România riscă să piardă acces la o parte din fondurile UE pentru competitivitate dacă viitorul buget multianual ar aloca banii aproape exclusiv pe criteriul performanței economice, avertizează eurodeputatul USR Dan Barna, într-o declarație citată de Economica. Miza imediată este votul de săptămâna viitoare, la Strasbourg, asupra mandatului Parlamentului European pentru negocierile bugetare cu Comisia Europeană.

Barna spune că reforma bugetului UE ar reduce peste 50 de programe la trei „piloni” principali: bugete naționale și regionale (dezvoltare), competitivitate și „Global Europe”.

Pilonul de competitivitate: 400 mld. euro și disputa pe criteriile de alocare

Potrivit eurodeputatului, pilonul dedicat competitivității, estimat la aproximativ 400 de miliarde de euro, ar urma să fie distribuit aproape exclusiv în funcție de performanța economică. În acest scenariu, „trei-patru economii” ar concentra finanțarea, iar state precum România ar deveni marginale.

În acest context, Barna afirmă că a fost introdus un amendament care ar schimba formula de alocare astfel:

• 60% criteriu de competitivitate;
• 40% criteriu regional, pentru a face fondurile accesibile și companiilor din toate statele membre, cu accent pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina.

„Global Europe”: riscul ca banii UE să finanțeze indirect competitori externi

Pe al treilea pilon, „Global Europe”, Barna indică o dezbatere politică privind utilizarea fondurilor (aproape 10% din buget, „aproape 200 de miliarde”): dacă acestea rămân preponderent ajutor umanitar sau dacă ar trebui să susțină și reziliența economică a Uniunii.

Ca exemplu, el menționează o licitație de 320 de milioane de euro pentru autobuze în Dakar (Senegal), care ar urma să fie câștigată de o companie chineză, sugerând că, în lipsa unor criterii, UE poate ajunge să finanțeze indirect performanța economică a Chinei.

Ce urmează: poziția Parlamentului European pentru bugetul 2028–2034

Parlamentul European își adoptă săptămâna viitoare poziția privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, pe baza unui vot de marți, precedat de o dezbatere. Conform informațiilor citate, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune:

• 1,7 mii de miliarde de euro la prețuri constante (2025) sau 2,01 mii de miliarde de euro la prețuri curente, pentru șapte ani;
• un nivel de 1,27% din VNB-ul UE (Venitul Național Brut), cu rambursarea datoriei NextGenerationEU (0,11% din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual.

După stabilirea mandatului, Parlamentul European ar urma să înceapă negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre ajung la o poziție comună. Pentru România, disputa asupra criteriilor de alocare — mai ales în pilonul de competitivitate — devine un element cu potențial impact direct asupra accesului companiilor la finanțare europeană în următorul ciclu bugetar.