Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Grecia ar urma să coboare sub Italia la datoria publică până la finalul lui 2026, ceea ce i-ar reduce costurile de finanțare și ar schimba ierarhia riscului suveran în zona euro, potrivit informațiilor publicate de Agerpres, care citează Reuters.
Conform sursei, mai multe persoane familiarizate cu datele (care au cerut anonimatul) au declarat pentru Reuters că Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro până la finalul acestui an, în condițiile în care datoria publică a statului elen ar urma să scadă sub nivelul Italiei.
Schimbarea poziției Greciei în clasamentul datoriei publice are relevanță directă pentru percepția de risc a investitorilor și, implicit, pentru costurile la care statul se împrumută. În zona euro, diferențele de percepție privind sustenabilitatea datoriei se traduc, de regulă, în diferențe de randamente la obligațiuni și în spațiu fiscal (capacitatea de a finanța cheltuieli fără presiune imediată pe dobânzi).
Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, iar în fragmentul accesibil public nu apar detalii suplimentare despre nivelurile datoriei, metodologia sau intervalul exact al proiecțiilor. În consecință, informația se bazează strict pe declarațiile atribuite de Reuters unor surse anonime, fără alte cifre sau explicații în textul disponibil.
Recomandate
România riscă o creștere a costurilor de finanțare și o îngustare a accesului la capital dacă nu își corectează rapid derapajul fiscal, pe fondul instabilității politice, potrivit unei analize citate de Economedia . Erste Group Research avertizează că țara ar putea fi retrogradată din categoria „investment grade” (recomandat pentru investiții), ceea ce ar amplifica presiunea pe dobânzi și pe curs. Deficitul bugetar al României este estimat la -7,9% în 2025, cel mai ridicat din Europa Centrală și de Est (CEE), în timp ce datoria publică este în jur de 60% din PIB. Deși nivelul datoriei rămâne sub media UE (81,7%), problema indicată de analiști este ritmul de deteriorare a poziției fiscale. De ce contează: riscul de retrogradare lovește direct în finanțarea statului Erste notează că, în lipsa unei îmbunătățiri rapide a perspectivelor fiscale, România riscă să piardă statutul „investment grade”. O astfel de retrogradare ar putea reduce baza de investitori eligibili (mulți administratori de fonduri au mandate care limitează expunerea la datorie sub „investment grade”) și ar putea împinge în sus costurile la care statul se împrumută, cu efecte în lanț asupra economiei. În regiune, comparația este nefavorabilă României: Polonia are un deficit apropiat (-7,3%), dar, potrivit analizei, are deja un plan de reducere graduală, în timp ce România „pare să bată pasul pe loc”. Blocaj politic și reforme fiscale greu de trecut prin Parlament Analiza leagă riscul fiscal de criza politică: PSD, cel mai mare partid din Parlament, și-a retras miniștrii din Cabinet, lăsând PNL la conducerea unui guvern minoritar. Motivul rupturii este disputa privind măsurile de austeritate, descrise ca „toxice” pentru popularitatea partidelor. Consecința directă, potrivit Erste, este că adoptarea reformelor fiscale necesare pentru a calma piețele devine mult mai dificilă fără o majoritate parlamentară. Semnale din piață: randamente în jur de 7% și presiuni externe Piețele au reacționat deja la incertitudinea internă: randamentele pe termen lung ale României „gravitează în jurul valorii de 7%”, nivel care reflectă percepția de risc a investitorilor. În plus, contextul extern adaugă presiune: blocada din Strâmtoarea Hormuz a împins petrolul Brent peste 100 de dolari pe baril, ceea ce poate alimenta inflația și poate slăbi monedele din regiune, care, potrivit analizei, s-au depreciat față de euro de la începutul săptămânii. „Sustenabilitatea datoriei este sub semnul întrebării dacă strângerea curelei este amânată,” avertizează analiștii Erste. [...]
Persistența crizei politice riscă să scumpească finanțarea României , într-un moment în care costurile de împrumut au urcat deja pe fondul tensiunilor externe, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Economica . Mesajul central: piețele cer „predictibilitate și liniște”, iar combinația dintre șocul extern și instabilitatea internă poate amplifica presiunea pe dobânzi și pe cursul de finanțare al statului. Dăianu susține că „marea vulnerabilitate” a României este deficitul bugetar, nu datoria publică, și că guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală începută anul trecut. În opinia sa, România nu își permite „răgaz”, chiar dacă ajustarea generează nemulțumiri sociale și în mediul de afaceri. De ce contează: deficitul și instabilitatea politică pot împinge costurile de împrumut în sus Președintele Consiliului Fiscal spune că România se confruntă simultan cu două șocuri: războiul din Orientul Mijlociu și criza politică internă. În acest context, avertizează că prelungirea incertitudinii politice (inclusiv discuțiile despre alegeri anticipate sau guvern interimar) poate declanșa o reacție a piețelor financiare. „Dacă această criză politică va persista (…) pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte.” El arată că dobânzile cerute pe piețe au crescut deja pe fondul războiului, iar pentru România – care „oricum plătea foarte mult” – asta înseamnă costuri și mai mari de finanțare. Ținta de deficit și riscul de derapaj Dăianu afirmă că efectele consolidării demarate în 2025 au început să se vadă, iar Consiliul Fiscal consideră realizabil un deficit „în jur de 6,2%” la finalul anului, cu condiția ca guvernul să nu „deraieze” corecția fiscal-bugetară. El amintește că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creșterea economică a fost de doar 0,7%, aproape de stagnare, deși economia fusese stimulată prin cheltuieli cu salarii și pensii. În același timp, Dăianu subliniază că, chiar și cu un deficit de circa 6%, România rămâne între țările cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană și trebuie să continue ajustarea către 3%. Datorie, deficit extern și presiunea piețelor Deși consideră datoria publică „încă rezonabilă”, Dăianu avertizează că aceasta nu va scădea fără un surplus primar (venituri care să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor). Într-un scenariu fără schimbări de politici, el spune că datoria publică ar putea depăși 80% din PIB „în câțiva ani”, iar piețele nu ar accepta menținerea unui deficit de 6%. Un element suplimentar de vulnerabilitate, în comparație cu alte state (exemplul dat este Polonia), este deficitul extern (de cont curent) mare, care obligă România să se finanțeze pe piețele internaționale. Ce opțiuni vede Consiliul Fiscal: colectare mai bună, nu noi taxe pe termen scurt Dăianu afirmă că o nouă creștere de taxe și impozite din 2027 ar fi „o atitudine letală pentru un guvern”, iar soluția indicată este îmbunătățirea colectării, unde spune că performanța din 2025 a fost insuficientă. El indică explicit zonele cu diferențe mari între ce ar trebui colectat și ce se colectează efectiv: TVA: „gap” de 30%; impozitul pe profit: „gap” de peste 40%, potrivit datelor europene citate. În plus, Dăianu notează că reducerea cheltuielilor în termeni reali prin efectul combinat al taxelor și inflației a contribuit la corecție, dar acest mecanism „nu va mai putea fi folosit” în 2027, ceea ce pune și mai mult accent pe controlul cheltuielilor și pe creșterea colectării. [...]
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
Guvernul a fost împins să crească taxele înaintea tăierilor de cheltuieli, din cauza riscului de sancțiuni și a presiunii pe fondurile UE , a spus premierul Ilie Bolojan , într-o intervenție la Europa FM, potrivit Economedia . Mesajul indică faptul că ordinea „clasică” a consolidării fiscale (întâi reducerea cheltuielilor, apoi venituri suplimentare) a fost inversată de constrângeri de calendar și de angajamentele asumate de România. Bolojan a afirmat că, „în mod normal”, ar fi început corectarea deficitului prin reducerea cheltuielilor și oprirea pierderilor, iar abia ulterior ar fi recurs la majorări de taxe dacă bugetul nu se echilibra. În practică, spune premierul, „realitatea” a impus altă succesiune, pe fondul unei presiuni ridicate asupra României pentru nerespectarea angajamentelor de corectare a deficitului. Miza imediată: evitarea sancțiunilor și a suspendării fondurilor europene Premierul a avertizat că România risca sancțiuni dacă nu adopta rapid măsuri fiscale, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, guvernul trebuia să prezinte „un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie”, în caz contrar existând riscul blocării finanțărilor. În acest context, creșterile de taxe apar ca răspuns la o constrângere externă și la presiunea de a livra rapid un pachet credibil de consolidare bugetară, chiar dacă, politic și administrativ, tăierile de cheltuieli sunt prezentate ca opțiunea preferată. Contextul deficitului: 7,9% din PIB în 2025 (metodologia ESA) Datele oficiale citate arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar ESA (calculat după metodologia europeană) de 7,9% din PIB, după 9,3% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de 1,4 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept „cea mai amplă corecție fiscală” din Uniunea Europeană. Reforma statului: „sistemele” se schimbă greu, economiile apar în timp Bolojan a susținut că reforma statului nu se poate face rapid și că eliminarea „sinecurilor” nu ține doar de schimbarea unor persoane, ci de modificarea regulilor și a modului de funcționare a instituțiilor. El a spus că a blocat sinecuri „de câte ori a avut ocazia” și a indicat transparența și reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici drept punct de plecare, inclusiv limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante. Premierul a subliniat și că efectele nu sunt imediate, economiile urmând să se vadă „în timp”, nu „de pe o zi pe alta”. Companiile de stat, o sursă de presiune bugetară: pilot pe 22 de societăți În paralel, Bolojan a reluat tema reformei companiilor de stat, pe baza unei analize realizate de vicepremierul Oana Gheorghiu: România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Potrivit datelor oficiale citate, pierderile cumulate din ultimii ani se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. Reforma ar urma să înceapă cu un proiect-pilot pe 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei, sumă pe care premierul a descris-o drept „factura anuală” suportată din lipsa deciziilor. Pentru detalii despre reforma companiilor de stat, Economedia trimite la materialul dedicat: Economedia . [...]
România își leagă miza de bugetul UE 2028–2034 de competitivitate și de o împărțire „echitabilă” a banilor , iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul susține un buget european „mare, ambițios” și cere o discuție internă despre cum pot fi cheltuite mai eficient fondurile europene, potrivit Economica . În declarațiile sale, Nicușor Dan a indicat două direcții: accent pe „competitivitate” și o „împărțire echitabilă” a resurselor la nivelul Uniunii. Totodată, el a amintit că România a fost printre statele care au susținut posibilitatea ca UE să se împrumute și a legat direct eficiența utilizării fondurilor de dezvoltarea economică. „Trebuie să facem discuția acasă cum putem cheltui mai bine fondurile europene și în felul ăsta să ne dezvoltăm.” Ce se negociază la Bruxelles și de ce contează pentru România Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind viitorul buget multianual al UE (2028–2034), care va sta la baza negocierilor cu statele membre din Consiliu. În paralel, pe agenda sesiunii apar și alte teme (de la criza din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie, până la responsabilitatea platformelor digitale), însă miza bugetară este cea care poate influența direct volumul și arhitectura finanțărilor europene disponibile în următorul ciclu. Conform informațiilor transmise de Agerpres, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune: 1,7 mii de miliarde de euro în prețuri constante (nivelul anului 2025) pentru 7 ani, respectiv 2,01 mii de miliarde de euro în prețuri curente (aprox. 10.050 mii de miliarde lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro); o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro față de propunerea Comisiei din iulie 2025 (în prețuri curente); un nivel al bugetului de 1,27% din VNB-ul UE (VNB = Venitul Național Brut), cu rambursarea datoriei pentru NextGenerationEU (0,11% din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual; alocarea creșterii de aproximativ 10% către programe-cheie, fără bani suplimentari pentru administrație sau agențiile descentralizate. Ce urmează După adoptarea poziției Parlamentului European, instituția va fi pregătită să înceapă negocierile cu Consiliul asupra regulamentului care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului 2028–2034, negocieri care pot începe după ce Consiliul ajunge la o poziție comună. Pentru România, discuția se va traduce în practică prin două planuri: cum se poziționează în negocierile privind „împărțirea echitabilă” și cum își îmbunătățește, intern, capacitatea de a cheltui eficient fondurile europene. [...]
Deficitul bugetar din T1 2026 s-a înjumătățit la 22 mld. lei, reducând nevoia de împrumuturi , un semnal urmărit de investitori și relevant pentru presiunea viitoare pe taxe, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că România a încheiat primele trei luni din 2026 cu un deficit de 22 miliarde lei, față de 44 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1% din PIB, de la 2,3% în T1 2025. De ce contează: mai puține împrumuturi și risc mai mic de presiune fiscală Nazare a legat direct reducerea deficitului de o scădere a necesarului de finanțare al statului și, implicit, de o presiune mai mică pe taxe în viitor, în condițiile în care diferența dintre venituri și cheltuieli s-a redus. Într-o postare pe Facebook, ministrul a susținut că această evoluție întărește încrederea investitorilor și a piețelor externe. „Statul cheltuie mai responsabil – am redus diferenţa dintre ce încasează şi ce cheltuie. Acest lucru înseamnă puţine împrumuturi şi, implicit, mai puţină presiune pe taxe în viitor.” Context: de la deficitul din 2024 la țintele asumate În 2024, România a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB , iar ministrul afirmă că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB. Ce urmează: stabilitatea politică, factor de risc pentru piețe Ministrul a avertizat că atingerea țintelor depinde de stabilitate, iar instabilitatea politică și schimbările bruște de direcție pot transmite semnale negative către piețe și investitori, cu efecte asupra costurilor și accesului la finanțare. [...]
