Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România riscă să piardă acces la o parte din fondurile UE pentru competitivitate dacă viitorul buget multianual ar aloca banii aproape exclusiv pe criteriul performanței economice, avertizează eurodeputatul USR Dan Barna, într-o declarație citată de Economica. Miza imediată este votul de săptămâna viitoare, la Strasbourg, asupra mandatului Parlamentului European pentru negocierile bugetare cu Comisia Europeană.
Barna spune că reforma bugetului UE ar reduce peste 50 de programe la trei „piloni” principali: bugete naționale și regionale (dezvoltare), competitivitate și „Global Europe”.
Potrivit eurodeputatului, pilonul dedicat competitivității, estimat la aproximativ 400 de miliarde de euro, ar urma să fie distribuit aproape exclusiv în funcție de performanța economică. În acest scenariu, „trei-patru economii” ar concentra finanțarea, iar state precum România ar deveni marginale.
În acest context, Barna afirmă că a fost introdus un amendament care ar schimba formula de alocare astfel:
Pe al treilea pilon, „Global Europe”, Barna indică o dezbatere politică privind utilizarea fondurilor (aproape 10% din buget, „aproape 200 de miliarde”): dacă acestea rămân preponderent ajutor umanitar sau dacă ar trebui să susțină și reziliența economică a Uniunii.
Ca exemplu, el menționează o licitație de 320 de milioane de euro pentru autobuze în Dakar (Senegal), care ar urma să fie câștigată de o companie chineză, sugerând că, în lipsa unor criterii, UE poate ajunge să finanțeze indirect performanța economică a Chinei.
Parlamentul European își adoptă săptămâna viitoare poziția privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, pe baza unui vot de marți, precedat de o dezbatere. Conform informațiilor citate, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune:
După stabilirea mandatului, Parlamentul European ar urma să înceapă negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre ajung la o poziție comună. Pentru România, disputa asupra criteriilor de alocare — mai ales în pilonul de competitivitate — devine un element cu potențial impact direct asupra accesului companiilor la finanțare europeană în următorul ciclu bugetar.
Recomandate
România este folosită ca avertisment în dezbaterea bugetară din Ungaria , într-un discurs în care premierul Péter Magyar a legat direct derapajele fiscale de „cheltuieli excesive, corupție și furt”, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care Budapesta își prezintă bugetul pe 2027 și își fixează ținte de reducere a deficitului, iar comparația pune din nou în lumină problema deficitului ridicat al României raportat la regulile fiscale europene. În Parlamentul de la Budapesta, Magyar a invocat România și Franța ca exemple ale efectelor lipsei de control asupra cheltuielilor publice, afirmând: „Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul.” Deficitul României rămâne peste pragul european, chiar și pe scenariul de scădere Potrivit unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, citată în material, deficitul bugetar al României este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în acest scenariu, nivelul din 2027 ar rămâne peste pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile fiscale europene. Ce urmărește Ungaria: reducerea deficitului și finanțarea măsurilor sociale Comparația cu România este folosită de guvernul ungar pentru a justifica limitarea cheltuielilor considerate excesive și intensificarea luptei anticorupție, în timp ce încearcă să păstreze finanțarea unor măsuri sociale. Conform Reuters, citată de Adevărul, Budapesta vizează un deficit bugetar de 4,9% din PIB în 2027, față de aproximativ 7,5% estimat pentru 2026. Ținta este mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% a analiștilor consultați de agenție. Proiectul de buget include și cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți (aprox. 6,2 miliarde de dolari, adică aproximativ 28 miliarde lei), pentru: majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public; dublarea alocațiilor familiale; reduceri de impozite pentru persoanele cu venituri mici. Pentru a finanța pachetul și a îmbunătăți situația bugetară, Magyar a anunțat taxe suplimentare pentru marile averi și companii, iar guvernul mizează și pe economii din combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive. Miza de termen lung: sub 3% până în 2030 Executivul ungar și-a propus să coboare deficitul sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, obiectiv legat de perspectiva unei eventuale adoptări a monedei euro, potrivit informațiilor din articol. [...]
Germania ridică miza în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034, avertizând că tăierile propuse de Irlanda – 159 miliarde euro (aprox. 795 miliarde lei) – nu sunt suficiente , ceea ce reduce șansele unui acord rapid și prelungește incertitudinea asupra finanțărilor europene, potrivit Politico . Propunerea președinției irlandeze a Consiliului UE vizează o reducere de circa 8% a bugetului total pentru perioada 2028–2034, în încercarea de a tempera cererile unui grup condus de Germania, care solicită economii de „câteva sute de miliarde de euro”. Cancelarul german Friedrich Merz a respins însă documentul ca bază de compromis, argumentând că bugetul „trebuie să fie suportabil pentru cei care duc greul finanțării”. Germania este un actor-cheie în discuții, contribuind cu aproximativ un sfert din bugetul comun al UE. Berlinul conduce grupul celor șase state „frugale” – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – care, împreună, asigură 40% din bugetul Uniunii. De ce contează: riscul de blocaj și presiunea calendarului politic Negocierile intră într-o fază tensionată înaintea summitului liderilor UE de joia și vinerea viitoare, când va fi discutat așa-numitul „negobox” (documentul de negociere). În paralel, guvernele UE încearcă să ajungă la un acord până la finalul anului, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia din 2027 să complice și mai mult compromisurile. Ministrul olandez de Finanțe, Eelco Heinen, a avertizat că „în ritmul acesta” nu va exista un acord până la sfârșitul anului. De cealaltă parte, ministrul de stat irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, care conduce negocierile, a susținut că propunerea este un compromis „echilibrat” menit să reducă diferențele dintre state. Falii între state: ce se taie și ce rămâne protejat Uniunea este împărțită între: statele „frugale”, care cer reduceri „pe linie”; un grup de state din sud și est, „Friends of Cohesion”, care se opun tăierilor la subvențiile pentru agricultură și la fondurile regionale (politica de coeziune). Aceste două capitole reprezintă aproape jumătate din bugetul total și sunt sensibile politic, inclusiv din cauza presiunii organizațiilor de fermieri și a regiunilor beneficiare. În concesie față de „Friends of Cohesion”, Irlanda a lăsat neatinse bugetele pentru agricultură și regiuni și a orientat reducerile către alte priorități, precum competitivitatea, apărarea și ajutorul pentru dezvoltare. Reacțiile au fost divergente: Italia a salutat recuperarea banilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC), dar a spus că nu este „încă” mulțumită, iar Polonia a apreciat menținerea celei mai mari alocări pentru țară, notând totodată că dimensiunea totală a bugetului nu reflectă ambițiile UE. În tabăra „frugală” persistă însă nemulțumirea că tăierile lovesc disproporționat tocmai politicile „de viitor” – apărare și competitivitate – pe care aceste state le favorizează. Un diplomat UE citat de publicație a rezumat tensiunea astfel: „Taie viitorul ca să protejeze trecutul.” În acest context, miza imediată este dacă summitul de săptămâna viitoare poate debloca negocierile sau, dimpotrivă, va confirma un blocaj care împinge acordul dincolo de finalul anului. [...]
România riscă să plătească mai scump pentru finanțarea datoriei publice dacă blocajul politic continuă și duce la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk”, avertizează Fitch Ratings , potrivit Economedia . Agenția va reevalua ratingul României în ianuarie 2027, iar până atunci guvernul trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul și poate prezenta un plan fiscal credibil. Ce cere Fitch: ajustare suplimentară a deficitului și un buget 2027 credibil Fitch spune că România are nevoie de o corecție suplimentară de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pentru a ajuta la stabilizarea creșterii datoriei publice pe termen mediu, potrivit declarațiilor făcute de Malgorzata Krzywicka, analist Fitch, într-un interviu pentru Bloomberg. Miza imediată este bugetul pe 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către un deficit de 3% din PIB . În lipsa acestor elemente, pragul pentru menținerea ratingului devine „tot mai dificil de trecut” cu fiecare săptămână de criză politică, pe fondul întrebărilor legate de predictibilitatea fiscală și capacitatea de a face ajustarea necesară. Blocajul politic apasă direct pe credibilitatea fiscală România a evitat „la limită” retrogradarea cu două luni în urmă, însă de atunci încercările de a instala un nou prim-ministru susținut de o majoritate stabilă au eșuat, crescând perspectiva unor alegeri anticipate. În acest context, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar șansele de a obține votul de încredere sunt descrise ca reduse, după ce PSD a transmis că este puțin probabil să îl susțină. Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere aprobarea Parlamentului. Unde este România acum cu ratingul și ce urmează La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la BBB- (cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade”, adică recomandat investițiilor), cu perspectivă negativă . Economedia amintește și contextul deciziei, inclusiv faptul că România a cerut revizuirea evaluării și a furnizat informații suplimentare înaintea deciziei finale (detalii în Economedia ). În paralel, și celelalte agenții au semnalat riscuri: S&P Global urmează să revizuiască ratingul României la începutul lunii viitoare, iar Moody’s Investors Service a confirmat la începutul acestui an ratingul României la Baa3 , cu perspectivă negativă. De ce contează: piețele „prețuiesc” deja România ca „junk” Un element cheie din analiza Fitch este că investitorii tratează deja obligațiunile României ca și cum țara ar avea rating „junk”, ceea ce o obligă să plătească cele mai ridicate randamente din Uniunea Europeană . Analistul Fitch descrie reacția piețelor ca „relativ benignă”, pe fondul evoluției mai bune a deficitului în acest an și al intrărilor de fonduri europene, care ar funcționa ca un mecanism de protecție ce permite României să se finanțeze chiar și sub presiune. Pe partea fiscală, Fitch estimează deficitul bugetar pentru 2026 la 5,9% din PIB , sub ținta de 6,2% stabilită de guvern, după ce deficitul s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 . Totuși, agenția indică îmbunătățirea colectării taxelor ca una dintre principalele căi de reducere a deficitului, în condițiile în care „spațiul este limitat pe partea de cheltuieli”, după măsurile de austeritate deja implementate. Creșterea economică, insuficientă pentru a „acoperi” deficitele Fitch vede și creșterea economică slabă ca un risc: economia României (aprox. 430 miliarde de dolari , adică aproximativ 1.935 miliarde lei ) încearcă să iasă din recesiune și să reducă cea mai ridicată inflație din UE. Krzywicka respinge ideea că o accelerare a creșterii ar putea înlocui consolidarea fiscală: „Acestea sunt câștiguri marginale. Nu sunt nici pe departe la scara ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creștere economică mai puternică, de una singură, nu va rezolva problema deficitelor mari.” Potrivit estimărilor citate, economia ar urma să se contracte ușor în 2026 și să revină pe creștere în 2027, dar la un ritm sub nivelurile de dinaintea pandemiei. [...]
România poate atinge în 2027 deficitul de 5,8% din PIB fără noi taxe și fără înghețarea veniturilor , dacă ține sub control creșterea cheltuielilor și face o indexare „rațională” a salariilor și pensiilor, susține Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Antena 3 . Miza, în lectura sa, este credibilitatea finanțării deficitului și a datoriei publice în fața piețelor, nu doar respectarea unei ținte negociate cu Comisia Europeană. România are de redus deficitul în 2027, iar presiunea bugetară rămâne ridicată inclusiv din cauza nevoii de a finanța investiții care nu vor mai putea fi acoperite prin PNRR , pe lângă alte obligații de plată. În acest context, Dăianu spune că ajustarea poate continua fără măsuri drastice asupra veniturilor populației, dacă ritmul cheltuielilor este calibrat la dinamica economiei. De ce „pauza” de la Bruxelles nu rezolvă problema finanțării Întrebat despre ideea ca România să ceară Comisiei Europene o „pauză” în reducerea deficitului (idee atribuită în material lui Tánczos Barna), Dăianu afirmă că o astfel de soluție nu se poate obține „pur și simplu” prin negociere, pentru că decizia relevantă se vede în reacția piețelor financiare. „Comisia Europeană nu este un dictator pentru piețele financiare” El explică faptul că România își finanțează deficitul și își refinanțează datoria publică atât intern, cât și extern, iar acolo contează percepția investitorilor, a băncilor și a agențiilor de rating. „Sunt fonduri mari care fac plasamente în obligațiunile suverane, sunt bănci și care ascultă de agențiile de rating, ele nu ascultă de Comisia Europeană” Condițiile invocate: fără înghețări, dar cu indexare „rațională” Președintele Consiliului Fiscal spune că nu vede necesară o nouă înghețare a salariilor și pensiilor în 2027, după măsurile din 2025 și 2026, în condițiile în care România are încă inflație ridicată, iar PIB-ul nominal ar urma să crească și în 2027. Cheia, în argumentația sa, este ca dinamica acestor cheltuieli să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal. „În 2027 nu este necesar să se procedeze la o nouă înghețare a salariilor și pensiilor. (...) Dacă noi vom avea o dinamică (...) care să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, nu va fi nicio problemă” În același timp, Dăianu afirmă că Ministerul Finanțelor lucrează la mai multe scenarii de indexare și că aceasta trebuie făcută astfel încât să nu pună în pericol consolidarea fiscal-bugetară și ținta de deficit. Fără taxe noi, dar cu o piesă lipsă: legea salarizării unitare Dăianu consideră că ținta de deficit de 5,8% din PIB este realizabilă și fără majorări de taxe sau impozite, însă insistă asupra nevoii de reguli mai clare privind cheltuielile cu personalul din sectorul public, prin legea salarizării unitare, pentru a crește predictibilitatea bugetară. „Fără salarizare unitară noi nu vom avea predictibilitate privind cheltuielile” El mai spune că România ar putea coborî chiar sub 5,8% dacă evoluția veniturilor fiscale rămâne bună, invocând încasări mai bune, inclusiv din TVA. Când ar putea apărea o îmbunătățire resimțită de populație Întrebat când ar putea românii să simtă o îmbunătățire a situației economice, Dăianu indică anul 2027 și estimează o creștere economică „în jur de 2% din PIB”, posibil mai mare. În opinia sa, indexarea salariilor și pensiilor ar urma să susțină consumul și cererea, dar trebuie calibrată astfel încât să nu deraieze reducerea deficitului. [...]
Guvernul și BNR discută un plan multianual de împrumuturi pentru a reduce riscul de refinanțare , pe fondul unui necesar brut de finanțare estimat la 265–275 miliarde lei în 2026 și al costurilor în creștere cu dobânzile, potrivit HotNews . Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit marți dimineață, 26 octombrie, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu , la sediul băncii centrale. Discuția s-a concentrat pe „necesitatea unui plan multianual” pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru finanțarea deficitului bugetar, au declarat pentru publicație surse participante la discuții. Pe agendă a fost și situația economică a țării. De ce contează: presiunea nu vine doar din deficit, ci și din scadențe România intră în ultima parte a lui 2026 cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. După un deficit de 7,9% din PIB în 2025, Comisia Europeană estimează 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, iar datoria publică ar urma să urce la 63,3% din PIB până în 2027. Consiliul Fiscal consideră cadrul bugetar pentru 2026 compatibil cu un deficit cash de circa 6,25% din PIB. În paralel, presiunea majoră vine din refinanțare: potrivit ING, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265–275 miliarde lei (circa 13,5% din PIB), alimentat și de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt din perioada volatilă 2022–2024. În acest context, un plan multianual ar permite eșalonarea scadențelor și reducerea riscului de refinanțare (riscul ca statul să fie nevoit să se împrumute rapid, la costuri mai mari, pentru a rostogoli datoria ajunsă la termen). Costul dobânzilor urcă: 60,8 miliarde lei bugetați pentru 2026 Pentru 2026, România a prevăzut aproximativ 60,8 miliarde lei doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Suma este cu 10,3 miliarde lei mai mare decât în 2025 (aprox. +20%), însă reprezintă nivelul bugetat, nu bilanțul final al plăților. HotNews notează că suma echivalează cu aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când dobânzile au costat 29,9 miliarde lei. Aceste cheltuieli acoperă dobânzile, fără rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență. Context macro: creștere slabă și inflație încă ridicată Ecuația finanțării este complicată de tabloul macroeconomic. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară în 2026, în timp ce OCDE vede o creștere economică de doar 1% în 2026, sub potențial. Pe inflație, ING anticipează o medie anuală de circa 8,2% în 2026 și aproximativ 6% la final de an, iar OCDE estimează revenirea în intervalul țintă al BNR (2,5% ± 1 punct procentual) abia în 2027. Ce ar urmări un plan multianual și ce rămâne neclar Din perspectiva BNR, coordonarea cu guvernul ar fi importantă pentru un calendar predictibil de împrumuturi, care ar reduce presiunea pe randamente, ar susține stabilitatea leului și ar lăsa politicii monetare spațiu de relaxare pe măsură ce inflația scade. Miza unui plan multianual de finanțare ar fi și un semnal de disciplină către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care consolidarea fiscală se bazează în principal pe venituri, iar absorbția fondurilor europene din PNRR intră în ultima etapă. Deocamdată, rămâne de văzut cum discuția de la BNR se va transforma într-o strategie concretă, cu ținte clare privind maturitatea, moneda și structura datoriei. [...]
Deficitul bugetar „cash” a coborât la 3,8% în septembrie, dar miza rămâne finalul de an , într-un context în care Guvernul trebuie să își respecte angajamentele fiscale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , la Digi24. Nazare a spus că deficitul pe luna septembrie este de 3,8%, „o ajustare semnificativă” față de anul trecut, când era 5,5%. Ministrul a precizat că se referă la deficitul publicat lunar pe metodologie „cash” (execuția efectivă a încasărilor și plăților), nu la deficitul calculat după standardul european ESA (European System of Accounts), folosit în evaluările la nivelul UE. De ce contează diferența dintre „cash” și ESA Ministrul a avertizat că seriile trimestriale ESA sunt provizorii și se modifică la fiecare publicare Eurostat, motiv pentru care deficitul ESA trimestrial nu trebuie confundat cu deficitul anual. „Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual şi nu trebuie confundată pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică.” În același context, Nazare a indicat că, din comunicatul Eurostat publicat în octombrie 2026, deficitul României pe 2025, calculat ESA la nivel anual, este de 7,8% (nu 7,9%), pe care a descris-o drept „o cifră definitivă”. Presiunea pe final de an: ecart de peste 23 de miliarde și reorientarea resurselor Nazare a mai afirmat că resursele și „majoritatea spațiului fiscal” au fost concentrate către PNRR , ceea ce a redus spațiul fiscal pentru proiectele finanțate direct din bugetul de stat, efect vizibil în execuția „cash”. Ministrul a mai spus că există „un ecart pe deficit cash important de peste 23 de miliarde”, menținut în fiecare lună a acestui an, iar următoarele săptămâni sunt „extrem de importante” pentru ca România să se încadreze în angajamentele asumate. Problemele structurale rămân În evaluarea ministrului, obligațiile „structurale, cronice, istorice” continuă să apese asupra bugetului, iar situația nu este „foarte mult schimbată” față de luna mai. El a susținut că bugetul pe 2026 a fost discutat și dezbătut cu partidele din fosta coaliție (PNL, PSD, USR și minorități) și că, în afara dezechilibrelor cunoscute, nu au apărut probleme noi după luna mai. [...]
