Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul a fost împins să crească taxele înaintea tăierilor de cheltuieli, din cauza riscului de sancțiuni și a presiunii pe fondurile UE, a spus premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție la Europa FM, potrivit Economedia. Mesajul indică faptul că ordinea „clasică” a consolidării fiscale (întâi reducerea cheltuielilor, apoi venituri suplimentare) a fost inversată de constrângeri de calendar și de angajamentele asumate de România.
Bolojan a afirmat că, „în mod normal”, ar fi început corectarea deficitului prin reducerea cheltuielilor și oprirea pierderilor, iar abia ulterior ar fi recurs la majorări de taxe dacă bugetul nu se echilibra. În practică, spune premierul, „realitatea” a impus altă succesiune, pe fondul unei presiuni ridicate asupra României pentru nerespectarea angajamentelor de corectare a deficitului.
Premierul a avertizat că România risca sancțiuni dacă nu adopta rapid măsuri fiscale, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, guvernul trebuia să prezinte „un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie”, în caz contrar existând riscul blocării finanțărilor.
În acest context, creșterile de taxe apar ca răspuns la o constrângere externă și la presiunea de a livra rapid un pachet credibil de consolidare bugetară, chiar dacă, politic și administrativ, tăierile de cheltuieli sunt prezentate ca opțiunea preferată.
Datele oficiale citate arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar ESA (calculat după metodologia europeană) de 7,9% din PIB, după 9,3% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de 1,4 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept „cea mai amplă corecție fiscală” din Uniunea Europeană.
Bolojan a susținut că reforma statului nu se poate face rapid și că eliminarea „sinecurilor” nu ține doar de schimbarea unor persoane, ci de modificarea regulilor și a modului de funcționare a instituțiilor. El a spus că a blocat sinecuri „de câte ori a avut ocazia” și a indicat transparența și reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici drept punct de plecare, inclusiv limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante.
Premierul a subliniat și că efectele nu sunt imediate, economiile urmând să se vadă „în timp”, nu „de pe o zi pe alta”.
În paralel, Bolojan a reluat tema reformei companiilor de stat, pe baza unei analize realizate de vicepremierul Oana Gheorghiu: România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Potrivit datelor oficiale citate, pierderile cumulate din ultimii ani se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei.
Reforma ar urma să înceapă cu un proiect-pilot pe 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei, sumă pe care premierul a descris-o drept „factura anuală” suportată din lipsa deciziilor.
Pentru detalii despre reforma companiilor de stat, Economedia trimite la materialul dedicat: Economedia.
Recomandate
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]
Noua lege a salarizării unitare ar putea adăuga încă 8 miliarde de lei la factura anuală a statului , într-un moment în care Guvernul discută despre înghețarea pensiilor și limitarea cheltuielilor, potrivit Adevărul . Economiști citați de publicație avertizează că, în forma actuală, reforma riscă să împingă și mai mult presiunea pe deficit, în condițiile în care o parte importantă din cheltuielile cu salariile bugetarilor este acoperită din împrumuturi. Legea, aflată în dezbatere publică și descrisă ca posibil să fie aprobată pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027, schimbă modul de calcul al salariilor în sectorul public: valoarea de referință ar urma să crească de la 2.080 lei la 4.100 lei, iar coeficienții de salarizare să scadă de la 12 la 8. În unele cazuri, calculele publicației indică majorări ale salariului brut chiar și cu 25%, deși ministrul Dragoș Pîslaru a spus la prezentarea legii că majorările vor fi de maximum 22%. Presiunea pe buget: „de unde încă 8 miliarde de lei?” Analistul economic Adrian Negrescu pune problema sustenabilității finanțării, în contextul în care, potrivit datelor citate, statul plătește anual 167 de miliarde de lei pentru bugetari, „în principal din împrumuturi”. În acest cadru, el avertizează că noua lege ar putea forța ulterior fie înghețări pe mai mulți ani, fie reduceri de personal pentru a ține sub control cheltuiala. „De unde va face rost guvernul de încă 8 miliarde de lei, pe lângă cei 167 de miliarde pe care îi plătește anual pentru bugetari în principal din împrumuturi. Nu e o cheltuială sustenabilă și de aceea cred că această lege va avea o mare problemă de rezolvat – ori îngheață salariile pe mai mulți ani, până când ne revenim economic, ori va genera ample disponibilizări de personal menite să reducă factura cheltuielilor bugetare.” Negrescu critică și faptul că reforma nu ar trata, în aceeași logică, zona companiilor de stat și a instituțiilor autonome, unde, spune el, există niveluri de salarizare foarte ridicate raportat la repere regionale. Problema structurală: dimensiunea aparatului bugetar Profesorul de economie Radu Nechita mută accentul de pe nivelul salariilor pe mărimea sectorului public, argumentând că numărul angajaților la stat este prea mare față de capacitatea economiei private de a susține aceste costuri. El mai spune că, deși au existat măsuri de control al cheltuielilor, totalul lor a continuat să crească de la an la an, inclusiv exprimat în euro. „Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat.” În plus, Nechita avertizează că măsurile de plafonare și restrângere a angajărilor pot fi ocolite în practică, din interiorul sistemului, ceea ce ar complica implementarea oricărei reforme. Cine câștigă cel mai mult: exemple de creșteri la vârf (brut) Pe baza calculelor prezentate, aplicarea noilor grile de la 1 ianuarie 2027 ar duce la creșteri semnificative pentru demnitari și aleși, între care: președintele României: 32.800 lei brut (de la 24.960 lei), +7.840 lei; președinții Senatului și Camerei Deputaților: 30.750 lei (de la 23.920 lei), +6.830 lei; senatori și deputați: 24.600 lei (de la 18.720 lei), +5.880 lei; premierul: 30.750 lei (de la 23.920 lei), +6.830 lei; viceprim-ministrul: 27.060 lei (de la 22.256 lei), +4.804 lei; miniștri: 26.650 lei (de la 21.840 lei), +4.810 lei; secretari de stat: 22.960 lei (de la 16.640 lei), +6.320 lei. În paralel, articolul notează că Guvernul discută despre austeritate, inclusiv înghețarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, ceea ce amplifică tensiunea publică în jurul priorităților bugetare. Ce urmează În acest stadiu, legea este în dezbatere publică și este prezentată ca parte a angajamentelor din PNRR . Rămâne neclar, din informațiile disponibile în material, cum va fi acoperit impactul bugetar suplimentar indicat de economiști și de calculele publicației, fără măsuri compensatorii (înghețări, restructurări sau alte tăieri de cheltuieli). [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Datoria externă totală a României a urcat la 229,5 miliarde euro după primele patru luni din 2026, în condițiile în care creșterea s-a concentrat pe împrumuturile pe termen lung, arată datele BNR citate de Mediafax . În perioada ianuarie–aprilie 2026, datoria externă totală a crescut cu peste 1 miliard de euro, până la 229,5 miliarde de euro. Structura datoriei: plus pe termen lung, minus pe termen scurt La 30 aprilie 2026, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro, în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2025. În același timp, datoria externă pe termen scurt a fost de 46,7 miliarde de euro, în scădere cu 2,8% față de finalul lui 2025. Din perspectiva riscului de refinanțare, mutarea creșterii către maturități mai lungi reduce presiunea imediată de rostogolire a datoriei, dar menține nivelul total ridicat al obligațiilor externe. Indicatori de lichiditate: serviciul datoriei scade, acoperirea importurilor crește ușor BNR raportează o rată a serviciului datoriei externe pe termen lung de 14,9% în ianuarie–aprilie 2026, față de 18,4% în 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,2 luni la 30 aprilie 2026, comparativ cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025. Tot la 30 aprilie, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (calculată la valoarea reziduală) cu rezervele valutare ale BNR a fost de 105,0%, față de 104,4% la finalul lui 2025. Contul curent și investițiile directe: deficit mai mic, intrări mai reduse În ianuarie–aprilie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Potrivit BNR, contribuțiile pe componente au fost mixte: deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 698 milioane euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mare cu 197 milioane euro, în timp ce balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, iar veniturile secundare au adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,5 miliarde de euro, în scădere față de 2,232 miliarde de euro în ianuarie–aprilie 2025. [...]
Datoria guvernamentală a României a trecut de 60% din PIB în martie 2026 , urcând la 1.170 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor consultate de Agerpres . Nivelul reprezintă 60,2% din PIB, față de 58,2% în februarie (PIB conform comunicatului INS din 5 iunie 2026). În termeni nominali, datoria administrației publice a crescut de la 1.132 miliarde lei în februarie la 1.170 miliarde lei în martie. Creșterea vine în principal din datoria pe termen mediu și lung, care a urcat la 1.112 miliarde lei, de la 1.073 miliarde lei, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut ușor la 58,128 miliarde lei (de la 58,655 miliarde lei). Structura datoriei: titlurile de stat domină Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 940,74 miliarde lei. Împrumuturile însumau 207,63 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: 526,1 miliarde lei în moneda națională; 518,79 miliarde lei echivalent în euro; 122,78 miliarde lei echivalent în dolari americani. Unde s-a acumulat datoria: central vs. local, intern vs. extern Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.145 miliarde lei, de la 1.107 miliarde lei în februarie, din care 1.087 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale era contractată în lei (506,26 miliarde lei) și în euro (513,22 miliarde lei echivalent). La nivel local, datoria administrației publice locale a urcat la 25,4 miliarde lei, de la 25,21 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (25,39 miliarde lei). Din perspectiva sursei de finanțare: datoria internă a ajuns la 582,202 miliarde lei (29,9% din PIB), față de 567,412 miliarde lei (29,2% din PIB) în februarie; datoria externă a urcat la 588,35 miliarde lei (30,3% din PIB), de la 564,85 miliarde lei (29,1% din PIB) în luna precedentă. [...]
