Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Partidul Comunist din Cuba a aprobat un pachet de măsuri de piață care deschide economia către inițiativă privată și capital străin , într-o schimbare de direcție cu potențial de rescriere a regulilor de funcționare pentru companii și finanțe pe insulă, potrivit Al Jazeera . Pachetul, descris drept unul „de urgență”, a fost înaintat Adunării Naționale, unde este „aproape sigur” că va fi adoptat. Miza economică este crearea rapidă de spațiu pentru producție, investiții și finanțare într-o economie afectată de presiuni externe, dar și de blocaje interne, după cum a recunoscut președintele Miguel Díaz-Canel într-un discurs televizat către Comitetul Central al partidului. Ce schimbări ar aduce pachetul: firme private, investiții și bănci Conform planului, autoritățile ar urma să extindă oportunitățile pentru întreprinderi private și să introducă măsuri pentru atragerea de investiții străine suplimentare, inclusiv de la cubanezii din diaspora. Pachetul ar putea deschide și alte segmente până acum dominate de stat, între care: dezvoltări imobiliare private pe insulă; transformarea unor companii de stat în afaceri comerciale private, cu acțiuni și participații (equity); intrarea băncilor private într-un sector financiar dominat anterior de stat. De ce acum: presiune externă, dar și „birocrație” internă Díaz-Canel a spus că situația economică gravă nu poate fi pusă doar pe seama presiunilor externe. El a invocat „lentoarea, birocrația și normele” care îi împiedică pe cei care vor să producă, precum și decizii amânate. „Situația cere schimbări urgente și necesare.” Contextul extern rămâne însă relevant: SUA mențin de decenii un embargo comercial asupra Cubei, iar din ianuarie presiunea ar fi crescut, inclusiv prin blocarea livrărilor de combustibil către insulă de către administrația președintelui Donald Trump, notează publicația. Reacții și implicații politice: UE, „hardlineri” și semnale din SUA În aceeași zi, Uniunea Europeană a adoptat o rezoluție care cere sancțiuni împotriva lui Díaz-Canel și a conducerii Grupo de Administracion Empresarial SA , un conglomerat de afaceri operat de armata cubaneză. Rezoluția condamnă ceea ce descrie drept „represiune sistematică” și cere „schimbări economice și politice profunde”. Pe plan intern, Díaz-Canel a anticipat opoziție din partea aripii dure a partidului, afirmând că unele reforme „nu vor avea consens absolut”, dar „nu pot fi amânate”. Fostul lider Raúl Castro, inculpat de SUA în mai, ar fi susținut și el planul. Dinspre Washington, oficiali ai administrației Trump – inclusiv secretarul de stat Marco Rubio – au afirmat în repetate rânduri că reformele economice ar putea reduce presiunea asupra Cubei, însă SUA nu au reacționat imediat la ultimele decizii. Întrebat dacă SUA își vor îndrepta atenția către Cuba, vicepreședintele JD Vance a spus că Washingtonul discută cu guvernul cubanez despre „cum ar putea să-și schimbe felul de a acționa” pentru o relație mai bună, dacă ia „decizii inteligente”. [...]
Primăria Capitalei a încasat peste 16,2 milioane de lei din abonamentele de parcare doar în luna mai , dublu față de februarie, pe fondul creșterii cererilor după eliminarea gratuității pentru mașinile hibrid, potrivit Știrile Pro TV . Pentru bugetul local, schimbarea se traduce într-un salt rapid al veniturilor recurente din parcarea publică. Primăria Municipiului București (PMB) spune că în mai au fost depuse 139.738 de cereri de abonamente, față de circa 70.000 în februarie, iar încasările au urcat de la 8 milioane de lei la peste 16,2 milioane de lei. „S-au dublat cererile pentru abonamente de parcare! În luna mai, de când a fost eliminată gratuitatea pentru maşinile hibrid, am avut 139.738 de cereri de abonamente (...) Asta înseamnă încasări de peste 16,2 milioane de lei în luna mai.” Ce tipuri de abonamente au generat cererile Din totalul cererilor din luna mai, PMB indică următoarea structură: 127.287 abonamente de zi; 6.150 abonamente de zonă unică; 6.301 abonamente de riveran. Extinderea parcărilor administrate și ce urmează Numărul locurilor de parcare administrate de Compania Municipală Parking a ajuns la 48.409, de la 43.230 la începutul anului. În perioada următoare, ar urma să fie amenajate și date în folosință încă aproximativ 5.000 de locuri, „în funcție de finalizarea lucrărilor și proiectelor aflate în desfășurare”. Tarife și reguli de utilizare Pentru locurile marcate cu albastru, tarifele sunt: 5 lei/oră; 30 lei/zi; 500 lei/lună. Plata permite parcarea pe orice loc albastru disponibil din București. Pentru riverani, prețurile sunt de 50 lei/lună sau 500 lei/an, cu condiții de eligibilitate (mașină înmatriculată în București, domiciliu/reședință în București și parcaj public cu plată la adresă sau în proximitate). Parcarea se plătește în intervalul 08:00–20:00, prin SMS la 7576, prin aplicațiile Parking București, AmParcat și Qport, cu cardul la parcometre sau numerar la automatele SelfPay din magazinele din proximitate. [...]
Instabilitatea politică riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , cu efecte care se văd deja în dobânzile plătite de populație și care ar putea ajunge, în următoarele săptămâni, și în evaluarea ratingului de țară, potrivit declarațiilor fostului președinte Traian Băsescu , citate de Adevărul . Băsescu s-a declarat rezervat în privința șanselor de învestire a Guvernului Veștea , avertizând că prelungirea blocajului politic poate amplifica presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile din economie. Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la TVR Info. Dobânzi mai mari la credite și risc de deteriorare a ratingului Fostul șef al statului susține că efectele instabilității se văd deja la nivelul populației, prin scumpirea împrumuturilor, și că o eventuală deteriorare a ratingului ar putea accentua această tendință. „Deja românilor au început să le crească dobânzile la împrumuturi. Deja instabilitatea politică pune sub semnul întrebării și ratingul de țară și, în două-trei săptămâni, vom avea o nouă evaluare. N-aș vrea să ne găsească această nouă evaluare fără Guvern”. Costurile de împrumut ale statului, comparate cu țări „junk” Băsescu a mai afirmat că, din documentele pe care le-a analizat, costurile de finanțare ale României au ajuns la niveluri „alarmante”, iar dobânzile la care se împrumută statul ar fi peste cele ale unor țări încadrate în categoria nerecomandată investițiilor (așa-numita categorie „junk”, adică sub pragul „investment grade”). „Dobânzile la care România se împrumută sunt mai mari decât dobânzile unor țări care sunt în categoria nerecomandată pentru investiții, în categoria junk”. În acest context, fostul președinte a descris situația economică drept „extrem de fragilă” și a cerut clasei politice să prioritizeze formarea unui executiv stabil, pentru a limita riscurile de finanțare și de percepție externă asupra României. [...]
România a avut în aprilie cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE , un semnal de accelerare a activității din sector după scăderea din martie, potrivit datelor citate de Economica . În aprilie 2026, față de martie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,8% în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri au fost în România (10,3%) și Ungaria (6,9%). Pentru România, avansul de 10,3% vine după o scădere de 0,6% în martie. Cum arată dinamica anuală: România, din nou în top În ritm anual (aprilie 2026 comparativ cu aprilie 2025), lucrările de construcții au urcat cu 0,9% în zona euro și cu 1,5% în UE. Cele mai mari creșteri anuale au fost în Slovenia (31,6%) și România (23,8%). În cazul României, creșterea de 23,8% din aprilie a venit după un avans de 8,3% în martie. Detaliile INS: ce a tras în sus volumul lucrărilor în aprilie Datele prezentate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în România, în aprilie 2026 față de martie 2026, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 14%, cu avansuri pe componente: reparații capitale: +17,3%; întreținere și reparații curente: +17,1%; construcții noi: +12,6%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost: clădiri rezidențiale: +15,8%; construcții inginerești: +13,9%; clădiri nerezidențiale: +12,9%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul a crescut cu 10,2%, pe fondul: construcții noi: +13,4%; reparații capitale: +12,9%; întreținere și reparații curente: +6,3%. Pe obiecte, seria ajustată indică: clădiri nerezidențiale: +12,8%; construcții inginerești: +12,2%; clădiri rezidențiale: +8,6%. Ce indică datele pe termen mai lung În aprilie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții (serie brută) a crescut, pe total, cu 20,7%. Creșterile au fost vizibile atât pe elemente de structură (construcții noi +24,4%, întreținere și reparații curente +21,2%, reparații capitale +3,9%), cât și pe obiecte (construcții inginerești +27,5%, clădiri nerezidențiale +17%, clădiri rezidențiale +8,8%). În seria ajustată, creșterea anuală totală a fost de 20,3%, cu avansuri la construcții noi (+28%), întreținere și reparații curente (+19,8%) și reparații capitale (+5,9%). Pe obiecte, au crescut construcțiile inginerești (+26,0%), clădirile nerezidențiale (+21,1%) și clădirile rezidențiale (+10,8%). [...]
Creșterea salariului minim de la 1 iulie ridică direct costul total al firmelor cu 284 lei pe angajat plătit la minim , potrivit calculelor prezentate de Economedia . Majorarea vine la pachet cu reducerea sumei netaxabile din salariul minim și cu scumpirea amenzilor rutiere, prin creșterea punctului de amendă. În prezent, salariul minim brut este 4.050 lei, iar salariul net este 2.574 lei, ca urmare a scutirii de taxe pentru 300 lei. Costul salarial total suportat de angajator pentru un salariu minim brut este de 4.134 lei. Ce se schimbă de la 1 iulie 2026: brut mai mare, net mai mic decât ar fi fost fără tăierea scutirii De la 1 iulie 2026, salariul minim brut garantat în plată urcă la 4.325 lei (o creștere de aproximativ 6,8%). În același timp, suma netaxabilă din salariul minim scade de la 300 lei la 200 lei, ceea ce influențează câți bani rămân „în mână”. Conform calculelor din analiză: salariul minim net ajunge la 2.699 lei ; costul salarial total pentru angajator urcă la 4.418 lei , adică +284 lei față de nivelul actual. Majorarea salariului minim este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 146/2026 , care stabilește și echivalentul orar: 25,949 lei/oră, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună. Scutirea parțială se aplică doar în anumite condiții Reducerea sumei netaxabile la 200 lei de la 1 iulie este prevăzută în „ordonanța trenuleț” din decembrie 2025, respectiv OUG nr. 89/2025 (care stabilește și condițiile de aplicare). Scutirea (300 lei/lună în perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, respectiv 200 lei/lună în perioada 1 iulie–31 decembrie 2026) se aplică doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condiții precum: salariul de bază brut lunar (fără sporuri și adaosuri) este egal cu salariul minim brut pe țară din luna respectivă; venitul brut (fără tichete de masă, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană) nu depășește 4.300 lei în prima jumătate a anului, respectiv 4.600 lei în a doua jumătate. Totodată, cota netaxabilă se poate diminua în funcție de situații precum fracțiunea de lună lucrată, data angajării sau încetarea contractului. Agricultură și industria alimentară: dispare salariul minim distinct De la 1 iulie 2026, salariul minim din sectorul agricol și industria alimentară va fi corelat cu salariul minim brut pe țară, după abrogarea articolului care reglementa un nivel distinct, măsură prevăzută în OUG nr. 29/2026, conform unui comunicat al Guvernului citat în analiză. Amenzi mai mari: punctul de amendă trece de 216 lei Pentru șoferi, efectul indirect al creșterii salariului minim este majorarea punctului de amendă, deoarece Codul Rutier îl definește ca 5% din salariul minim brut. Astfel, de la 1 iulie 2026, punctul de amendă ajunge la 216,25 lei . [...]
Spania își consolidează revenirea turistică, cu 26,5 milioane de vizitatori străini în ianuarie–aprilie , un ritm care susține direct veniturile din servicii și presiunea pe infrastructura din marile destinații, potrivit Antena 3 . În primele patru luni ale anului, Spania a înregistrat o creștere anuală de 3,4% a sosirilor internaționale, până la 26,5 milioane de turiști străini, în pofida „incertitudinilor globale generate de războiul din Orientul Mijlociu”, conform VnExpress, citat de Antena 3. Un punct de inflexiune a fost luna aprilie: datele Institutului Național de Statistică al Spaniei arată 9,1 milioane de turiști internaționali, cu 5,2% mai mulți față de aprilie anul trecut. Materialul notează că, după un început de an mai lent, sectorul și-a recăpătat ritmul odată cu sezonul de primăvară, iar aprilie a adus „cea mai puternică creștere anuală din ultimele 12 luni”. Ce explică accelerarea din aprilie Analiștii citați de Euronews pun evoluția pe seama unei combinații de factori: redresarea călătoriilor pe distanțe lungi, în special din continentul american; revenirea călătoriilor de afaceri; interes mai mare pentru destinații percepute drept sigure și stabile, pe fondul incertitudinilor geopolitice. Context: poziția Spaniei în clasamentul global Spania rămâne a doua cea mai vizitată țară din lume, după Franța. Anul trecut, Spania a primit 96,8 milioane de turiști străini, cu 3,2% mai mulți decât în 2024, în timp ce Franța a atras 105 milioane de vizitatori internaționali, potrivit datelor prezentate în articol. [...]
Scăderea consumului și a puterii de cumpărare împinge companiile să frâneze angajările , iar o parte dintre ele își ajustează atât volumele de recrutare, cât și bugetele de salarii, potrivit unui sondaj eJobs citat de Libertatea . 41,3% dintre angajatorii participanți spun că și-au păstrat planurile de recrutare stabilite la începutul anului, în timp ce 20,2% au înghețat complet angajările. Alți 18,3% au redus recrutarea cu 10%-25%, iar 7,7% au redus-o cu peste acest nivel. În același timp, 12,5% afirmă că schimbarea contextului a adus oportunități noi și că recrutează mai mult decât estimaseră. Ce a lovit cel mai mult strategiile de HR În rândul celor care declară un impact negativ asupra strategiei de resurse umane, principalele cauze invocate sunt: scăderea consumului și a puterii de cumpărare (50%); instabilitatea politică internă (45,8%); creșterea costurilor operaționale, inclusiv energie și logistică (43,8%); contextul geopolitic extern, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și efectul asupra prețurilor (35,4%). CEO-ul eJobs, Bogdan Badea, leagă aceste presiuni de rezultate economice mai slabe și de nevoia companiilor de a-și regândi planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor. Cum se traduce scăderea consumului în decizii de personal Strict pe efectul scăderii consumului, respondenții indică mai ales măsuri de „îngheț” al extinderii, nu concedieri: 54,5% au oprit extinderea echipelor, fără reduceri de personal; 19,3% au redus personalul din departamentele de suport; 8% au redus personalul din departamentele de execuție/producție; 26,1% spun că nu au fost afectați, deoarece cererea pentru produsele sau serviciile lor a rămas stabilă. În privința tensiunilor politice interne, 55,7% spun că impactul a fost moderat (mai multă prudență la cheltuieli, fără blocarea planurilor), 25% afirmă că nu au fost afectați, iar 19,3% au pus pe pauză proiecte majore de expansiune. Recrutare mai mult „de înlocuire” și presiune pe bugetele salariale Aproape jumătate dintre respondenți spun că deschid poziții noi în principal pentru înlocuirea angajaților care pleacă voluntar. Un sfert recrutează pe toate nivelurile, 22,6% doar pentru roluri critice de management și specialiști, iar 19,4% au poziții noi în departamente care generează venituri directe, precum vânzările. Pe partea de compensații, sondajul indică ajustări ale bugetelor salariale, în general în sens pozitiv: 30,8% au acordat creșteri salariale pentru a compensa inflația; 39,6% au rămas la bugetul anual stabilit; 18,7% au tăiat sau plafonat bugetele de majorări; 6,6% au redus sau eliminat beneficii extrasalariale, fără să umble la salarii. Pentru 2026, principala prioritate declarată este retenția angajaților performanți (51,6%). Sondajul a fost realizat în aprilie–mai 2026, pe un eșantion de 150 de companii. [...]
Un angajator din cinci spune că a înghețat angajările , pe fondul deteriorării contextului economic și al creșterii incertitudinii, potrivit unui sondaj eJobs România citat de Economedia . Datele indică o piață a muncii mai prudentă, în care companiile își calibrează recrutarea și bugetele, cu accent tot mai mare pe retenție. Din totalul angajatorilor participanți, 41,3% spun că planurile de recrutare au rămas neschimbate față de începutul anului, în timp ce 20,2% au înghețat complet angajările. Alți 18,3% au redus volumul de recrutare cu 10%–25%, iar 7,7% au redus recrutarea cu peste acest nivel. În același timp, 12,5% afirmă că schimbarea contextului a adus oportunități noi și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial. Ce împinge companiile spre prudență în recrutare În rândul celor care declară un impact negativ asupra strategiei de resurse umane, principalele cauze invocate sunt legate de cerere, costuri și incertitudine, conform sondajului: 50% indică scăderea consumului și a puterii de cumpărare; 45,8% menționează instabilitatea politică internă; 43,8% indică creșterea costurilor operaționale (energie, logistică); 35,4% menționează contextul geopolitic extern, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și efectul asupra prețurilor. „Toate acestea și-au spus cuvântul asupra rezultatelor economice ale companiilor, care, mai departe, au fost nevoite să își regândească planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor”, spune Bogdan Badea , CEO eJobs. Recrutarea se mută spre „înlocuire” și roluri critice Pe fondul scăderii consumului, respondenții spun că, deși nu au făcut reduceri de personal, au oprit extinderea echipelor (54,5%). Totodată, 19,3% au redus personalul din departamentele de suport, iar 8% au redus personalul din departamentele de execuție/producție. Un procent de 26,1% declară că nu au fost afectați, deoarece cererea pentru produsele și serviciile lor a rămas stabilă. În ceea ce privește tensiunile politice interne, 55,7% spun că impactul a fost moderat (mai multă atenție la cheltuieli, fără blocarea planurilor), 25% afirmă că nu au fost afectați, iar 19,3% spun că au pus pe pauză proiecte majore de expansiune. În acest context, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că deschid poziții noi în principal pentru înlocuirea plecărilor voluntare. Un sfert spun că recrutarea continuă pe toate nivelurile, 22,6% recrutează doar pentru poziții critice de management și specialiști, iar 19,4% au poziții noi în departamente care generează venituri directe, precum vânzările. Salarii și beneficii: ajustări mai ales pentru a compensa inflația Sondajul arată și revizuiri ale bugetelor salariale, „în cea mai mare parte” în sens pozitiv. 30,8% dintre angajatori spun că au operat creșteri salariale pentru a compensa inflația, 39,6% au rămas la nivelurile stabilite în bugetul anual, iar 18,7% au tăiat sau plafonat bugetele de majorări. Pentru a evita plafonarea creșterilor salariale, 6,6% au ales să ajusteze pachetele extrasalariale, prin eliminarea sau reducerea unor beneficii. Ce urmăresc angajatorii în 2026 Pentru 2026, prioritatea majorității angajatorilor este retenția angajaților performanți (51,6%). La capitolul competențe comportamentale (abilități non-tehnice), cele mai căutate sunt capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie (44,3%), autonomia (43,2%) și reziliența/lucrul sub stres ridicat (30,7%). 23,9% caută abilități de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială. Sondajul eJobs România a fost realizat în perioada aprilie–mai 2026, pe un eșantion de 150 de companii, reprezentate de specialiști în resurse umane, manageri de departament, directori executivi și antreprenori. [...]
Primul sondaj național de gospodării din Ucraina după 2012 indică o rată a fertilității de 1,1 copii/femeie , peste nivelul de 0,9 invocat anterior de oficiali, dar încă în zona celor mai scăzute valori la nivel global, potrivit Kyiv Post . Datele vin dintr-o cercetare derulată în plin război, iar relevanța economică este directă: o natalitate foarte redusă și o populație care îmbătrânește accelerează presiunea pe piața muncii, pe finanțele publice și pe sustenabilitatea sistemelor sociale. Sondajul – Multiple Indicator Cluster Survey (MICS) , lansat de Serviciul de Statistică al Ucrainei cu sprijinul UNICEF – a inclus 16.186 de gospodării din teritorii aflate sub control guvernamental. Comunitățile de pe linia frontului și cele de la graniță au fost excluse, cu excepția orașului Herson. Colectarea datelor a avut loc între octombrie 2025 și martie 2026, în lunile de iarnă, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și al întreruperilor prelungite de curent; rata de răspuns a ajuns la 74%, nivel pe care șeful instituției îl compară favorabil cu standarde europene. Demografie: mai puțini copii, mai multe gospodării cu o singură persoană Rezultatele preliminare arată o schimbare puternică a „piramidei demografice” față de 2012, cu o subțiere pronunțată în grupa de vârstă 20–39 de ani, atribuită pierderilor de război și migrației forțate. În eșantionul sondajului: copiii reprezintă 16% din populația analizată; doar 22% dintre gospodării includ copii, față de 31% în 2012; gospodăriile cu o singură persoană ajung la 39% din total; dintre copii, 62% locuiesc cu ambii părinți, 30% doar cu mama, iar 3% cu niciun părinte biologic. Fertilitate: 1,1 copii/femeie, peste estimările vehiculate, dar departe de înlocuirea generațiilor În timp ce fosta adjunctă a ministrului politicilor sociale, Daria Marchak, declara în martie 2025 că rata fertilității a coborât la un minim istoric de 0,9 copii/femeie (mențiune atribuită în material, cu trimitere la Ukrinform), MICS 2025–2026 plasează indicatorul la 1,1. Oleksandr Hladun, de la Institutul Mykhaylo Ptoukha pentru Demografie și Cercetarea Calității Vieții, a spus că nivelul este „destul de pozitiv” în contextul așteptărilor mai pesimiste și l-a comparat cu valori istorice și internaționale. „Este destul de pozitiv să vedem rata totală a fertilității la 1,1. Mulți experți au prezis 0,8, iar eu însumi am spus 0,9.” Totuși, aceeași intervenție subliniază că Ucraina rămâne în grupul țărilor cu cele mai mici rate ale natalității, chiar dacă nu este „cea mai mică din lume”. Separat, natalitatea la adolescente (15–19 ani) este de 11 nașteri la 1.000, în scădere de la 34 la 1.000 în 2012, indicator prezentat ca un progres de un reprezentant UNICEF în cadrul prezentării. Șocul economic al războiului, reflectat în gospodării Sondajul arată că 59% dintre gospodării au fost afectate direct de invazia la scară largă: circa 12% au fost strămutate, iar 5% au pierdut cel puțin un membru din cauza războiului. Sudul și estul au cele mai ridicate rate de impact (74%, respectiv 70%), comparativ cu 41% în vest. Cea mai frecventă formă de impact raportată este șocul economic (38% dintre gospodării). Dintre acestea, 33% indică pierderea veniturilor; sunt menționate și distrugeri ale locuințelor sau pierderea/furtul de bunuri. Limitări și ce urmează Rezultatele sunt preliminare, iar raportul complet și seturile de date urmează să fie publicate în lunile următoare. În plus, acoperirea se limitează la teritoriile controlate de guvernul ucrainean, excluzând zonele de front, regiunile de la granița cu Rusia și teritoriile ocupate, ceea ce poate influența comparabilitatea cu ansamblul populației. [...]
Președintele a blocat temporar scutirea de accize pentru băuturi tradiționale , trimițând la reexaminare în Parlament legea de aprobare a OG 22/2025 de modificare a Codului fiscal, pe motiv că amendamentul introdus la Camera Deputaților ar încălca principiul bicameralismului și ar putea deschide un nou risc de infringement la nivel european, potrivit Știrile Pro TV . Cererea de reexaminare vizează diferențele majore dintre forma adoptată de Senat și cea votată ulterior de Camera Deputaților. Administrația Prezidențială susține că legea transmisă la promulgare „contravine” prevederilor constituționale privind bicameralismul, deoarece Camera decizională ar fi adăugat o reglementare fiscală nouă, fără legătură cu obiectul inițial al actului. Ce prevedea amendamentul contestat Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat legea fără modificări. În schimb, Camera Deputaților a introdus un amendament care stabilește scutirea de la plata accizelor pentru băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării, în limita a 200 de litri pe an , cu condiția ca acestea să nu fie vândute . În cererea de reexaminare se arată că această scutire nu decurge din directivele europene care au stat la baza ordonanței și nu are legătură cu închiderea dosarelor de infringement invocate în expunerea de motive. De ce contează: risc de incompatibilitate cu legislația UE Administrația Prezidențială avertizează că soluția legislativă adoptată de Camera Deputaților „ar putea crea” o problemă de compatibilitate cu Directiva 92/83/CEE , dacă scutirea nu se încadrează în excepțiile permise de actul european. În acest scenariu, România ar „risca un al treilea dosar” de infringement, pe lângă cele două menționate în expunerea de motive (2025/0097 și 2025/0098), deschise pentru netranspunerea la timp a unor reglementări europene. Context: OG 22/2025 și ce urmărea inițial legea Ordonanța aprobată prin lege vizează transpunerea unor acte europene legate de TVA și de regimul special pentru întreprinderile mici, precum și cooperarea administrativă și schimbul de informații pentru monitorizarea aplicării corecte a acestui regim. Președintele argumentează că Senatul a deliberat asupra unui regim special de TVA determinat de obligații europene, în timp ce Camera decizională a adăugat o măsură de politică fiscală internă „autonomă”, fără conexiune cu materia dezbătută în prima Cameră. Ce urmează Prin trimiterea la reexaminare, Parlamentul trebuie să reanalizeze legea. Sursa nu precizează un calendar sau dacă legislativul va păstra, modifica ori elimina scutirea de accize introdusă la Camera Deputaților. [...]
Deși IPC a rămas neschimbat în mai, inflația din Bulgaria continuă să redistribuie costurile între sectoare , cu scumpiri în servicii și utilități și ieftiniri la alimente, un mix care complică bugetarea pentru companii și gospodării, potrivit Mediafax . În mai 2026, indicele prețurilor de consum (IPC) a fost stabil față de aprilie, însă inflația anuală a ajuns la 6,9%, menținând un nivel ridicat, dar relativ stabilizat. Publicația notează că inflația cumulată de la începutul anului (mai 2026 raportat la decembrie 2025) s-a situat la 3,8%, iar inflația medie anuală pentru perioada iunie 2025 – mai 2026 a fost de 5%. Stabilitate „la total”, volatilitate în interiorul coșului Datele arată o temperare față de luna anterioară: în aprilie 2026 , inflația lunară a fost de 1,8%, iar cea anuală de 6,8%. Estimările preliminare indicau valori mai ridicate, însă datele finale au confirmat o ajustare în jos, conform materialului citat. În același timp, evoluția anuală din lunile precedente a fost volatilă, cu oscilații între 3,3% și 4,1% (după 3,5% în ianuarie), ceea ce sugerează o stabilizare graduală, dar cu mișcări încă ample de la o lună la alta. Cine împinge prețurile în sus și unde apar ieftiniri Pe componente, semnalele sunt mixte. În mai, au fost consemnate creșteri de prețuri în mai multe zone, inclusiv: restaurante și hoteluri; băuturi alcoolice și tutun; transporturi și comunicații; sănătate; utilități; bunuri de uz casnic și îmbrăcăminte. În sens opus, scăderi de prețuri au fost observate la: divertisment și activități culturale; produse alimentare și băuturi nealcoolice; produse de îngrijire personală. Prețurile din educație și servicii financiare au rămas stabile, potrivit aceleiași surse. La alimente, dinamica a fost împărțită: cartofii, citricele, cafeaua, zahărul și produsele din carne s-au scumpit, în timp ce legumele proaspete, ouăle, carnea de porc, orezul și unele lactate s-au ieftinit. Presiunea acumulată rămâne mare pe termen lung Chiar dacă luna mai a adus o pauză la nivelul indicelui general, presiunea acumulată rămâne semnificativă: inflația cumulată pe ultimii trei ani a ajuns la 13,4%, iar pe cinci ani la 44,3%, arată datele prezentate. Pentru mediul de afaceri, această „moștenire” a scumpirilor se vede în costuri mai greu de readus la nivelurile anterioare, chiar și atunci când inflația lunară încetinește. [...]
Creșterea costului orar al muncii în România a depășit zona euro și a ajuns ușor peste media UE în primul trimestru din 2026, un semnal de presiune pe costurile companiilor, mai ales în sectoarele cu dinamică ridicată precum construcțiile. Datele Eurostat , citate de Agerpres , sunt prezentate de Economedia . La nivelul Uniunii Europene, costul orar al forței de muncă a crescut cu 3,6% în perioada ianuarie–martie 2026 față de primul trimestru din 2025, iar în zona euro avansul a fost de 3,2%. România a raportat o creștere de 3,8%, peste media zonei euro și ușor peste media UE. România, în grupul țărilor cu creșteri peste medie În clasamentul creșterilor anuale, cele mai mari avansuri au fost în Ungaria (16,4%), Bulgaria (13,2%) și Croația (9,2%). România (3,8%) apare într-un grup de state cu creșteri moderate spre ridicate, alături de Luxemburg (3,9%) și peste țări precum Malta (1,3%) sau Danemarca și Letonia (2,5% fiecare), care au avut cele mai mici creșteri. Ce împinge costurile în sus: diferențe între business și non-business În România, avansul din primul trimestru din 2026 a fost generat de creșterea cu 5,8% a costului orar al forței de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un declin de 2,4%. Eurostat definește costul orar al muncii ca sumă a costurilor salariale și a costurilor non-salariale (de exemplu, contribuțiile sociale plătite de angajatori). La nivelul UE, costurile salariale au crescut cu 3,7%, iar cele non-salariale cu 3,2% în primul trimestru din 2026. Unde se vede cel mai puternic: construcții, industrie, servicii Pe sectoare, România a avut creșteri peste ritmul UE în toate cele trei mari ramuri raportate: Construcții: +7,4% în România, față de +4,2% în UE Servicii: +5,2% în România, față de +3,4% în UE Industrie: +6,2% în România, față de +3,6% în UE Pentru companii, aceste diferențe contează direct în bugete și în competitivitate, mai ales în activitățile unde costul cu personalul are pondere mare și unde ajustarea prețurilor sau a productivității este mai dificilă pe termen scurt. [...]