Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Ofertele de muncă din Olanda și Germania urcă la 3.100–3.200 euro pe lună (aprox. 15.500–16.000 lei), dar vin cu condiții de efort fizic sau permis auto , potrivit Newsweek . În contextul în care, conform articolului, între 50.000 și 100.000 de români pleacă anual la muncă în străinătate, diferența de venit rămâne principalul motor al migrației de muncă. Olanda: agricultură în seră, până la 3.100 euro Pentru cei fără o meserie, articolul indică joburi în agricultură, în Olanda, cu salarii „între 2.650 și 3.100 euro” (aprox. 13.250–15.500 lei). Munca este descrisă ca fiind în seră, cu activități precum recoltarea și procesarea legumelor (exemplele date: bok choy și salată), curățare și ambalare. Un element operațional important este cerința fizică: se menționează explicit că „lucrezi la genunchi”, deci e nevoie de o condiție fizică bună. Programul de lucru prezentat: 40 de ore pe săptămână, inclusiv sâmbăta dimineața; început devreme dimineața; zile lucrătoare de obicei de 7,5 ore/zi. Germania: livrator cu permis categoria B, până la 3.200 euro În Germania, oferta prezentată este pentru livrator (menționat ca livrator pentru Amazon ), cu salariu „între 2.800 și 3.200 euro” (aprox. 14.000–16.000 lei). Condiția-cheie este permisul de conducere categoria B, alături de cerințe precum flexibilitate, punctualitate, fiabilitate, orientare către clienți, spirit de echipă și rezistență fizică. Și aici programul este similar: 40 de ore pe săptămână, inclusiv sâmbăta dimineața; început devreme dimineața; zile de lucru de regulă de 7,5 ore. Articolul mai notează două elemente cu impact direct în venitul net și costuri: compania ar preciza că bacșișul rămâne la angajat; există opțiunea de cazare pentru 500 euro (aprox. 2.500 lei). Mențiune: Elveția, 3.600 euro, dar cu cerințe de experiență Newsweek mai indică faptul că, pentru un job similar de livrator în Elveția, salariul ar fi de 3.600 euro (aprox. 18.000 lei), pe fondul costurilor mai ridicate din această țară, cu condiția să existe seriozitate și experiență la volan; permisul categoria B ar fi suficient, conform articolului. Pentru context suplimentar, publicația trimite și la materiale despre munca sezonieră în Olanda, inclusiv la cules de lalele și la oferte cu plată săptămânală: Newsweek și Newsweek . [...]
Banca Japoniei a urcat dobânda-cheie la 1% , cel mai ridicat nivel din 1995, într-o mișcare care riscă să se traducă în costuri mai mari de finanțare pentru economie, pe fondul presiunilor inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Al Jazeera . Banca Japoniei (BOJ) a votat marți, cu 7 la 1, majorarea dobânzii de politică monetară cu un sfert de punct procentual, până la 1%. Decizia era „larg așteptată” și continuă ieșirea treptată din politica monetară ultra-relaxată, menținută timp de decenii pentru a combate stagnarea economică. De ce a crescut BOJ dobânzile: riscul ca inflația să depășească ținta În comunicatul citat de publicație, banca centrală arată că, deși inflația a fost „pe țintă”, scumpirea petrolului a început să se transmită în tranzacțiile dintre companii, ceea ce ar putea împinge în sus prețurile „pe o gamă largă de produse”. BOJ avertizează că, pe fondul creșterii așteptărilor inflaționiste pe termen mediu și lung, există riscul ca inflația de bază măsurată prin indicele prețurilor de consum (CPI) să se abată în sus peste ținta de stabilitate a prețurilor de 2%. Expunerea la șocul petrolului și rolul măsurilor guvernamentale Japonia importa aproximativ 95% din țițeiul său din Orientul Mijlociu înainte de izbucnirea războiului, ceea ce face a patra economie a lumii vulnerabilă la scumpiri bruște ale combustibililor. Guvernul condus de premierul Sanae Takaichi a introdus măsuri pentru a limita creșterea prețurilor la energie, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol și subvenții pentru facturile gospodăriilor la gaze și electricitate. În acest context, inflația „core” (fără alimente proaspete) a urcat cu 1,4% în aprilie, anual, nivel pe care BOJ îl pune pe seama măsurilor care au „redus povara” scumpirilor la energie. Context: normalizarea politicii monetare după „deceniile pierdute” Potrivit Al Jazeera, BOJ a început să se îndepărteze de dobânzile ultra-scăzute și negative în 2024, când a renunțat la rata de -0,1% și a operat prima majorare în 17 ani, în martie. Japonia a traversat o perioadă îndelungată de creștere slabă și deflație după spargerea bulei activelor de la începutul anilor 1990, cunoscută drept „deceniile pierdute”. Economia a arătat însă semne de revenire: PIB-ul a crescut cu 2,1% în ritm anualizat în primul trimestru al acestui an, cea mai rapidă expansiune din ultimele șase trimestre. Min Joo Kang, economist-șef pentru Coreea de Sud și Japonia la ING, a declarat pentru Al Jazeera că majorarea dobânzii semnalează „o schimbare pozitivă” și sugerează progrese către creștere susținută și stabilitate a prețurilor, în condițiile în care banca centrală vede ținta de 2% ca fiind „la îndemână”, ceea ce îi susține încrederea într-o normalizare graduală. [...]
Economia Chinei intră într-o fază de creștere „cu două viteze”, cu exporturile și industria în urcare, dar cu cererea internă în scădere , ceea ce crește presiunea pentru noi intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea, potrivit unei analize publicate de Economica . Datele oficiale arată că, în mai, consumul a slăbit: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,6%, după un avans de 0,2% în aprilie, conform Biroului Național de Statistică (NBS). Este primul declin lunar din decembrie 2022, în condițiile în care analiștii intervievați de Reuters se așteptau la stagnare. Cererea internă cedează, iar imobiliarele rămân o frână Fragilitatea este vizibilă și în sectorul auto: vânzările din China au continuat să scadă în mai pentru a opta lună consecutiv, semnalând o cerere mai slabă, iar analiștii estimează că presiunile vor continua în acest an. Pe partea investițiilor, în primele cinci luni ale anului, investițiile în active fixe au scăzut cu 4,1%, după un declin de 1,6% în perioada ianuarie–aprilie, peste așteptările economiștilor (recul de 2%). Investițiile imobiliare și-au adâncit scăderea la 16,2% în ianuarie–mai, de la 13,7% în ianuarie–aprilie, pe fondul problemelor prelungite din sectorul imobiliar. Industria și tehnologia trag în sus, pe fondul cererii externe În contrast, producția industrială a crescut cu 4,5% în ritm anual în mai, după 4,1% în aprilie, peste estimarea analiștilor (4,3%). Un sprijin important vine din tehnologie: producția de înaltă tehnologie a urcat cu 15,1% luna trecută, pe fondul investițiilor globale în inteligență artificială și al cererii pentru tehnologie, potrivit analiștilor citați. Economistul Xu Tianchen (Economist Intelligence Unit) descrie aceste rupturi ca fiind între cererea internă și cea externă, între inteligența artificială și industriile tradiționale, precum și între vânzările cu amănuntul și servicii. Ce urmează: risc de încetinire și posibile măsuri de sprijin Xu Tianchen anticipează o încetinire a creșterii economice în trimestrul al doilea la 4,5%, de la 5% în primele trei luni ale anului. În același timp, el consideră că atingerea țintei anuale de creștere de 4,5%–5% „nu va fi dificilă”, însă slăbirea cererii interne ar putea determina intervenții ale autorităților în trimestrul al doilea. Pe piața muncii, presiunea rămâne ridicată, inclusiv pe fondul numărului mare de absolvenți care intră pe piață în această vară și al temerilor legate de inteligența artificială, deși un studiu la nivel național indică o scădere a ratei șomajului la 5,1% în mai, de la 5,2% în aprilie. Economiștii citați mai arată că exporturile solide ar putea continua să sprijine economia Chinei în acest an. [...]
Avertismentul lui Eugen Rădulescu pune presiune pe dezbaterea fiscală : potrivit Economedia , consilierul guvernatorului BNR susține că introducerea impozitării progresive a salariilor (cu taxe mai mari pentru veniturile de peste 2.000–4.000 de euro) ar „bloca economia”, pe fondul unor dezechilibre bugetare care, în opinia sa, cresc riscul unui scenariu de tip Grecia. Rădulescu a făcut declarațiile într-un interviu acordat Ziarul de Iași , în care argumentează că suprataxarea veniturilor mai mari ar descuraja munca și ar reduce motivația de a câștiga mai mult. De ce contează: impozitarea progresivă, legată de riscul macro și costul finanțării Unghiul principal al intervenției sale este unul de impact economic: schimbarea regimului de impozitare a salariilor ar veni într-un moment în care România are deja o datorie publică „de aproape 60% din PIB”, după ani de cheltuieli publice ridicate, iar efectele dezechilibrelor bugetare se văd, spune el, în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor. În acest context, Rădulescu afirmă că o continuare a politicilor de creștere a cheltuielilor „fără acoperire” ar putea agrava problemele economice. Datoria publică, în creștere rapidă: comparația 2006–2025 Economistul indică o deteriorare accelerată a poziției fiscale în ultimele două decenii: de la „11–12% din PIB” datorie publică în 2006, la „aproape 60% din PIB” în 2025. În interviu, el susține că banii s-ar fi dus preponderent către cheltuieli pe care le consideră ineficiente (exemplele menționate includ proiecte locale și majorări de salarii și pensii în sectorul public). „Scenariul Grecia”: avertisment despre o ajustare forțată Întrebat dacă România riscă un scenariu similar Greciei, Rădulescu spune că riscul este „din ce în ce mai pronunțat” și avertizează că, pe măsură ce politicienii ar subestima gravitatea situației, „ruptura s-ar putea să fie mai brutală”. Ca explicație, el invocă evoluția Greciei: acumularea de dezechilibre pe termen lung, urmată de momentul în care finanțarea nu a mai fost disponibilă și ajustarea s-a făcut prin măsuri dure, inclusiv tăieri nominale de salarii și pensii. „Și cu cât politicienii înțeleg mai puțin cât de grav este riscul în care suntem, cu atât ruptura s-ar putea să fie mai brutală.” Ce urmează Declarațiile vin într-o perioadă în care discuțiile despre impozitarea progresivă reapar periodic în spațiul public. În lectura lui Rădulescu, o astfel de schimbare ar amplifica riscurile economice într-un moment în care datoria și costurile de finanțare sunt deja ridicate, iar ajustările ar putea deveni mai abrupte dacă dezechilibrele persistă. [...]
Venitul median net al românilor a urcat puternic, dar rămâne la 2,8 ori sub media UE , iar această diferență continuă să limiteze convergența reală a nivelului de trai, în pofida celei mai rapide creșteri din Uniune în ultimii 15 ani, potrivit Stirile Pro TV . Datele Eurostat , prelucrate de Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România ), arată că în perioada 2010–2025 veniturile reale din România au avansat cu 160%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene creșterea mediană a fost, în medie, de 25%. Ce măsoară „venitul median” și de ce contează Indicatorul folosit în analiză este venitul median, nu salariul median. El include mai multe surse de venit, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, ceea ce îl face relevant pentru o imagine mai completă asupra resurselor unei gospodării. România: recuperare rapidă, dar decalaj încă mare În România, venitul median net anual a crescut de la 2.448 euro în 2016 (de 6,5 ori sub media UE) la 8.187 euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună, conform analizei citate. Deși diferența față de media europeană s-a redus, veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media UE. În același interval, inflația cumulată din România a fost de 65%, un element care influențează cât din creșterea nominală se vede efectiv în puterea de cumpărare. Inegalități: scădere ușoară, dar peste media UE Analiza indică o reducere modestă a diferențelor dintre veniturile mici și cele mari: pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri (prima cvintilă) a ajuns în 2025 la 5.046 euro/an (circa 2.100 lei/lună), de patru ori peste nivelul din 2016; pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri (a cincea cvintilă) a urcat la 11.894 euro/an (aprox. 5.000 lei/lună), de aproape trei ori față de 2016. Raportul dintre veniturile mari și cele mici s-a redus de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025, însă rămâne peste media UE (2,2 la 1). Orașe mari vs. rural: decalaj în scădere din 2022 Diferența dintre veniturile din marile orașe și cele din mediul rural a început să se reducă începând din 2022, potrivit datelor prezentate. În 2025, venitul median anual a fost de 10.032 euro în orașele mari (aprox. 4.200 lei/lună) și de 6.543 euro în rural (circa 2.750 lei/lună), ceea ce înseamnă un raport de 1,5 la 1, față de 2 la 1 în 2021. În ansamblu, datele sugerează că România recuperează rapid la nivel de ritm, dar rămâne într-o zonă în care decalajul față de media UE și nivelul inegalităților continuă să fie o constrângere economică majoră. [...]
Datoria externă totală a României a urcat la 229,5 miliarde euro după primele patru luni din 2026, în condițiile în care creșterea s-a concentrat pe împrumuturile pe termen lung, arată datele BNR citate de Mediafax . În perioada ianuarie–aprilie 2026, datoria externă totală a crescut cu peste 1 miliard de euro, până la 229,5 miliarde de euro. Structura datoriei: plus pe termen lung, minus pe termen scurt La 30 aprilie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro, în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2025. În același timp, datoria externă pe termen scurt a fost de 46,7 miliarde de euro, în scădere cu 2,8% față de finalul lui 2025. Din perspectiva riscului de refinanțare, mutarea creșterii către maturități mai lungi reduce presiunea imediată de rostogolire a datoriei, dar menține nivelul total ridicat al obligațiilor externe. Indicatori de lichiditate: serviciul datoriei scade, acoperirea importurilor crește ușor BNR raportează o rată a serviciului datoriei externe pe termen lung de 14,9% în ianuarie–aprilie 2026, față de 18,4% în 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,2 luni la 30 aprilie 2026, comparativ cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Tot la 30 aprilie, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare ale BNR a fost de 105,0%, față de 104,4% la finalul lui 2025. Contul curent și investițiile directe: deficit mai mic, intrări mai reduse În ianuarie–aprilie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Potrivit BNR, contribuțiile pe componente au fost mixte: deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 698 milioane euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mare cu 197 milioane euro, în timp ce balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, iar veniturile secundare au adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,5 miliarde de euro, în scădere față de 2,232 miliarde de euro în ianuarie–aprilie 2025. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, iar scăderea consumului indică o frânare a economiei , pe fondul scumpirilor puternice la energie și carburanți, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În termeni lunari, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,6% în mai 2026 față de aprilie, în timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicatorul folosit la nivelul UE pentru comparabilitatea inflației între state) a avansat cu 0,7%. Publicația notează că, în loc să scadă, inflația „crește de la lună la lună”. Pe comparația anuală, inflația s-a dublat față de mai 2025, urcând de la 5,5% la 10,9% în mai 2026. În același timp, ZF arată că inflația a crescut de la 9,7% în decembrie la „aproape 11%” în mai. Scumpirile la utilități și carburanți, presiune directă pe bugete În structura scumpirilor evidențiate, cele mai mari creșteri sunt la energie și combustibili: energia electrică: +55%; benzina: +30%; motorina: +36%. Aceste evoluții se văd deja în cerere: consumul a început să scadă, iar în aprilie este menționată o contracție de 5,4%. Efecte în prognoze și buget: creștere economică revizuită în jos Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie, mai notează ZF. În acest context, publicația indică faptul că rectificarea bugetară din această vară ar urma să fie „cel mai probabil” negativă. Contextul extern invocat este escaladarea tensiunilor din Iran, care a împins în sus inflația la nivel global și a tras în jos previziunile de creștere economică. [...]
Datoria guvernamentală a României a trecut de 60% din PIB în martie 2026 , urcând la 1.170 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor consultate de Agerpres . Nivelul reprezintă 60,2% din PIB, față de 58,2% în februarie (PIB conform comunicatului INS din 5 iunie 2026). În termeni nominali, datoria administrației publice a crescut de la 1.132 miliarde lei în februarie la 1.170 miliarde lei în martie. Creșterea vine în principal din datoria pe termen mediu și lung, care a urcat la 1.112 miliarde lei, de la 1.073 miliarde lei, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor la 58,128 miliarde lei (de la 58,655 miliarde lei). Structura datoriei: titlurile de stat domină Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 940,74 miliarde lei. Împrumuturile însumau 207,63 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: 526,1 miliarde lei în moneda națională; 518,79 miliarde lei echivalent în euro; 122,78 miliarde lei echivalent în dolari americani. Unde s-a acumulat datoria: central vs. local, intern vs. extern Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.145 miliarde lei, de la 1.107 miliarde lei în februarie, din care 1.087 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale era contractată în lei (506,26 miliarde lei) și în euro (513,22 miliarde lei echivalent). La nivel local, datoria administrației publice locale a urcat la 25,4 miliarde lei, de la 25,21 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (25,39 miliarde lei). Din perspectiva sursei de finanțare: datoria internă a ajuns la 582,202 miliarde lei (29,9% din PIB), față de 567,412 miliarde lei (29,2% din PIB) în februarie; datoria externă a urcat la 588,35 miliarde lei (30,3% din PIB), de la 564,85 miliarde lei (29,1% din PIB) în luna precedentă. [...]
Cheltuieli de peste 50 mld. lei din Fondul de rezervă în 2024 au împins presiunea pe deficit , arată o analiză publicată de G4Media , care descrie cum miniștri din guvernul Ciolacu au cerut bani „urgent” chiar cu asumarea explicită că măsura afectează deficitul bugetar. Potrivit articolului, Adrian Veștea , în calitate de ministru al Dezvoltării, a semnat în 2024 note justificative prin care solicita alocări din Fondul de rezervă bugetară . Documentele, publicate de Europa Liberă, conțin un pasaj în care miniștrii își asumă „cu toate consecințele legale de rigoare” că sunt necesare fonduri „urgent”, deși au cunoștință de nivelul ridicat al deficitului. Un element central este amploarea sumelor: peste 50 de miliarde de lei ar fi fost cheltuite în 2024 pe baza unor semnături „pe proprie răspundere” ale miniștrilor, iar alocările sunt descrise ca fiind făcute din Fondul de rezervă bugetară către instituții din subordine. În text apare și echivalarea sumei cu „10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde de lei), în contextul acestor alocări. Analiza mai notează că printre „evenimentele neprevăzute” invocate pentru accesarea fondului s-au aflat alegerile prezidențiale și parlamentare, deși datele acestora erau cunoscute cu ani înainte, precum și cheltuieli legate de pensii (inclusiv pentru luna decembrie), descrise drept „urgente” și „neprevăzute”. În ansamblu, materialul plasează aceste decizii în contextul unui deficit bugetar „scăpat de sub control” în 2024 și al unor creșteri de cheltuieli de „zeci de miliarde de lei” față de angajamentele de la începutul anului, sugerând un mecanism de finanțare care a amplificat presiunea pe buget prin utilizarea repetată a Fondului de rezervă. [...]
Șeful ANAF pregătește controale interne neanunțate în toate județele, pe fondul tensiunilor salariale care încep să afecteze colectarea , potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , spune că va merge „la ghișeu” în administrațiile fiscale județene fără să anunțe dinainte vizitele. De ce contează: colectarea, sub presiune, iar conducerea trece la verificări „din teren” Miza vizitelor este dublă: discuții cu șefii administrațiilor și cu angajații despre activitatea de colectare, dar și despre reorganizarea instituției. Nica a declarat pentru Profit.ro că deplasările nu vor fi anunțate în prealabil. „Se trezesc cu mine la ghișeu.” În același context, Profit.ro notează că nemulțumirea angajaților ANAF este de mai multe săptămâni „la cote ridicate” din cauza legii salarizării, nu din cauza reorganizării. Publicația mai arată că, după presiunea pusă în ultimele 12 luni pentru menținerea unui nivel ridicat al colectării (în sprijinul consolidării finanțelor statului), tensiunile recente au început să se vadă și în rezultate. Context: reorganizare și digitalizare, invocate ca motive pentru măsuri de eficientizare ANAF a luat în ultima perioadă mai multe măsuri pentru eficientizarea și reorganizarea activității, atât pe fondul ineficiențelor identificate, cât și ca urmare a implementării unor programe de digitalizare, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Profit.ro . Ce urmează: din informațiile disponibile nu rezultă un calendar al vizitelor sau măsuri concrete care vor fi anunțate după acestea, însă faptul că deplasările sunt neanunțate indică o componentă de control operațional asupra modului în care funcționează administrațiile fiscale la nivel local. [...]
Utilizarea camerelor video purtate pe corp la controalele ANAF în HoReCa a rămas o obligație de implementat în PNRR , potrivit HotNews , care citează o listă prezentată de ministrul Finanțelor cu activitățile încă nefinalizate din calendarul de reforme, ținte și jaloane aflate în responsabilitatea instituției. Măsura vizează „utilizarea camerelor purtate pe corp” în timpul controalelor derulate de ANAF, prin structura Antifraudă, în HoReCa și „alte zone de operare”, conform informațiilor prezentate. Din perspectiva companiilor vizate, inițiativa ar putea schimba modul de desfășurare a inspecțiilor în teren, prin documentarea video a interacțiunilor din timpul controlului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact, proceduri, costuri sau modul de utilizare a înregistrărilor. Pentru mai multe detalii, HotNews indică trimiterea către StartupCafe.ro . [...]
România intră într-o fereastră de risc pe piața muncii, odată cu pensionarea masivă a „decrețeilor” în 2032–2034, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar Dragoș Pîslaru o numește „o catastrofă” , potrivit Adevărul . În prezent, aproape 40% dintre persoanele aflate la vârsta activă sunt în afara pieței muncii, ceea ce amplifică deficitul de forță de muncă și presiunea viitoare asupra economiei. Pîslaru, ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și totodată interimar la Ministerul Muncii, a indicat că rata de ocupare pentru grupa 20–64 de ani este de 69%. România își propune să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%, însă, în evaluarea sa, „nu există nicio mișcare anume în această direcție”. Decalajul de gen și migrația adâncesc problema Ministrul a detaliat diferențe mari între bărbați și femei în ocupare: 78,2% pentru bărbați și 59,5% pentru femei, ceea ce înseamnă un decalaj de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”. În plus, el a arătat că migrația contribuie la tensiunile deja vizibile pe piața muncii. „Costul inacțiunii” și contractarea pieței muncii după 2032 Pîslaru susține că deficitul de forță de muncă și de competențe nu este o problemă sectorială și nici una de moment, iar presiunea va crește odată cu ieșirea la pensie a unei generații numeroase. „Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. (...) costul inacțiunii este de fapt uriaș.” El a avertizat că, în 2032–2034, când „decrețeii” se vor pensiona, piața muncii „se va contracta și mai mult”, ceea ce va amplifica presiunea. Investiții în capital uman și inovație, nu doar consum În intervenția sa, Pîslaru a vorbit despre ceea ce economiștii numesc „ capcana veniturilor medii ” (situația în care o economie nu mai poate recupera decalaje doar prin consum, fără creșteri de productivitate). În această logică, el a indicat două direcții principale pentru depășirea blocajului: investiții în capital uman (competențe) și inovație (modernizarea tehnologiei). Totodată, a spus că există măsuri finanțate din bani europeni, dar lipsește o politică „consecventă, integrată”, care să lege economia, finanțele, munca, educația, sănătatea și alte domenii relevante. Sărăcia și salariul minim, factor de frână pentru piața muncii Ministrul a adus în discuție și nivelul ridicat al sărăciei din România, despre care afirmă că afectează „complet” piața muncii. În acest context, a menționat existența unei părți importante a populației active care rămâne „undeva la un milion” în jurul salariului minim. Modelul „Trinitate”: fonduri UE, buget național și privat Pîslaru a susținut că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci să combine resursele europene cu bugetul național și investițiile private. El a invocat și fragmentarea proiectelor (aprox. 21.000 în PNRR și un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici” și „dispersate”), argumentând pentru o abordare mai coerentă. „Singura modalitate a României de a avansa (...) este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naționali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime.” În această formulă, Pîslaru estimează un „buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care ar putea fi folosit pentru a aborda probleme „critice pentru dezvoltarea României”. [...]