listei Forbes Real-Time Billionaires, averea sa a crescut marți cu 4,9 miliarde de dolari, ajungând la 255,6 miliarde. Îl devansează doar cofondatorul Google, Larry Page, cu 277 miliarde, și Elon Musk , lider detașat, cu 725,3 miliarde. Jeff Bezos a coborât pe locul patru, cu 253,2 miliarde, iar Larry Ellison ocupă locul cinci, cu o avere estimată la 251,3 miliarde. Deși deține mai puține acțiuni de tip Class C în cadrul Alphabet, Brin a fost activ în vânzarea titlurilor proprii, folosindu-le parțial pentru a susține cercetarea în domeniul bolii Parkinson, o cauză căreia i-a dedicat și donații din acțiuni Tesla. Succesul Alphabet în AI a fost subliniat în 2025 de lansarea Gemini 3 și a celei de-a șaptea generații de cipuri AI, Ironwood, într-un context competitiv tot mai acut cu Nvidia. Conform analiștilor de la Citi, Alphabet este una dintre cele mai promițătoare companii pentru 2026, datorită bazei tehnologice solide și a investițiilor pe termen lung în infrastructură și modele AI. Analistul Deepak Mathivanan de la Cantor Fitzgerald a afirmat că Google are cea mai puternică prezență în acest domeniu, fiind greu de ajuns din urmă de concurență. Această ascensiune a lui Brin în clasamentul miliardarilor și performanța Alphabet confirmă că investițiile timpurii și strategice în AI continuă să genereze rezultate remarcabile pe termen lung. [...]
Inflația din România a încheiat 2025 la 9,7% - încă un an peste ținta BNR
Inflația a încheiat 2025 la 9,7%, al cincilea an consecutiv peste ținta BNR - un nivel dublu față de cel din vară, în ciuda unei ușoare temperări lunare în decembrie, când creșterea prețurilor a fost de doar 0,22%, cea mai redusă din ultimele opt luni. Situația reflectă o combinație de factori: eliminarea plafoanelor de preț la energie , majorări de TVA și accize , dar și o economie în răcire, cu consum stagnant pe final de an, transmite Profit.ro . Evoluția inflației lunare și rata anuală Graficul inflației lunare arată o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în a doua parte a anului 2025, dar nivelurile rămân departe de perioada de stabilitate din anii 2015–2019. În paralel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% de BNR din august 2024, un nivel ridicat comparativ cu alte țări din regiune, într-un efort de a ancora inflația. Cum au evoluat prețurile pe categorii Conform datelor INS , în 2025, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 7,32% , cu diferențe majore între categoriile de produse și servicii: Alimente: +7,75% Mărfuri nealimentare: +10,48% Servicii: +11% În continuare, prezentăm o selecție a produselor și serviciilor cu cele mai mari scumpiri și cele mai relevante modificări de preț : Categorie Creștere (%) față de dec. 2024 Energie electrică +61,57% Bilete avion +17,99% Cafea +23,62% Carne de vită +11,80% Fructe proaspete +12,99% Restaurante, cafenele, cantine +14,21% Îngrijire medicală +13,96% Apă, canal, salubritate +13,66% Igienă și cosmetică +17,57% Cazare în hoteluri +10,58% Lapte de vacă +11,96% Zahăr -0,45% Cartofi -10,99% Fasole, leguminoase -4,10% Făină și mălai -0,40% Combustibili -1,19% Scăderile de preț au fost influențate în principal de un an agricol bun , în special la legume și cereale, dar nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile majore din zona energiei și a serviciilor . Dobânzile și inflația: o ecuație complicată A doua diagramă relevă clar cum rata inflației a depășit constant ținta BNR (1,5–3,5%) începând cu 2021. Deși banca centrală a reacționat cu majorări de dobândă în 2022 și 2023, inflația nu a putut fi readusă în intervalul țintă, iar în 2025 s-a menținut aproape de 10%. Analiștii speră că în 2026, în contextul unui efect statistic favorabil și al unei cereri mai slabe, presiunile inflaționiste vor scădea, permițând o eventuală relaxare a politicii monetare . Totuși, persistă riscuri majore: eliminarea plafonului de preț la gazele naturale și posibila renunțare la plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază ar putea reaprinde spirala prețurilor . PE SCURT 2025 a fost încă un an dificil pentru stabilitatea prețurilor în România. Deși dinamica lunară a inflației a dat semne de temperare pe final de an, fundamentele rămân fragile, iar BNR pare din nou în situația de a rata ținta pentru al șaselea an consecutiv . Evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de comportamentul prețurilor administrate și de relansarea consumului intern. [...]
Plata anticipată a taxelor locale în 2026 aduce o reducere de 10%; avantaj pentru cetățeni și bugetele locale
Cei care își achită integral impozitele locale până la 31 martie 2026 beneficiază de o reducere de 10% , conform unei măsuri menite să stimuleze plata anticipată și să ușureze presiunea bugetară asupra autorităților locale, informează Playtech . Reducerea se aplică impozitelor anuale datorate pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport și vizează doar plățile efectuate într-o singură tranșă, până la termenul menționat. Pentru contribuabili, măsura se traduce într-o economie directă. Spre exemplu, un impozit de 3.000 de lei se reduce la 2.700 de lei dacă este achitat până la 31 martie, diferența de 300 de lei rămânând în buzunarul contribuabilului. În cazul persoanelor care dețin mai multe bunuri impozabile – de pildă o casă, un teren și un autoturism – bonificația se aplică pentru fiecare în parte, ceea ce poate duce la economii totale considerabile într-un singur an fiscal. După expirarea termenului de 31 martie, reducerea nu mai este disponibilă. Proprietarii pot achita impozitul în două tranșe egale, cu scadențe la 30 iunie și 30 septembrie 2026 , însă fără nicio bonificație. În plus, întârzierea peste aceste date atrage penalități și dobânzi de întârziere. Această politică fiscală avantajează și administrațiile locale, care obțin astfel un flux mai rapid de încasări bugetare în prima parte a anului. Banii colectați din timp pot fi folosiți mai eficient pentru întreținerea infrastructurii, finanțarea proiectelor locale și buna funcționare a serviciilor publice. Așadar, măsura are o dublă utilitate: ajută atât cetățenii, cât și primăriile. Este esențial ca persoanele interesate de bonificație să consulte și hotărârile consiliilor locale, întrucât pot exista particularități de aplicare la nivel local. Unele primării pot impune condiții suplimentare sau pot stabili reguli administrative specifice pentru obținerea reducerii. Pentru a beneficia de bonificație: Plata integrală trebuie făcută până la 31 martie 2026 ; Se aplică separat pentru fiecare tip de impozit: clădiri, terenuri, autoturisme ; Plata se face într-o singură tranșă; Verificați regulile fiscale stabilite de consiliul local de care aparțineți. În concluzie, bonificația de 10% poate fi o soluție practică pentru gospodărirea bugetului familial și pentru evitarea penalităților, oferind în același timp un sprijin important pentru comunități în gestionarea fondurilor publice. [...]
Guvernul taie posturi și introduce măsuri fiscale noi; permis suspendat pentru datornici
Guvernul condus de Ilie Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament pentru o amplă reformă a administrației publice , care include reduceri semnificative de posturi și cheltuieli, plafonarea salariilor, măsuri stricte privind construcțiile ilegale și suspendarea permiselor de conducere în cazul neachitării amenzilor. Potrivit Cotidianul.ro , Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și locală. Estimarea economiilor la buget în 2026 este de 3,36 miliarde de lei, cu o creștere progresivă până în 2030. Reorganizarea administrației va presupune: reducerea cu 30% a posturilor disponibile, fără a afecta mai mult de 20% din cele ocupate; limitarea numărului de posturi din instituțiile prefectului cu 25% (cu excepția pașapoartelor și permiselor auto); o normă de personal în funcție de populație: un post la 1.200 de locuitori pentru localități, respectiv la 6.500 pentru județe. Unitățile administrative cu sub 4.500 de locuitori nu vor mai putea înființa poliții locale , decât dacă își susțin cheltuielile exclusiv din venituri proprii. Reforma introduce și criterii clare pentru înființarea serviciilor, direcțiilor sau direcțiilor generale, în funcție de numărul de angajați. Limitări la nivelul Guvernului și al administrației locale: Cabinetele demnitarilor și ale aleșilor locali vor avea un număr limitat de posturi, între 1 și 5, în funcție de funcție și populația localității. Structura Guvernului și a administrației locale va trebui să respecte noi reguli stricte de organizare funcțională. Măsuri fiscale și administrative: Impozitul pe clădirile construite ilegal va fi majorat cu 100% timp de 5 ani , începând cu anul următor constatării. Salariile din administrația locală vor fi plafonate , iar grilele vor fi stabilite prin hotărâre de guvern în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare nu va putea avea un salariu mai mare de 90% din cel al ministrului Dezvoltării. Suspendarea permiselor pentru amenzi neachitate: Una dintre cele mai controversate prevederi este legată de aplicarea unor sancțiuni pentru neplata amenzilor contravenționale: Dacă, în termen de 12 luni de la emiterea procesului-verbal, amenda nu este plătită, instanța poate transforma amenda în muncă în folosul comunității sau amendă penală. În plus, dacă amenda nu este achitată în termen de 90 de zile lucrătoare , titularul își pierde dreptul de a conduce . Suspendarea se aplică de la ora 00:00 a celei de-a treia zile lucrătoare după expirarea termenului și încetează abia după plata integrală sau la 2 ani de la luarea în evidență. Debitorul va primi o somație oficială, în termen de 15 zile lucrătoare, în care se va menționa momentul exact al pierderii dreptului de a conduce. Alte prevederi: Jocurile de noroc vor putea fi autorizate doar cu aprobarea consiliului local, care va decide zonele unde se permit astfel de activități și cuantumul taxei locale. Redevențele din concesionarea terenurilor agricole de stat vor fi împărțite între bugetele locale (80%) și bugetul de stat (20%). Reforma vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața partenerilor internaționali pentru eficientizarea administrației publice și reducerea deficitului. [...]
Bugetul pe 2026 vine cu întârziere; Guvernul va funcționa două luni cu fonduri limitate
Vom avea bugetul pe 2026 abia la jumătatea lunii februarie , ceea ce înseamnă că Guvernul va începe anul în regim de austeritate bugetară temporară, cu cheltuieli limitate la media lunară din 2025. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, aflat la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. Întârzierea are potențialul de a afecta finanțarea unor proiecte de investiții, cel puțin în primele două luni ale anului. Potrivit lui Nanu, planul de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 miliarde de lei, în funcție de un deficit bugetar care va fi stabilit între 6% și 6,5% din PIB. Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor proveni din împrumuturi interne , iar componenta de retail (emisiuni pentru populație) se va menține la un nivel record de 48,5 miliarde de lei, la fel ca în 2025. În ceea ce privește împrumuturile externe, planul include atragerea a 21 miliarde de euro, structura fiind următoarea: 6,5 miliarde euro – de la Comisia Europeană 1,5 miliarde euro – de la Banca Mondială și BEI 10 miliarde euro – prin eurobonduri 3 miliarde euro – vor fi folosiți pentru rambursarea unor emisiuni ajunse la maturitate Comparativ cu 2025, se estimează o scădere semnificativă a emisiunilor de eurobonduri , de la 16 miliarde euro la 10 miliarde euro. Această reducere vizează îmbunătățirea condițiilor de finanțare externe prin scăderea curbei randamentelor și a spreadurilor. Nanu mai subliniază că, pe termen mediu, creșterea absorbției fondurilor europene este esențială pentru a reduce presiunile asupra necesarului de finanțare a deficitului. Se așteaptă ca, pe măsură ce reformele fiscale vor da rezultate, componenta internă de împrumuturi să crească. Deși ținta de deficit pentru 2026 prevede o îmbunătățire față de anii anteriori – de la 8,4% în 2025 și 9,3% în 2024 – România va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație obligă Guvernul la o politică fiscală atent calibrată, într-un context economic intern și internațional incert. Tabel – Comparativ plan de finanțare 2025 vs. 2026: Indicator 2025 2026 (estimare) Deficit bugetar (% PIB) 8,4% 6 – 6,5% Finanțare totală (mld. lei) – 265 – 275 Împrumuturi interne (mld. lei) – 160 – 170 Retail (mld. lei) 48,5 48,5 Împrumuturi externe (mld. euro) 21 21 Eurobonduri (mld. euro) 16 10 Observație: În lipsa bugetului aprobat, administrația publică va putea aloca fonduri doar în limita unei douăsprezece din cheltuielile anuale din anul anterior, ceea ce afectează în special proiectele de investiții cu execuție rapidă. [...]
ANAF schimbă regulile pentru eșalonările la plată; sistemul va deveni mai restrictiv, dar și mai previzibil
Contribuabilii cu datorii către stat trebuie să se conformeze noilor reguli aplicabile din 1 ianuarie 2026 , conform Profit.ro . ANAF a explicat cum se aplică modificările aduse Codului de procedură fiscală privind eșalonările la plată, atât în forma simplificată, cât și în forma clasică. Măsurile vizează întărirea disciplinei fiscale și prevenirea utilizării abuzive a acestor mecanisme de către contribuabilii care evitau sistematic plata obligațiilor bugetare. Două tipuri de eșalonare: simplificată și clasică În forma simplificată, eșalonarea este accesibilă contribuabililor care au datorii reduse – până la 100.000 lei pentru persoane fizice și până la 400.000 lei pentru firme. Se aplică doar dacă datoriile nu sunt mai vechi de 12 luni, iar entitatea juridică este înființată de cel puțin un an. Avantajul major al acestei forme este că nu presupune garanții sau contract de fideiusiune. Cererea se depune simplu, la ANAF , iar perioada maximă a eșalonării este de 12 luni. Tip eșalonare Condiții principale Valabil pentru Perioadă maximă Garanții necesare Simplificată Datorii recente, entitate cu vechime >12 luni Persoane fizice (<100.000 lei), juridice (<400.000 lei) 12 luni Nu Clasică Dificultate financiară demonstrabilă Orice contribuabil 5 ani Da Pe de altă parte, eșalonarea clasică se acordă pe o perioadă mai lungă, de până la 5 ani, și este destinată inclusiv celor cu datorii semnificative. Pentru accesarea acestei forme, contribuabilii trebuie să constituie garanții sau să prezinte contract de fideiusiune. ANAF va accepta această formă doar dacă se constată posibilitatea reală de plată în rate a datoriei. Când este necesar contractul de fideiusiune Contractul de fideiusiune devine obligatoriu în mai multe situații, cum ar fi: contribuabilul nu deține bunuri suficiente pentru a garanta plata; contribuabilul are alte datorii pentru care nu se poate acorda eșalonare; firma este nou-înființată (sub 12 luni); se solicită modificarea eșalonării sau includerea de noi datorii; se dorește menținerea unei eșalonări existente, dar apar noi obligații bugetare; Este important de menționat că ANAF execută aceste garanții doar dacă debitorul nu respectă calendarul de plată stabilit. Obiectivul: eliminarea comportamentului abuziv Modificările legislative vizează descurajarea tacticilor abuzive practicate în trecut de contribuabilii care acumulau datorii mari, mizând pe eșalonări repetate și apoi pe proceduri de insolvență. Practic, statul se afla în imposibilitatea de a recupera sume considerabile, în timp ce firmele respective își continuau activitatea fără a-și onora obligațiile bugetare. Încurajarea contribuabililor corecți Noile măsuri nu penalizează contribuabilii de bună credință, ci îi sprijină să-și onoreze datoriile într-un mod sustenabil. Eșalonările rămân o soluție viabilă pentru cei care demonstrează intenția clară de a plăti. ANAF subliniază că nu aplică automat aceste reglementări – ele funcționează doar în cadrul procedurilor legale, pe bază de cerere și analiză individuală. În plus, prevederile privind răspunderea solidară rămân neschimbate: contribuabilii care își declară corect și plătesc obligațiile fiscale nu răspund solidar pentru datoriile altora. Concluzie Prin clarificarea și diferențierea celor două forme de eșalonare, autoritățile fiscale își propun să întărească încrederea în sistem, să recupereze mai eficient veniturile bugetare și să elimine practicile de evitare fiscală. Reforma eșalonărilor nu interzice accesul la facilitate, dar îl condiționează de seriozitate și transparență din partea contribuabililor. [...]
România are de câștigat din acordul UE–Mercosur; exporturi mai mari și importuri strategice
UE deschide ușa pieței Mercosur, iar România poate profita semnificativ de noul acord comercial cu cele patru state sud-americane , în special prin creșterea exporturilor cu valoare adăugată și accesul mai competitiv la materii prime esențiale. Conform cursdeguvernare.ro , acordul de liber schimb UE–Mercosur, aprobat recent de ambasadorii statelor membre, vine după 25 de ani de negocieri și oferă perspective economice majore, inclusiv pentru România. Avantajele economice ale acordului UE–Mercosur pentru România Prin acest acord, România își poate diversifica destinațiile de export , reducând din dependența de piața UE, unde economiile mari precum Germania și Franța trec prin dificultăți. Acordul favorizează exporturile cu valoare adăugată către statele Mercosur – Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – dar și importuri mai ieftine de materii prime , în special pentru agricultură și industrie. Importurile actuale ale României din cele patru state sunt constituite în mare parte din materii prime și produse cu grad redus de prelucrare, ceea ce permite industriei autohtone să le transforme în produse finite, adăugând valoare local. În același timp, sectorul agroalimentar ar putea beneficia de importuri mai competitive, cum este cazul șrotului și boabelor de soia din Brazilia. Contextul relației comerciale actuale dintre România și țările Mercosur este următorul: Țară Exporturi RO (mil. USD) Importuri RO (mil. USD) Sold balanță (mil. USD) Brazilia 234,56 263,67 -29,11 Argentina 26,72 172,36 -145,64 Uruguay foarte redus foarte redus - Paraguay foarte redus foarte redus - Astfel, pe baza acestor cifre, se remarcă o balanță comercială deficitară pentru România, însă potențialul de creștere este semnificativ, mai ales dacă se accelerează exporturile cu valoare adăugată. Sectoare cheie cu potențial de export și colaborare economică România poate targeta următoarele domenii pentru a-și crește exporturile și influența economică în țările Mercosur: Mașini, aparate și echipamente electrice – deja principalul segment de export către Brazilia. Vehicule, aeronave, echipamente de transport – atât în Brazilia, cât și Argentina. Dispozitive electronice și produse IT – cu potențial ridicat pe piețele emergente. Echipamente agricole și piese de schimb – în Argentina există o cerere mare pentru utilaje de irigații și barje. Produse chimice și îngrășăminte – Brazilia a importat îngrășăminte de 15 miliarde de dolari în 2024, iar România ar putea intra pe această piață dacă își reactivează capacitățile de producție. Top produse exportate de România în Brazilia (2024) Mașini, aparate, echipamente electrice – 109,22 mil. $ Vehicule și echipamente transport – 71,74 mil. $ Metale și articole metalice – 20,07 mil. $ Produse din plastic și cauciuc – 17,55 mil. $ Top produse importate de România din Brazilia (2024) Produse alimentare, băuturi, tutun – 118,83 mil. $ Vehicule și echipamente de transport – 45,99 mil. $ Pastă de lemn și hârtie – 25,62 mil. $ Produse vegetale – 25,19 mil. $ Alte oportunități sectoriale pentru România: Construcția de nave/barje – în Argentina există un necesar de peste 1.000 de unități. Industria atomică – Argentina deține trei centrale nucleare CANDU, compatibile cu expertiza românească. Piese auto și componente industriale – cerere în creștere în Argentina, unde Renault, VW și Ford au fabrici. Export indirect prin creșterea exporturilor UE – România, ca furnizor de piese auto, ar beneficia de impulsul dat economiilor europene de noul acord. În plus, UE a negociat introducerea de contingente tarifare și instrumente de protecție pentru fermieri , ceea ce reduce riscurile importului masiv de produse agricole, protejând totodată piețele interne. puteți citi analiza completă la sursă . [...]
Tensiuni în Europa: NATO și criza din Groenlanda; efectele asupra cheltuielilor militare
Europa se confruntă cu o nouă economie de război, alimentată de temerile legate de Groenlanda și Venezuela , potrivit CNBC . Aceste tensiuni au determinat o creștere a cheltuielilor militare în regiune, pe fondul preocupărilor legate de securitatea energetică și stabilitatea geopolitică. NATO și statele membre europene își intensifică eforturile de apărare, ca răspuns la criza din Groenlanda și la instabilitatea din Venezuela . Aceste situații subliniază importanța resurselor naturale și a controlului asupra acestora, elemente esențiale pentru securitatea energetică a Europei. În acest context, cheltuielile pentru apărare devin o prioritate, reflectând o tendință de lungă durată de consolidare a capacităților militare. Pe lângă aspectele economice, aceste evoluții au implicații majore asupra politicilor externe ale țărilor europene. Creșterea bugetelor pentru apărare și intensificarea cooperării în cadrul NATO sunt văzute ca măsuri necesare pentru a face față noilor provocări internaționale. În acest fel, Europa își propune să asigure stabilitatea și să răspundă eficient la amenințările emergente. [...]