Știri
Știri din categoria Politică monetară
Renunțarea Departamentului de Justiție la ancheta penală îl deblochează pe Kevin Warsh la conducerea Fed, într-un moment în care independența băncii centrale este intens disputată politic, potrivit Al Jazeera. Procurorul federal pentru Districtul Columbia, Jeannine Pirro, a anunțat vineri că biroul său oprește investigația privind renovările ample ale sediului Fed din Washington, urmând ca verificările să fie preluate de inspectorul general al instituției.
Decizia elimină un obstacol major pentru confirmarea în Senat a lui Kevin Warsh, fost oficial de rang înalt în Fed, nominalizat în ianuarie de președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l înlocui pe Jerome Powell. Mandatul lui Powell ca președinte al Fed se încheie la 15 mai.
Pirro a spus că a cerut Office of Inspector General (inspectorul general al Fed, „câinele de pază” intern) să examineze depășirile de costuri ale renovărilor și a indicat că așteaptă „un raport cuprinzător” într-un termen scurt. În postarea sa, Pirro a argumentat că inspectorul general are autoritatea de a trage Fed la răspundere față de contribuabili.
Mutarea închide, cel puțin pe canalul penal, o investigație care a vizat lucrările de modernizare ale sediului băncii centrale și care, potrivit informațiilor prezentate, nu a reușit să contureze o bază solidă pentru suspiciuni de infracțiune.
În plan politic și instituțional, oprirea anchetei poate duce la un vot rapid de confirmare în Senat pentru Warsh. Senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord) declarase că se va opune confirmării până la clarificarea investigației, ceea ce bloca practic procesul.
La o audiere de marți, republicanii l-au lăudat pe Warsh, în timp ce democrații au ridicat semne de întrebare privind:
Senatoarea Elizabeth Warren a pus explicit problema dacă Warsh ar putea deveni un „sock puppet” (o marionetă) a președintelui.
Potrivit relatării, ancheta a fost una dintre mai multe inițiate de Departamentul de Justiție împotriva unor persoane percepute drept adversari ai lui Trump, dar care nu a prins tracțiune. La o audiere cu ușile închise din martie, un procuror ar fi admis că guvernul nu găsise încă dovezi ale unei infracțiuni, iar ulterior un judecător a anulat citațiile trimise către Federal Reserve.
Judecătorul James Boasberg a spus că procurorii au produs „în esență zero dovezi” pentru a suspecta o infracțiune și a calificat justificarea citațiilor drept „subțire și nefondată”. Într-un episod separat, procurorii au făcut o vizită neanunțată pe șantierul de la sediul Fed, dar au fost întorși din drum, gest criticat de un avocat al apărării ca fiind „nepotrivit”.
Warsh a declarat la audierea din Senat că nu i-a promis Casei Albe că va reduce dobânzile și că va acționa independent dacă va fi confirmat.
„Președintele nu mi-a cerut niciodată să mă angajez la vreo decizie privind dobânda, punct. Nici nu aș accepta vreodată așa ceva dacă mi-ar cere… Voi fi un actor independent dacă voi fi confirmat ca președinte al Federal Reserve.”
Declarația a venit la câteva ore după ce Trump, întrebat într-un interviu la CNBC dacă ar fi dezamăgit dacă Warsh nu ar reduce imediat dobânzile, a răspuns: „Aș fi”.
Odată cu închiderea investigației penale și transferul verificărilor către inspectorul general al Fed, miza imediată se mută pe calendarul Senatului: confirmarea lui Warsh ar putea avansa rapid înainte de finalul mandatului lui Powell, pe 15 mai. În paralel, raportul inspectorului general – dacă va fi public și cât de detaliat – rămâne un element de urmărit pentru evaluarea costurilor renovărilor și pentru tensiunile politice din jurul conducerii Fed.
Recomandate
Rezerva Federală a SUA își creează un grup de lucru despre productivitate și locuri de muncă în era AI, iar printre consilieri se află șefa Xbox, Asha Sharma , care tocmai a anunțat concedieri de amploare la divizia Microsoft, potrivit WinFuture . Numirea pune în prim-plan tensiunea dintre obiectivul Fed de „ocupare maximă” și realitatea restructurărilor din marile companii de tehnologie, pe fondul automatizării și al presiunilor de cost. Fed a anunțat înființarea a cinci noi grupuri de lucru menite să optimizeze strategiile de politică monetară, iar unul dintre ele se va concentra pe productivitate și piața muncii, cu accent pe impactul inteligenței artificiale. Conducerea acestui grup revine unor consilieri externi din mediul de afaceri și academic, iar rezultatele ar urma să fie publicate periodic pe site-ul băncii centrale. De ce contează: AI ajunge direct în „motorul” analizei de politică monetară Miza operațională pentru Fed este să-și actualizeze instrumentele de analiză într-un moment în care AI poate schimba atât productivitatea, cât și structura ocupării: ce joburi dispar, ce joburi apar și cât de repede se propagă efectele în economie. În comunicarea oficială citată de WinFuture, președintele Fed, Kevin Warsh, a invocat angajamentul instituției pentru „ocupare maximă”, ceea ce face ca selecția consilierilor să fie atent urmărită. În acest context, numirea unei persoane asociate cu reduceri de personal într-o companie mare de tehnologie poate fi interpretată ca un semnal că Fed vrea să înțeleagă mai bine logica deciziilor corporative din spatele automatizării și eficientizării, nu doar efectele lor macroeconomice. Cine este Asha Sharma și ce restructurare a anunțat la Xbox Asha Sharma, director executiv al diviziei Xbox din Microsoft, a anunțat recent o reorganizare care ar urma să ducă la eliminarea a 3.200 de locuri de muncă până la finalul anului fiscal 2027, conform aceleiași surse. WinFuture notează că aproximativ 1.600 de angajați au părăsit deja compania. Publicația mai arată că Sharma are experiență anterioară în zona de inteligență artificială la Microsoft (inclusiv în învățarea automată) și este asociată cu susținerea unor tehnologii precum „randarea neuronală” (tehnici AI folosite pentru a îmbunătăți grafica). În același timp, ar fi oprit dezvoltarea unor instrumente interne precum asistentul AI Copilot pentru dezvoltarea de jocuri, ceea ce sugerează o abordare pragmatică privind utilizarea AI în producție. Ce alți membri are grupul și ce urmează Din grupul de lucru pentru productivitate și locuri de muncă mai fac parte, potrivit WinFuture: Marc Andreessen, cofondator al firmei de investiții Andreessen Horowitz; Charles I. Jones, profesor de economie la Universitatea Stanford, care cercetează în prezent pentru compania de AI Anthropic. Fed a indicat că grupul va formula recomandări concrete privind modul în care poate fi gestionată tranziția pieței muncii în contextul automatizării, iar concluziile vor fi publicate regulat. Pentru companii și investitori, astfel de analize pot conta în calibrările de așteptări privind productivitatea, salariile și dinamica ocupării — variabile care influențează, indirect, deciziile de politică monetară. [...]
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului. [...]
Deși BNR poate produce fizic bancnote și monede euro, adoptarea monedei unice rămâne blocată de criteriile de convergență , potrivit Antena 3 . Investițiile făcute la Imprimeria BNR și Monetăria Statului rezolvă doar partea tehnică, însă trecerea la euro depinde de acreditări și, mai ales, de îndeplinirea condițiilor economice și juridice cerute în UE. România are deja echipamentele necesare pentru producția de euro, după investiții în prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser și cuptoare pentru matrițe. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, spune că producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România „mai are de recuperat”. În același registru, Csaba Balint, de asemenea membru în CA al BNR, afirmă că România nu îndeplinește în prezent „condițiile nominale”, conform HotNews, citat de Antena 3. Ce condiții trebuie bifate pentru adoptarea euro Pentru adoptarea monedei euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență de la Maastricht (Tratatul din 1991), care includ patru criterii economice și o condiție juridică: Stabilitatea prețurilor (inflația): rata medie a inflației pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor trei state UE cu cea mai bună performanță la stabilitatea prețurilor. Finanțe publice sănătoase: statul nu trebuie să fie în procedură de deficit excesiv; deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică sub 60% din PIB (sau să se îndrepte „clar” către acest nivel). Stabilitatea cursului de schimb: leul trebuie să participe la ERM II (MCS II) cel puțin doi ani, fără tensiuni majore și fără devalorizare semnificativă față de euro. Dobânzi pe termen lung: randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung nu poate depăși cu mai mult de 2% media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație. Compatibilitate legală: legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie armonizată cu normele BCE și ale Sistemului European al Băncilor Centrale. BNR: „Nu îndeplinim condițiile nominale” Balint a indicat explicit problemele legate de deficit, datorie și inflație, dar și discuția despre convergența reală (nivelul de dezvoltare și conectarea economiei la zona euro). „În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo.” Același oficial a adăugat că România a avansat la convergența reală, menționând o creștere de la 25% la 75–80%, pe care o numește „remarcabilă”. Context politic: „acord” pentru trecerea la euro Declarațiile vin după ce, pe 1 august, președintele Nicușor Dan a spus că există un acord politic pentru trecerea la euro și că viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, în urma raportului Fitch. În esență, mesajul BNR este că infrastructura de producție poate fi pregătită, dar calendarul real pentru euro rămâne condiționat de ajustări macroeconomice și de pași formali (acreditări și aliniere legislativă), care nu sunt încă îndepliniți. [...]
Declarațiile despre euro reintroduc o miză de politică monetară în dezbaterea publică , după ce Călin Georgescu a legat adoptarea monedei unice de pierderea „suveranității”, pe fondul mesajului președintelui Nicușor Dan privind existența unui „acord politic” pentru trecerea la euro, potrivit HotNews . Reacția lui Georgescu vine la trei zile după declarația lui Nicușor Dan despre „acordul politic pentru trecerea la euro” și este prima intervenție de acest tip a fostului candidat la prezidențiale, în contextul în care, notează publicația, președintele a transmis în ultima perioadă mesaje către electoratul conservator. În postarea sa, Georgescu susține că anunțarea trecerii la euro fără „o dezbatere națională reală” și fără exprimarea „limpede” a voinței populației „nu este reformă” și ar echivala „politic și moral” cu „trădarea leului”. El argumentează că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile și prețurile. „Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede.” Argumentele invocate: suveranitate, exemple din UE și riscul de scumpiri Georgescu afirmă că euro „nu este garanția prosperității” și invocă exemplul Marii Britanii, care a fost membră a construcției europene fără să adopte moneda unică. În același registru, el enumeră state UE care nu folosesc euro: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca. Pe componenta economică, susține că adoptarea euro ar duce la „o scumpire generalizată”, în timp ce „veniturile vor rămâne la fel”, iar costurile vieții ar „exploda”, cu impact asupra „omului de rând” și a „micului producător”. Ce a spus Nicușor Dan despre pașii următori În declarațiile făcute sâmbătă, după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României, președintele Nicușor Dan a afirmat că „există acord politic pentru trecerea la euro ” și că viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” cu acțiunile necesare pentru adoptarea monedei unice, conform relatării HotNews . [...]
Disputa politică pe euro reaprinde riscul de amânare a deciziilor de politică monetară , după ce Călin Georgescu a atacat public ideea aderării României la zona euro, pe fondul unui anunț făcut de președintele Nicușor Dan privind existența unui „consens larg” între partide, potrivit Washington Post . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din 2024 susține că adoptarea euro ar însemna „scumpire generalizată” și „pierderea suveranității economice”, argumentând că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile populației și prețurile de consum. „O hotărâre care intră în fiecare pensie, în fiecare salariu și în prețul fiecărei pâini nu poate fi prezentată poporului ca un fapt împlinit. Românii trebuie ascultați și trebuie să aibă ultimul cuvânt.” Miza economică invocată: prețuri, venituri și controlul asupra monedei Georgescu își construiește critica pe două idei principale: că trecerea la euro ar produce o creștere generalizată a prețurilor și că renunțarea la leu ar reduce capacitatea României de a-și controla economia prin politica monetară (setul de decizii privind moneda, dobânzile și lichiditatea). „Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda.” În același mesaj, el leagă moneda națională de independența economică și de „suveranitate”, numind leul „fortăreața noastră” și afirmând că „renunți la Leu, renunți la suveranitate”. Argumentul politic: consultare publică și exemplul statelor UE fără euro Fostul candidat mai spune că o astfel de decizie nu ar trebui „prezentată poporului ca un fapt împlinit” și cere ca românii „să aibă ultimul cuvânt”. Ca susținere, el invocă exemple de state care nu folosesc euro, menționând că dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, șase nu utilizează moneda unică: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca. În același context, amintește și cazul Marii Britanii, care, potrivit lui, a rămas mult timp în „construcția europeană” fără să renunțe la lira sterlină. Context: ce a spus președintele Nicușor Dan Reacția lui Georgescu vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un „consens larg” între formațiunile politice privind aderarea României la zona euro, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă un calendar, pași concreți sau detalii despre forma acestui consens. [...]
Planul politic pentru adoptarea euro intră în faza de „foaie de parcurs”, dar România e departe de criterii , potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan spune că există un acord politic pentru trecerea la moneda unică, iar viitorul Guvern, „indiferent de compoziția sa politică”, împreună cu Banca Națională a României , ar urma să elaboreze în următorii ani pașii necesari. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro.” Unghiul cu miză economică este însă decalajul dintre intenția politică și starea actuală a economiei: România nu îndeplinește, în prezent, criteriile economice necesare adoptării euro, cu excepția criteriului datoriei publice, conform Raportului de convergență pentru 2026 al Comisiei Europene, citat de Economedia. Unde se rupe convergența: inflație, deficit, curs, dobânzi Raportul Comisiei Europene arată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația privind funcționarea BNR nu este pe deplin compatibilă cu normele UE privind uniunea economică și monetară. Principalele puncte din evaluare: Inflație: rata medie în cele 12 luni până în mai 2026 a fost 8,4% , peste valoarea de referință de 2,7% . Comisia estimează o scădere în a doua parte a anului, dar peste pragul de referință la final de 2026 și în 2027. Deficit bugetar: a coborât de la 9,3% din PIB (2024) la 7,9% (2025) , dar rămâne peste limita UE de 3% . Comisia vede o reducere la 6,2% (2026) și 5,8% (2027) , pe fondul consolidării fiscale. Datoria publică: este așteptată să crească de la 59,3% din PIB (2025) la 61,6% (2026) și 63,4% (2027) . Curs de schimb / ERM II: leul nu participă la ERM II , mecanism în care un stat trebuie să stea cel puțin doi ani fără tensiuni majore înainte de adoptarea euro. În ultimii doi ani, moneda națională s-a depreciat cu aproximativ 5% față de euro. Dobânzi pe termen lung: media a fost 6,7% , peste valoarea de referință de 5,1% ; Comisia le leagă de deficitul ridicat și de îngrijorările investitorilor privind consolidarea fiscală. Ce urmează, în logica anunțului Din declarația președintelui rezultă că următorul pas ar fi elaborarea unei foi de parcurs de către viitorul Guvern și BNR. În același timp, evaluarea Comisiei Europene indică faptul că, înainte de o țintă realistă de adoptare, România ar trebui să reducă semnificativ inflația și deficitul și să avanseze pe componenta de stabilitate a cursului (inclusiv prin intrarea în ERM II), precum și pe compatibilitatea legislației privind banca centrală cu cerințele UE. [...]
