Știri
Știri din categoria Politică monetară
Scumpirea energiei riscă să prelungească perioada dobânzilor ridicate în zona euro, chiar dacă Banca Centrală Europeană (BCE) este așteptată să mențină dobânda-cheie la 2% la următoarea ședință, potrivit Economedia. Pentru economie, miza este dublă: inflația rămâne sensibilă la șocul petrolului, iar costul creditării poate rămâne mai sus mai mult timp, cu efecte în consum și investiții.
BCE se reunește joia viitoare, iar armistițiul din conflictul cu Iran a redus presiunea pentru o majorare imediată. Totuși, negocierile de pace sunt incerte, iar lipsa unor semne că fluxurile de energie prin Strâmtoarea Ormuz vor fi reluate curând menține riscul unor noi scumpiri, ceea ce complică deciziile de politică monetară.
Scenariul cel mai probabil este ca BCE să păstreze dobânzile la 2%, o schimbare față de așteptările de acum câteva săptămâni, când petrolul urcase spre 120 de dolari pe baril, înainte ca armistițiul să ducă la scăderi de preț. Chiar și așa, petrolul se tranzacționează în jurul a 100 de dolari, peste nivelurile de dinaintea războiului, iar banca centrală ar urma să transmită că își păstrează „opțiunile deschise” pentru lunile următoare.
În acest context, devine importantă și actualizarea evaluării BCE asupra perspectivelor economice față de luna martie. Mark Wall, economist-șef pentru Europa la Deutsche Bank, spune că BCE poate „sta în expectativă” la reuniunea din aprilie, pentru a strânge date suplimentare și a decide dacă reacționează la șoc la reuniunea din iunie.
Pe termen scurt, scăderea petrolului a apropiat perspectivele de scenariul de bază al BCE din martie, care indica un vârf al inflației în jur de 3% în acest trimestru. Christine Lagarde a arătat că, împreună cu prețurile gazelor naturale sub nivelurile estimate în acel scenariu, varianta negativă — inflație peste 4% în a doua jumătate a lui 2026 — „nu s-a materializat”.
Totuși, rămâne incert cât va dura reluarea producției și a fluxurilor, iar riscul de revenire a scumpirilor persistă, potrivit economistului Societe Generale Anatoli Annenkov.
În zona euro, este considerat încă prea devreme pentru a vorbi despre o extindere a inflației în întreaga economie. Inflația a urcat la 2,6% în martie, dar indicatorii care exclud alimentele și energia, precum și inflația în servicii, au scăzut. Datele pentru aprilie urmează să fie publicate joi.
Dincolo de inflație, activitatea economică din zona euro s-a contractat în aprilie, cu o lovitură mai puternică în servicii. În industrie, costurile de producție cresc, iar prețurile la poarta fabricii au urcat în cel mai rapid ritm din ultimele 37 de luni.
Germania — principalul partener comercial al României — și-a redus recent estimările de creștere pentru 2026 și 2027 și a majorat prognozele de inflație din cauza războiului, ceea ce poate amplifica efectele de încetinire în regiune.
În România, minuta ședinței de politică monetară a BNR din 7 aprilie 2026 indică faptul că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026 (detalii în materialul Economedia citat).
Traderii anticipează cel puțin două majorări de dobândă în a doua parte a anului, cel mai probabil începând din iunie, însă traiectoria depinde de revenirea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz. Insight Investment vede șanse egale între scenariul a două majorări și cel fără nicio modificare, dacă petrolul rămâne sub 100 de dolari pe baril.
Analiștii citați arată că două majorări nu ar lovi semnificativ economia, dar ar conta ca semnal pentru formarea salariilor și pentru ancorarea așteptărilor inflaționiste. David Zahn, de la Franklin Templeton, susține că este nevoie de „o ușoară creștere a dobânzilor” pentru a preveni apariția efectelor secundare.
Recomandate
BCE susține că zona euro poate absorbi mai bine șocurile geopolitice fără a renunța la lupta cu inflația , iar această „reziliență” este unul dintre argumentele pentru care banca centrală își apără decizia recentă de majorare a dobânzii de referință, potrivit Agerpres . Christine Lagarde a spus, la deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale de la Sintra (Portugalia) , că zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente, într-un context în care accesul la piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice sunt „din ce în ce mai instrumentalizate”. De ce contează: politica monetară rămâne restrictivă, pe fondul inflației peste țintă În acest cadru, președinta BCE a apărat majorarea dobânzii de referință, decizie criticată de unii economiști pe motiv că nu ar fi fost necesară și că ar putea afecta creșterea economică. „Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare.” BCE a majorat în iunie dobânda de referință pentru prima dată în ultimii trei ani, după ce inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care inflația depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Context: șocul energetic și întrebarea investitorilor Potrivit informațiilor citate, accelerarea inflației a fost în linie cu previziunile analiștilor și este pusă pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile la petrol și gaze în Europa în ultimele trei luni. În acest context, investitorii urmăresc dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control creșterea prețurilor. Lagarde a argumentat că efectele șocurilor asupra economiei sunt „mai bine ținute sub control”, invocând între factorii care au întărit reziliența măsurile BCE și o supervizare mai bună a băncilor. [...]
BCE deschide din trimestrul IV o linie de lichiditate de până la 50 mld. euro pentru bănci din afara zonei euro , un mecanism care le poate oferi finanțare de urgență în moneda unică și, implicit, poate întări utilizarea euro în afara uniunii monetare, potrivit Economica . Facilitatea permite băncilor participante să primească lichiditate de până la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 mld. lei), sub forma unor împrumuturi garantate cu active de înaltă calitate denominate în euro. Banca Centrală Europeană arată că băncile centrale implicate vor putea folosi „flexibilitatea fondurilor EUREP” fără restricții prealabile, iar după finalizarea procesului de integrare vor putea efectua retrageri din trimestrul IV. De ce contează: acces la euro în situații de stres și stimulent pentru folosirea monedei unice Analiștii citați de publicație consideră că mecanismul de siguranță al BCE oferă băncilor din afara zonei euro acces la finanțare de urgență în euro „în momentele dificile” și consolidează stimulentele pentru utilizarea monedei unice. Context: „momentul global al euro” și competiția cu dolarul Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor mai ample ale președintei BCE, Christine Lagarde , de a valorifica ceea ce a numit „momentul global al euro”, într-un context în care politicile economice ale președintelui SUA, Donald Trump, „pun sub semnul întrebării dominația îndelungată a dolarului”, conform aceleiași surse. [...]
Christine Lagarde spune că rămâne la conducerea BCE cel puțin și în 2027, reducând incertitudinea de pe piețe și încercând să închidă speculațiile despre o plecare anticipată, potrivit HotNews . Într-o conferință de presă de joi, după decizia Băncii Centrale Europene de a menține nemodificate cele trei dobânzi reprezentative, Lagarde a folosit o metaforă pentru a transmite că își continuă mandatul: „când sunt nori la orizont, căpitanul rămâne pe navă”. Ea a adăugat explicit: „Nu o să mă vedeți plecând înainte de 2027”. Totuși, întrebată să se angajeze că își va duce mandatul până la capăt (octombrie 2027), Lagarde a spus că nu îi place să fie „îngrădită”, păstrând o nuanță de ambiguitate privind finalul exact al mandatului. Contextul declarațiilor vine după ce, pe 3 iulie, Lagarde afirmase că nu exclude posibilitatea de a părăsi președinția BCE înainte de termen pentru a aduce „o voce europeană” în dezbaterea prezidențială din Franța. Întrebată atunci dacă ar susține un candidat sau ar candida ea însăși, a răspuns inițial „O să mă gândesc la asta”, apoi s-a corectat: „Nu, glumesc. Nu cred că este pe ordinea de zi”. Următoarele alegeri prezidențiale din Franța sunt programate pe 18 aprilie și 2 mai 2027. [...]
Încetinirea inflației în zona euro reduce presiunea pentru o nouă scumpire a creditului în iulie , dar piețele rămân poziționate pentru încă o majorare a dobânzilor BCE în toamnă, pe fondul riscurilor legate de energie și alimente, potrivit Ziarul Financiar . Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânzile în iunie, încercând să împiedice scumpirea petrolului să se transforme în așteptări inflaționiste mai ridicate. Între timp, datele recente arată o temperare peste așteptări a inflației, ceea ce slăbește argumentul unei noi creșteri chiar la ședința din această lună. Inflația a încetinit mai mult decât anticipau economiștii Conform datelor citate, inflația generală din zona euro a coborât la 2,8% în iunie , de la 3,2% în mai , în condițiile în care estimările indicau 3,0% (Reuters). Și inflația de bază (care exclude, de regulă, componentele volatile precum energia și alimentele, fiind urmărită atent de băncile centrale) a încetinit, la 2,4% , de la 2,6% . În același timp, inflația din servicii a scăzut la 3,2% , de la 3,5% . Pauză în iulie, dar „fereastră” pentru o nouă majorare în septembrie–octombrie În acest context, mai mulți strategi citați în material consideră că nu există urgență pentru o nouă scumpire a creditului în iulie, BCE având timp să evalueze dacă presiunile inflaționiste se reaprind sau se domolesc. Totuși, „vasta majoritate” a economiștilor și investitorilor se așteaptă ca BCE să majoreze probabil dobânzile din nou în septembrie sau octombrie , chiar dacă în iulie ar putea face o pauză. Argumentul: energia rămâne semnificativ mai scumpă decât înainte de război, iar conflictul din Orientul Mijlociu poate genera noi șocuri. Riscurile care pot împinge din nou prețurile în sus BCE este descrisă ca fiind îngrijorată de posibilitatea ca șocul energetic inițial să se transmită către alte prețuri și, ulterior, către salarii. Materialul notează însă că astfel de efecte „nu s-au materializat încă”, iar presiunile de creștere a salariilor nu accelerează, ceea ce întărește argumentele pentru prudență. În paralel, sunt menționate și riscuri pe partea alimentară: temeri că penuria de îngrășăminte din Orientul Mijlociu și valul de caniculă din Europa ar putea reduce randamentele culturilor și ar putea pune presiune pe prețurile alimentelor. Ce urmărește piața până la ședința BCE din 23 iulie Tensiuni majore la ședința de politică monetară din 23 iulie par puțin probabile, deși există din nou poziții divergente în interiorul BCE, apărute inclusiv la reuniunea anuală din Sintra (Bloomberg). Într-o tabără sunt oficiali precum Philip Lane , economist-șef al BCE, care avertizează că forțele inflaționiste declanșate la începutul conflictului pot reapărea prin cereri salariale mai mari sau creșteri întârziate ale costurilor la alimente și servicii. Cealaltă tabără este mai încrezătoare, fiind „plăcut surprinsă” de declinul prețurilor petrolului și mai puțin convinsă că vor urma efecte de „rundă a doua” (adică propagarea scumpirilor inițiale în restul economiei). Pentru companii și debitori în euro, miza imediată este dacă BCE confirmă o pauză în iulie, dar semnalizează ferm o nouă creștere în toamnă – scenariu care ar menține costurile de finanțare ridicate și ar prelungi incertitudinea în planificarea investițiilor și a bugetelor. [...]
BNR spune că este pregătită tehnic pentru euro, dar aderarea depinde de consolidarea fiscală , inclusiv de reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% cerut de criteriile de la Maastricht, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis de Cristian Popa , membru în Consiliul de Administrație al BNR, care a insistat că trecerea la moneda unică este „un fenomen economic, dar și unul politic”. Popa a legat explicit „avansul pe drumul aderării la euro” de progresul pe „frontul consolidării fiscale”. El a arătat că, deși un deficit de 6% ar reprezenta un progres față de 9%, criteriile europene impun un deficit de maximum 3% și includ și alte condiții, nu doar ținta de deficit. În acest context, oficialul BNR a spus că România le-a promis partenerilor europeni că în 2029–2030 va coborî deficitul sub 3%, moment din care „putem să ne așezăm la masă” pentru o discuție serioasă privind aderarea. Ce poate face BNR și ce nu poate înlocui În intervenția sa, la Summitul Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, organizat la Sinaia, Cristian Popa a susținut că banca centrală este pregătită „din multe puncte de vedere” pentru zona euro, în special pe componenta tehnică. „Sisteme de plăți, putem printa bancnote euro, în curând vom putea bate monede euro, însă e nevoie de un efort mult mai mare.” În același timp, el a punctat limitele rolului băncii centrale: reducerea deficitului, a datoriei publice și aducerea inflației „unde trebuie” sunt eforturi care nu țin doar de BNR și presupun decizii și „sacrificii” la nivelul întregii guvernări. Avertisment: zona euro vine cu costuri, nu doar cu beneficii Popa a mai spus că, din perspectiva sa de economist, „nu toate lucrurile sunt roz în zona euro”, chiar dacă, per ansamblu, ar fi „mai degrabă bine pentru România”. Mesajul său a fost că procesul trebuie abordat cu o evaluare realistă a „plusurilor și minusurilor”, nu ca o decizie fără compromisuri. În concluzie, semnalul transmis de BNR este că infrastructura și pregătirea tehnică nu sunt principala piedică, însă calendarul și credibilitatea aderării rămân strâns legate de corecția fiscală și de capacitatea politică de a susține măsuri care să ducă deficitul și datoria pe o traiectorie compatibilă cu criteriile europene. [...]
Fed a păstrat dobânda-cheie la 3,75%–4% , o decizie care menține costul finanțării în SUA neschimbat pe termen scurt, deși inflația rămâne peste ținta băncii centrale, potrivit Mediafax . Rezerva Federală a anunțat miercuri că nu modifică dobânzile, după ce luna trecută le-a majorat pentru prima dată în ultimii trei ani. Decizia era anticipată de piețele financiare. Ce a decis Fed și de ce contează Banca centrală americană a menținut dobânda de referință în intervalul 3,75%–4%, reiterând cele două obiective principale ale mandatului său: ocuparea maximă a forței de muncă și aducerea inflației la 2% pe termen lung. În comunicatul de după reuniune, Fed a recunoscut că inflația rămâne ridicată și a transmis că va analiza noile date economice pentru a stabili măsurile necesare pentru reducerea inflației către țintă. Instituția a mai precizat că „va asigura stabilitatea prețurilor”. Semnal intern: vot împărțit în conducerea băncii centrale Spre deosebire de luna trecută, când majorarea dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale a fost aprobată în unanimitate, de această dată au existat opinii diferite în conducerea Fed. Lisa Cook (membră a Consiliului Guvernatorilor) și Beth Hammack (președinta Rezervei Federale din Cleveland) au votat împotriva menținerii dobânzilor, susținând o nouă majorare de 0,25 puncte procentuale. Contextul inflației și următorul pas Potrivit celor mai recente date citate, inflația anuală din SUA a urcat la 3,7% în septembrie, de la 3,4% în august. Următoarea reuniune a Rezervei Federale este programată pentru 8–9 decembrie. [...]
