Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Știri Economie & Finanțe Publice
Deficitul bugetar cash pe 2025, estimat la 7,65% din PIB - sub ținta de 8,4% la rectificare
Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori. Ce spune Ministerul Finanțelor despre corecția față de țintă Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior. „Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.” Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale. De unde ar veni economiile: renegocierea PNRR și mutări de proiecte Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale. În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat: renegocierea PNRR; reașezarea unor proiecte pe finanțări europene (împrumuturi și granturi) pentru 10 ministere; mutarea unor proiecte din PNRR către politica de coeziune. În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri. Cash versus ESA și ce urmează după publicarea datelor finale Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp. Implicații pentru finanțare și bugetul pe 2026 Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră. Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025. [...]
Românii economisesc mai mult pentru bătrânețe – Pilonul III a depășit toate așteptările în 2025
Pentru prima dată, Pilonul III de pensii private facultative a depășit Pilonul II în ceea ce privește randamentul anual , iar sumele acumulate în conturile individuale au atins un record absolut, informează Știrile PROTV . În 2025, contribuțiile voluntare pentru bătrânețe s-au intensificat, susținute atât de performanța pieței de capital, cât și de implicarea companiilor în oferirea acestui beneficiu angajaților. Cifre-cheie pentru Pilonul III în 2025: Peste 1 milion de români sunt acum înscriși la Pilonul III. Numărul de contribuabili a crescut cu 37% față de 2024 . Valoarea totală acumulată a ajuns la 7,4 miliarde de lei , cu 33% mai mult decât în anul precedent. Randamentul mediu obținut a fost de 19,6% , cel mai mare din istoria acestui pilon. Fondurile au plătit aproape 1 miliard de lei către peste 100.000 de beneficiari . Această evoluție spectaculoasă vine în contextul unei piețe bursiere performante , care a înregistrat un randament de aproximativ 46% în 2025. Administratorii fondurilor Pilon III au profitat de acest climat favorabil pentru a diversifica portofoliile, fără a renunța la plasamentele în instrumente sigure, precum titlurile de stat. George Moț , fondatorul unei platforme de pensii private, a explicat că tot mai multe companii oferă Pilonul III ca beneficiu extrasalarial , profitând de deducerile fiscale aplicabile atât angajaților, cât și angajatorilor. În același timp, directorul executiv de vânzări al unui administrator de fond afirmă că randamentele obținute nu pot fi egalate de alte instrumente financiare accesibile publicului larg , în același raport risc-securitate. Ce diferențiază Pilonul III de Pilonul II? Caracteristică Pilonul II (obligatoriu) Pilonul III (facultativ) Tip de contribuție Obligatorie (din salariu brut) Voluntară (angajat/angajator) Beneficiari Toți angajații sub 35 ani la debut Oricine dorește Randamente istorice Mai stabile, dar mai reduse Mai variabile, dar în 2025 superioare Fiscalitate Nu are deduceri suplimentare Deducere fiscală până la 400 lei/lună Flexibilitate retragere Restricționată Mai flexibilă după 60 ani În concluzie, 2025 a marcat o schimbare de paradigmă în economisirea pentru pensie , cu Pilonul III devenind nu doar un instrument complementat de facilități fiscale, ci și unul competitiv în termeni de performanță financiară. În contextul îngrijorărilor legate de sustenabilitatea sistemului public de pensii, românii par mai hotărâți ca oricând să-și asigure un viitor financiar mai stabil, prin contribuții voluntare. [...]
Instrumentul anti-coerciție al UE revine în discuție pe fondul presiunilor SUA - conceput ca un „articol 5” economic al pieței unice
Capitalele UE iau în calcul Instrumentul anti-coerciție după amenințările legate de Groenlanda, relatează Euronews . Discuția vizează un mecanism juridic intrat în vigoare la finalul lui decembrie 2023, dar nefolosit până acum, care ar permite un răspuns colectiv atunci când un stat membru este presat să facă „o anumită alegere” prin măsuri ce afectează comerțul sau investițiile. Amenințări tarifare ale SUA și reacția Berlinului și Parisului Potrivit articolului, președintele SUA Donald Trump a reluat ideea de a „cumpăra” sau de a obține o formă de control asupra Groenlandei și a reacționat la lipsa de susținere din partea unor puteri europene prin amenințări tarifare. El a indicat o taxă suplimentară de 10% pentru bunuri din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Finlanda și Regatul Unit, începând cu 1 februarie, care ar urma să urce la 25% de la 1 iunie dacă aceste țări „continuă să reziste”. Noile tarife s-ar adăuga peste un tarif existent de 15% la nivelul UE, rezultat dintr-o negociere anterioară din vara lui 2025, când o amenințare de 50% ar fi fost redusă după un acord semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . În acest context, miniștrii de finanțe din Germania și Franța au declarat public că nu vor accepta „șantajul economic” pentru a fi forțați să se conformeze cererilor SUA. „Dacă constrângi economic o capitală ca să forțezi o decizie politică, nu te iei doar de țara aceea, ci de întreaga piață unică.” De ce este invocat Instrumentul anti-coerciție și legătura cu „articolul 5” economic Deși Groenlanda nu este stat membru al UE, ea este legată de Danemarca, iar presiunea asupra Groenlandei poate fi interpretată ca presiune asupra alegerilor suverane ale unui stat membru, exact tipul de situație pentru care a fost conceput Instrumentul anti-coerciție (Anti-Coercion Instrument, ACI). Conform definiției din text, este vorba despre presiune economică menită să producă un rezultat geopolitic, adică o ingerință nejustificată în „alegerile suverane legitime” ale UE și ale statelor sale membre. Publicația compară logica mecanismului cu angajamentul NATO din Articolul 5 („un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”), însă transpus în plan comercial: nu răspuns militar, ci măsuri economice. O diferență subliniată este că SUA nu sunt parte a UE, astfel încât o eventuală acțiune în baza ACI împotriva Washingtonului nu ar antrena automat întreaga alianță, așa cum ar putea-o face o confruntare în cadrul NATO . Cum funcționează mecanismul și ce măsuri poate lua UE Consemnează Euronews că procedura poate începe fie din inițiativa Comisiei Europene, fie la cererea unui stat membru. Comisia evaluează „prejudiciul” într-un interval care, în mod normal, nu depășește patru luni, analizând inclusiv dacă statul terț are un istoric de interferențe similare și ce politici încearcă să influențeze. Dacă se constată coerciția și se propune acțiune, Consiliul UE are aproximativ două luni (până la 8 săptămâni, cel mult 10) pentru a stabili formal existența coerciției. Urmează o solicitare către statul terț de a opri măsurile și o încercare de angajare diplomatică; dacă aceasta eșuează, UE poate adopta „ca ultimă soluție” contramăsuri, inclusiv restricționarea accesului pe piața UE și alte dezavantaje economice în domenii precum bunuri, servicii, investiții străine directe, piețe financiare, achiziții publice, drepturi de proprietate intelectuală legate de comerț sau controale la export. Comisia poate cere și reparații „în conformitate cu dreptul internațional public”, iar răspunsul este oprit când măsurile nu mai sunt necesare. [...]
Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pentru Big Tech - răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump
Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pe companiile americane de tehnologie, pe fondul noilor amenințări tarifare ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit POLITICO . Mișcarea este alimentată mai puțin de cancelarie și mai mult de presiuni din interiorul coaliției conduse de cancelarul Friedrich Merz și din blocul conservator. Trump a amenințat sâmbătă cu tarife împotriva a opt țări , inclusiv Germania, în contextul disputei legate de Groenlanda. În acest cadru, Berlinul nu grăbește, deocamdată, propuneri formale privind un răspuns la nivelul Uniunii Europene, iar discuțiile guvernamentale s-au concentrat pe reținere și evitarea reacțiilor „emoționale”. Presiuni în coaliție pentru opțiuni mai dure, dincolo de linia prudentă a cancelarului Poziția oficială rămâne precaută. Un purtător de cuvânt al guvernului a spus luni, într-o conferință de presă, că Merz este „o persoană rațională care nu pune ștampila pe relațiile internaționale”, iar cancelarul a pledat pentru un răspuns măsurat. În paralel, vicecancelarul Lars Klingbeil (SPD) a indicat că ar putea fi analizate măsuri mai ferme, făcând trimitere la „trusa” europeană de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție (un mecanism al UE conceput pentru a răspunde presiunilor economice din partea unor state terțe, încă netestat în practică). „Ar trebui să examinăm acum utilizarea acestor măsuri”, a declarat Klingbeil, referindu-se la instrumentele UE de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție. Taxa digitală, din nou pe masă: proiecte în așteptare și divergențe în interiorul guvernului În interiorul taberei creștin-democrate, unii parlamentari cer explicit măsuri de retorsiune care să vizeze firmele americane de tehnologie. Sepp Müller, lider adjunct al grupului parlamentar al CSU (partidul bavarez aliat CDU), a cerut luni o taxă digitală și chiar interdicții la import pentru produse americane. Ralph Brinkhaus , responsabilul conservatorilor pe politici digitale, a spus că subiectul „va ajunge cu siguranță pe masă”, dar a subliniat că orice decizie trebuie să fie „cântărită și bine gândită”. De partea cealaltă, social-democrații par dispuși să redeschidă angajamente mai vechi: deputatul SPD Johannes Schätzl a declarat pentru POLITICO că acorduri anterioare, prin care UE se angajase să nu introducă o taxă pe infrastructura digitală, ar trebui acum reevaluate. Pe fundal, există deja propuneri tehnice: proiecte pentru o taxă digitală germană, pregătite de ministrul Culturii, Wolfram Weimer , se află la Ministerul de Finanțe din decembrie, potrivit unor persoane familiarizate cu procesul. Ministerul condus de Klingbeil a analizat anterior dacă o astfel de măsură ar antagoniza inutil Washingtonul și nu a precizat dacă evaluarea s-a schimbat între timp, în condițiile în care ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a avertizat împotriva escaladării publice și a cerut, mai întâi, dialog. [...]
BNR nu modifică dobânda de politică monetară; ROBOR 3M coboară la 5,97%, IRCC trimestrial rămâne la 5,68%
Banca Națională a României a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% , conform BNR . Această decizie vine în contextul în care indicele ROBOR la 3 luni a scăzut ușor la 5,97%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) rămâne stabil la 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Evoluția ratelor dobânzilor Ratele dobânzilor interbancare ROBID și ROBOR au înregistrat modificări minore . Pentru data de 20 ianuarie 2026, ROBOR la 3 luni a fost de 5,97%, în scădere față de 5,98% în ziua precedentă. Această scădere reflectă o ușoară relaxare a condițiilor de creditare pe termen scurt. Tabel: Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR Perioada O/N T/N 1W 1M 3M 6M 12M 20.01.2026 5,35 5,34 5,37 5,39 5,67 5,75 5,91 19.01.2026 5,35 5,35 5,36 5,40 5,68 5,75 5,93 Decizia BNR și impactul asupra pieței Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50% a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, desfășurată pe 19 ianuarie 2026. Această stabilitate a dobânzii este văzută ca un semnal de menținere a unei politici monetare prudente, în contextul unei inflații care încă necesită monitorizare atentă. Indicele IRCC și implicațiile pentru consumatori Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a rămas la nivelul de 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum și este reglementat de OUG 19/2019 . Stabilitatea IRCC oferă o anumită previzibilitate pentru consumatori în ceea ce privește costurile de creditare. Contextul pieței monetare Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 300,8 milioane lei la o rată a dobânzii de 5,52% pentru data de 19 ianuarie 2026. Aceste cifre indică o activitate moderată pe piața interbancară, reflectând condițiile actuale de lichiditate. În concluzie, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară neschimbată subliniază o abordare precaută în fața incertitudinilor economice. Evoluția ratelor ROBOR și stabilitatea IRCC sunt aspecte cheie care influențează costurile de creditare și, implicit, deciziile financiare ale consumatorilor și companiilor. [...]
Rusia raportează un deficit bugetar enorm în 2025 - prăbușirea veniturilor din petrol apasă finanțele
Rusia a înregistrat un deficit bugetar record de 5,645 trilioane de ruble (72,3 miliarde de dolari) în 2025 , cel mai mare din 1996 încoace, potrivit Bloomberg . Acest deficit a crescut semnificativ față de anul anterior, când se situa la 3,47 trilioane de ruble, reflectând presiunea fiscală cauzată de aproape trei ani de conflict în Ucraina. Deficitul record a apărut în ciuda reducerilor agresive ale cheltuielilor din luna decembrie, când guvernul a redus cheltuielile cu 19% față de aceeași perioadă a anului precedent, pentru a menține deficitul în limita țintei revizuite de 2,6% din PIB. Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov , a confirmat că această țintă a fost atinsă într-un interviu acordat Interfax. Principala cauză a deficitului a fost scăderea abruptă a veniturilor din petrol și gaze, care au scăzut cu 24% în 2025, ajungând la 8,48 trilioane de ruble. Acest sector, care contribuie cu aproximativ un sfert la veniturile bugetului federal, a fost afectat de scăderea prețurilor globale la petrol și de întărirea rublei. În decembrie, veniturile din petrol și gaze au scăzut la 447,8 miliarde de ruble, comparativ cu aproape 800 de miliarde de ruble în aceeași lună a anului precedent. „Traiectoria fiscală a Rusiei a fost modelată de cheltuieli militare record, pe măsură ce Kremlinul își susține campania în Ucraina. Alocările pentru apărare au ajuns la aproximativ 13,2 trilioane de ruble în 2025, reprezentând aproximativ 32,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale.” Pentru a compensa deficitul de venituri, Rusia intenționează să crească semnificativ vânzările de valută străină și aur din Fondul Național de Avere. Începând cu această săptămână, Ministerul de Finanțe va vinde yuan chinezesc și aur în valoare de 12,8 miliarde de ruble pe zi din acest fond. Analiștii avertizează că finanțarea deficitului în creștere va continua să epuizeze rezervele suverane și va necesita creșterea împrumuturilor interne, ambele având riscuri economice durabile, în condițiile în care Moscova se confruntă cu sancțiuni tot mai stricte și piețe energetice volatile. [...]
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% – inflația rămâne ridicată, economia dă semne de stagnare, iar incertitudinile se adâncesc
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședința din 19 ianuarie 2026 menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an , pe fondul unei inflații încă persistente și al stagnării activității economice. Potrivit BNR , măsurile vizează stabilitatea prețurilor și susținerea unei creșteri economice sustenabile, în contextul unui mix fragil de politici macroeconomice și riscuri externe tot mai accentuate. Principalele decizii anunțate: Dobânda de politică monetară rămâne la 6,50% pe an; Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an; Dobânda la facilitatea de depozit: 5,50% pe an; Ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămân neschimbate. Inflația dă semne de temperare, dar rămâne problematică Rata anuală a inflației s-a redus ușor la finalul anului 2025, coborând la 9,69% în decembrie , față de 9,88% în septembrie. Totuși, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să urce, ajungând la 8,5% , din cauza costurilor salariale ridicate, a scumpirii alimentelor și a presiunilor asupra cursului valutar. Expirarea plafonării prețului la energie și majorările de taxe contribuie și ele la menținerea inflației la niveluri ridicate în prima parte a anului 2026. Economia, între contracție și stagnare După o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul III 2025 , datele preliminare arată o stagnare a economiei în trimestrul IV , deși pe ansamblul anului creșterea anuală a PIB s-a îmbunătățit ușor la 1,7%. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut, în timp ce construcțiile și exporturile au adus un sprijin limitat. În același timp, piața muncii se deteriorează lent , iar intențiile de angajare rămân reduse. Evoluții financiare și de credit Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut în ultimele luni din 2025, dar rămân ridicate. Leul s-a apreciat față de dolar, dar a oscilat față de euro, reflectând incertitudinile de pe piețele internaționale și tensiunile fiscale interne. Creditarea încetinește: creșterea anuală a creditului pentru sectorul privat a coborât la 6,8% în noiembrie , iar ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor, semn că firmele și populația sunt mai prudente în contextul dobânzilor încă mari și al incertitudinilor economice. Perspective pentru 2026: risc și prudență BNR estimează o descreștere lentă a inflației în primul trimestru din 2026 , însă avertizează asupra incertitudinilor mari, venite atât din plan intern – politica fiscală, reformele bugetare – cât și din plan extern, unde tensiunile geopolitice și comerciale continuă să afecteze prognozele economice. Instituția reiterează importanța utilizării fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU , pentru a susține reformele și tranziția energetică. Minuta deliberărilor va fi publicată pe 29 ianuarie, iar următoarea ședință a CA BNR va avea loc pe 17 februarie 2026. [...]
Dobânzile ROBOR și IRCC se stabilizează – BNR menține presiunea sub control
Potrivit datelor publicate de BNR , piața monetară românească arată semne de echilibru la mijloc de ianuarie 2026, cu dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat în ușoară scădere față de sfârșitul anului trecut. Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,50%, valabilă din august 2024, ceea ce continuă să influențeze pozitiv stabilitatea financiară și cursul valutar . Ratele ROBOR și ROBID au înregistrat valori constante, semnalând o calmare a presiunilor din piața monetară. ROBOR la 3 luni, indicator de referință pentru creditele în lei, a fost cotat la 5,98% în 19 ianuarie, în ușoară scădere față de nivelurile maxime din 2025. Similar, indicele IRCC pentru T3 2025 a fost calculat la 5,68%, menținându-se în linie cu tendința din lunile anterioare. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR – 19 ianuarie 2026 Scadență ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,65 1W 5,36 5,65 1M 5,40 5,69 3M 5,68 5,98 6M 5,75 6,09 12M 5,93 6,27 Aceste valori reflectă o lichiditate relativ bună în piața interbancară, sprijinită de operațiunile de tip repo desfășurate de BNR în lunile precedente. Ultima astfel de licitație, din iunie 2025, a implicat sume semnificative, cu o dobândă medie de 6,50% – egală cu dobânda de politică monetară. În ceea ce privește titlurile de stat, Ministerul Finanțelor a adjudecat în aceeași zi două emisiuni în valoare totală de 2,19 miliarde lei. Pentru obligațiunile cu scadență în 2027, randamentul mediu a fost de 6,09%, iar pentru cele pe termen lung, până în 2035, randamentul a fost de 6,67%. Aceste niveluri indică o cerere susținută din partea investitorilor pentru instrumentele de datorie ale statului român, în ciuda ratelor încă ridicate. Titluri de stat adjudecate – 19 ianuarie 2026 Scadență Valoare totală (mil. lei) Randament mediu (%) 28 aprilie 2027 1.685,0 6,09 25 aprilie 2035 510,0 6,67 Pe piața secundară interbancară, s-a înregistrat un volum zilnic mediu de peste 5,8 miliarde lei în data de 16 ianuarie, ceea ce reflectă o activitate intensă între bănci și o funcționare eficientă a mecanismelor de lichiditate. În ansamblu, contextul monetar din România în prima lună a anului 2026 se caracterizează prin stabilitate, în ciuda incertitudinilor externe. Politica monetară prudentă a BNR, sprijinită de dobânzi de referință atent calibrate, pare să țină sub control riscurile inflaționiste și să ofere pieței semnale de încredere. Cu toate acestea, evoluțiile din SUA și zona euro – în special în privința dobânzilor de referință – vor continua să influențeze indirect deciziile băncii centrale române în trimestrele următoare. [...]
OUG 89/2025 „trenuleț” schimbă regulile e-Factura - ANAF modifică Ordinul 3789/2024 și procedura de înregistrare
ANAF a pus în transparență un proiect de ordin pentru actualizarea formularului 082 , în contextul modificărilor aduse de OUG nr. 89/2025 („trenuleț”) privind e-Factura, potrivit StartupCafe.ro . Proiectul vizează atât formularul folosit la înregistrarea în Registrul RO e-Factura obligatoriu, cât și procedura și instrucțiunile de completare. Documentul este un proiect de ordin de modificare și completare a Ordinului președintelui ANAF nr. 3789/2024 , care aprobă Procedura privind organizarea și înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu, precum și modelul și conținutul formularului 082 („Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura obligatoriu”). Schimbările vin după ce OUG nr. 89/2025 a modificat cadrul din OUG nr. 120/2021 (actul care reglementează administrarea și funcționarea sistemului național RO e-Factura ). În acest context, ordonanța a introdus reguli noi pentru anumite categorii de contribuabili, în special pentru persoane fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin CNP. Principalele elemente evidențiate în proiect, așa cum reies din informațiile prezentate de ANAF, sunt: obligația de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de începerea activităților economice, pentru furnizori/prestatori persoane fizice în relațiile B2G, B2B și B2C, identificați fiscal prin CNP; stabilirea unui termen de înscriere de 3 zile lucrătoare de la data solicitării; pentru cei care au început activități economice înainte de 15 ianuarie 2026, obligația de a solicita înscrierea în registru înainte de această dată, prin depunerea formularului 082, urmând să fie înscriși cu data de 15 ianuarie 2026. ANAF justifică actualizarea Ordinului nr. 3789/2024 prin necesitatea de a pune în aplicare noile prevederi legale, menționând că modificarea și completarea ordinului și a formularului 082 sunt necesare pentru implementarea obligațiilor introduse prin OUG nr. 89/2025. În același context, publicația amintește că ANAF a transmis recent și o informare separată privind modificările aduse de OUG nr. 89/2025 referitoare la termenul de transmitere a facturilor în sistemul e-Factura. [...]
BNR: doar 70% dintre români au cont bancar - decalaj mare față de media UE de 94%
BNR arată că România are cel mai scăzut grad de incluziune financiară din UE, la 71% , potrivit Ziarul Financiar , care citează date din Raportul asupra stabilității financiare. Media Uniunii Europene este de 94%, iar în Bulgaria, Ungaria și Polonia peste 80% dintre adulți au conturi bancare. Datele BNR indică faptul că aproximativ 70% dintre românii de peste 15 ani au un cont bancar sau la o instituție financiară similară. Diferența față de media UE sugerează o parte importantă a populației rămasă în afara circuitului financiar formal, cu efecte directe asupra economisirii, accesului la credit și utilizării plăților electronice. Un indicator strâns legat de incluziunea financiară este intermedierea financiară, adică ponderea creditelor și a activelor bancare în economie. România este și aici pe ultimul loc în UE, cu credite de circa 25-27% din PIB și active bancare de aproximativ 50% din PIB, conform BNR. Cauzele țin în primul rând de factori socio-economici. Veniturile mai mici și munca în zona informală reduc utilitatea percepută a unui cont bancar și capacitatea de a menține relații stabile cu o bancă (încasări recurente, economii, eligibilitate pentru credit). În plus, o parte a populației rămâne orientată către numerar, inclusiv din motive de control al cheltuielilor sau de evitare a costurilor asociate serviciilor bancare. Un alt determinant este diferența urban–rural și accesul inegal la infrastructură și servicii. În zonele cu densitate redusă, prezența fizică a băncilor și a rețelelor de acceptare a plăților poate fi mai slabă, ceea ce face mai puțin atractivă deschiderea și utilizarea unui cont. În practică, când utilizarea contului nu aduce beneficii imediate (plăți, încasări, servicii), contul rămâne fie nefolosit, fie nici nu este deschis. Educația financiară și încrederea în instituții sunt, de asemenea, factori relevanți. În lipsa unor cunoștințe minime despre produse (cont curent, card, comisioane, siguranța depozitelor), decizia de a intra în sistemul bancar este amânată, iar episoadele de instabilitate economică din trecut pot alimenta preferința pentru numerar și reticența față de contracte financiare. Componenta politică și de politici publice contează prin modul în care statul își plătește obligațiile și colectează veniturile. Când plățile sociale, salariile și taxele nu sunt împinse consecvent spre canale bancare, stimulentul de a avea cont scade. La fel, dacă digitalizarea serviciilor publice avansează lent, populația are mai puține motive să folosească instrumente financiare moderne în relația cu administrația. Efectele unei incluziuni financiare scăzute se văd în costuri mai mari pentru populație și economie: plăți mai lente și mai scumpe, acces mai dificil la creditare și o capacitate redusă de a amortiza șocuri (prin economisire sau asigurare). Pentru companii, o bază mai mică de clienți bancarizați limitează extinderea plăților electronice și poate frâna formalizarea unor activități. La nivel macroeconomic, legătura dintre incluziune și intermediere este importantă: o populație mai puțin bancarizată înseamnă depozite mai puține și o cerere mai mică pentru produse de creditare, ceea ce poate contribui la menținerea ponderilor reduse ale creditului și activelor bancare în PIB. BNR notează explicit că situația incluziunii „se reflectă și în cel mai redus nivel al intermedierii financiare dintre statele Uniunii”. În termeni de indicatori-cheie, pentru determinanții incluziunii financiare, datele citate de BNR conturează două repere majore: ponderea populației cu cont (71% în România față de 94% media UE) și nivelul intermedierii financiare (credite 25-27% din PIB, active bancare circa 50% din PIB). Diferențele față de UE și față de țările din regiune sugerează că, dincolo de evoluția economică, contează și politicile care cresc utilitatea contului în viața de zi cu zi și reduc barierele de acces, în special pentru grupurile cu venituri mici și pentru zonele slab deservite. [...]
Declinul salariilor reale continuă în România - semnal de răcire pentru consumul gospodăriilor
Salariile reale din România au scăzut pentru a cincea lună la rând , potrivit Profit.ro , un semnal relevant pentru dinamica puterii de cumpărare și, implicit, pentru consumul gospodăriilor. Informația vizează evoluția salariilor reale, adică salariile ajustate cu inflația. O scădere a acestui indicator înseamnă că, în medie, veniturile din salarii nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, chiar dacă salariile nominale (sumele încasate efectiv) pot continua să urce. Seria de cinci luni consecutive de scădere indică o presiune prelungită asupra bugetelor populației, cu potențiale efecte în economie, în special în sectoarele dependente de cererea internă. În mod obișnuit, consumul privat este unul dintre principalii factori care susțin creșterea economică, iar slăbirea puterii de cumpărare poate tempera acest motor. Pe scurt, de ce contează această evoluție: reduce capacitatea gospodăriilor de a menține același nivel de consum; poate schimba structura cheltuielilor, cu orientare mai mare spre bunuri esențiale; complică planificarea pentru companii din retail și servicii, care depind de cererea populației; poate influența negocierile salariale și așteptările privind inflația. În contextul începutului de an 2026, continuitatea scăderii salariilor reale rămâne un indicator de urmărit pentru a evalua dacă presiunea inflaționistă se transmite în continuare în pierdere de putere de cumpărare sau dacă veniturile reușesc să recupereze teren. Următorul reper va fi confirmarea sau inversarea trendului în datele lunare viitoare, care pot arăta dacă această perioadă de erodare a salariilor reale se prelungește sau începe să se atenueze. [...]
Eurostat compară prețurile din UE în 2024 - România, ieftină la alimente; Danemarca, la polul opus
România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice , la 78% din media comunitară, potrivit Euronews , care citează un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) bazat pe cele mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2024. INS arată că România este urmată, la această grupă, de Slovacia (84%) și Polonia (87%). La polul opus, Luxemburg are un nivel al prețurilor de 124% din media UE, urmat de Danemarca (120%), care se regăsește frecvent între statele cu cele mai ridicate prețuri pe mai multe grupe de consum. Pe alte categorii, Bulgaria apare drept statul cu cele mai mici prețuri din UE la „Băuturi alcoolice și tutun” (68%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (78%) și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39%). În oglindă, Irlanda este indicată drept cea mai scumpă țară la „Băuturi alcoolice și tutun” (203%) și la „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (187%), iar Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor la „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%). Pentru „Recreere, sport și cultură”, INS menționează că Bulgaria și România au cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE (64%) . Tot Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (77%), „Transport” (69%) și „Restaurante și servicii de cazare” (55%), în timp ce Danemarca este cea mai scumpă la aceste grupe, inclusiv la restaurante și cazare (149%). În paralel cu nivelul prețurilor, comunicatul INS include și date despre PIB pe locuitor calculat pe baza parității puterii de cumpărare (PPC) – un indicator care ajustează diferențele de preț între țări pentru a face comparabile nivelurile de trai. România ajunge la 77% din media UE, urmată de Ungaria (76%), iar cea mai mică valoare este în Bulgaria, cu 34% sub media UE. Luxemburg are cel mai ridicat PIB pe locuitor din UE, depășind media cu 145%, iar INS explică această situație prin ponderea mare a lucrătorilor străini în forța de muncă, care contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă. Datele se bazează pe calculele Eurostat realizate în decembrie 2025, folosind prețuri de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de bunuri și servicii comparabile (36 de țări europene), precum și date privind cheltuielile din PIB, transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1.445/2007. În termeni simpli, indicii de nivel al prețurilor arată câte unități monetare sunt necesare pentru a cumpăra același „coș” de bunuri și servicii în țări diferite. Indicator / grupă (UE = 100) Țara cu nivel minim (indice) Țara cu nivel maxim (indice) Alimente și băuturi nealcoolice România (78) Luxemburg (124) Băuturi alcoolice și tutun Bulgaria (68) Irlanda (203) Îmbrăcăminte și încălțăminte Bulgaria (78) Danemarca (133) Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili Bulgaria (39) Irlanda (187) Recreere, sport și cultură Bulgaria și România (64) Danemarca (142) Consum final gospodării (valoare echivalentă la UE = 100 euro) Bulgaria (61 euro) Danemarca (141 euro) PIB pe locuitor (PPC, UE = 100) Bulgaria (34% sub media UE) Luxemburg (145% peste media UE) [...]