Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul a fost împins să crească taxele înaintea tăierilor de cheltuieli, din cauza riscului de sancțiuni și a presiunii pe fondurile UE, a spus premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție la Europa FM, potrivit Economedia. Mesajul indică faptul că ordinea „clasică” a consolidării fiscale (întâi reducerea cheltuielilor, apoi venituri suplimentare) a fost inversată de constrângeri de calendar și de angajamentele asumate de România.
Bolojan a afirmat că, „în mod normal”, ar fi început corectarea deficitului prin reducerea cheltuielilor și oprirea pierderilor, iar abia ulterior ar fi recurs la majorări de taxe dacă bugetul nu se echilibra. În practică, spune premierul, „realitatea” a impus altă succesiune, pe fondul unei presiuni ridicate asupra României pentru nerespectarea angajamentelor de corectare a deficitului.
Premierul a avertizat că România risca sancțiuni dacă nu adopta rapid măsuri fiscale, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, guvernul trebuia să prezinte „un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie”, în caz contrar existând riscul blocării finanțărilor.
În acest context, creșterile de taxe apar ca răspuns la o constrângere externă și la presiunea de a livra rapid un pachet credibil de consolidare bugetară, chiar dacă, politic și administrativ, tăierile de cheltuieli sunt prezentate ca opțiunea preferată.
Datele oficiale citate arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar ESA (calculat după metodologia europeană) de 7,9% din PIB, după 9,3% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de 1,4 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept „cea mai amplă corecție fiscală” din Uniunea Europeană.
Bolojan a susținut că reforma statului nu se poate face rapid și că eliminarea „sinecurilor” nu ține doar de schimbarea unor persoane, ci de modificarea regulilor și a modului de funcționare a instituțiilor. El a spus că a blocat sinecuri „de câte ori a avut ocazia” și a indicat transparența și reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici drept punct de plecare, inclusiv limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante.
Premierul a subliniat și că efectele nu sunt imediate, economiile urmând să se vadă „în timp”, nu „de pe o zi pe alta”.
În paralel, Bolojan a reluat tema reformei companiilor de stat, pe baza unei analize realizate de vicepremierul Oana Gheorghiu: România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Potrivit datelor oficiale citate, pierderile cumulate din ultimii ani se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei.
Reforma ar urma să înceapă cu un proiect-pilot pe 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei, sumă pe care premierul a descris-o drept „factura anuală” suportată din lipsa deciziilor.
Pentru detalii despre reforma companiilor de stat, Economedia trimite la materialul dedicat: Economedia.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1% din PIB în T1 2026, reducând nevoia de împrumuturi , dar Ministerul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate eroda rapid încrederea piețelor, potrivit News . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că în primele trei luni din 2026 deficitul bugetar a fost de 1% din PIB, la jumătate față de aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul a scăzut la 22 de miliarde de lei, de la aproximativ 44 de miliarde de lei în T1 2025, iar ca pondere în economie reducerea este de la 2,3% la 1%. Ce înseamnă ajustarea pentru finanțarea statului Nazare susține că reducerea deficitului reflectă o disciplină mai bună a cheltuielilor, prin micșorarea diferenței dintre încasări și cheltuieli. În logica prezentată de ministru, un deficit mai mic înseamnă împrumuturi mai puține și, implicit, presiune mai redusă pe taxe în viitor. Totodată, ministrul afirmă că evoluția a contribuit la întărirea încrederii investitorilor și a piețelor externe, pe fondul unui program de consolidare bugetară aplicat împreună cu premierul Ilie Bolojan. Ținte asumate și riscul politic invocat de Ministerul Finanțelor În context, Nazare amintește că România a pornit de la un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru finalul lui 2026, ținta de deficit rămâne 6,2% din PIB. Ministrul avertizează însă că aceste rezultate depind de stabilitate și că „instabilitatea politică și schimbările abrupte de direcție” transmit un semnal negativ către piețe și investitori, riscând să afecteze capitalul de încredere acumulat „în doar 10 luni”. [...]
Criza politică împinge costurile de finanțare ale statului spre zona de risc , iar semnalele din piață – de la scăderea Bursei la urcarea randamentelor la titlurile de stat – arată că investitorii încep să taxeze România într-un moment în care bugetul depinde de împrumuturi constante, potrivit Adevărul . România intră în această turbulență cu un tablou fiscal fragil: cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și procedură de deficit excesiv, ceea ce obligă Guvernul să prezinte Comisiei Europene un calendar credibil de reducere a dezechilibrelor. În acest context, orice semnal că reformele asumate nu vor fi respectate poate declanșa o reacție în lanț: dobânzi mai mari la titlurile de stat, presiune pe curs și, în final, risc de retrogradare a ratingului sub pragul „investment grade” (categoria recomandată investițiilor). Piața transmite deja semnale: bursă în scădere, randamente în urcare Bursa de Valori București a deschis ședința de luni, 20 aprilie, cu scăderi pe toți indicii, iar după primele 50 de minute rulajul ajunsese la 20,25 milioane lei (3,97 milioane euro), conform datelor citate de Agerpres. Indicele BET a scăzut cu 1,08%, iar BET-Plus cu 1,05%. Analistul economic Adrian Negrescu spune că mișcarea de pe bursă este un prim semnal al deteriorării încrederii investitorilor, într-un moment în care instabilitatea politică pune sub semnul întrebării reformele legate de reducerea deficitului. „Această criză politică este ca un fel de seppuku economic pentru România, pentru că riscă să atenteze la fundamentele economice, din perspectiva încrederii pe care investitorii o mai au în țara noastră.” De ce contează: statul are nevoie de finanțare constantă, iar dobânda poate urca rapid Miza imediată este costul la care se împrumută statul. Randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a urcat la 7,1%, nivel despre care articolul notează că nu a mai fost întâlnit de la instalarea guvernului Bolojan. Negrescu indică o accelerare a scumpirii finanțării: dobânda ar fi ajuns la 7,18% „în această dimineață”, după ce, cu două-trei luni în urmă, coborâse la aproximativ 6% pe fondul unor „date pozitive privind reducerea deficitului bugetar”. În opinia sa, prelungirea crizei poate împinge randamentele spre 7%–8% sau chiar 8,5%, niveluri asociate unei percepții de risc apropiate de zona „junk” (nerecomandată investițiilor). Tot el avertizează că România are nevoie, „în medie”, să împrumute un miliard de euro pe săptămână, iar o problemă de credibilitate ar putea face mai dificilă atragerea investitorilor în titluri de stat. Riscul de rating și condiția reformelor, inclusiv pentru fondurile europene Adrian Codîrlașu, lector la ASE și președinte al CFA România, leagă direct menținerea ratingului de implementarea reformelor: fără acestea, România riscă retrogradarea și pierderea statutului „investment grade”. Din perspectiva investitorilor, criteriul-cheie devine dacă reformele vor fi făcute sau nu, în condițiile unor deficite descrise drept „nesustenabile”. În paralel, Negrescu avertizează asupra riscului de a pierde fonduri din PNRR , într-un calendar strâns de absorbție: articolul menționează o „cursă contra cronometru” pentru a atrage „zece miliarde de euro până în luna august”, condiționată de reforme. Cursul: stabil deocamdată, dar vulnerabil la presiuni Pe piața valutară, articolul notează că BNR a menținut până acum cursul euro/leu într-un interval strâns, însă o presiune susținută ar putea testa capacitatea de intervenție. Codîrlașu spune că prognoza CFA România nu s-a schimbat după izbucnirea turbulențelor: anticipațiile rămân pentru o depreciere ușoară, iar el indică randamentul obligațiunilor pe zece ani drept indicatorul care reflectă cel mai fidel percepția investitorilor, inclusiv a celor străini. Pentru economie, o eventuală depreciere a leului ar însemna scumpiri suplimentare la importuri – de la alimente la medicamente – într-un context în care consumul este deja afectat de valul de creșteri de prețuri din ultimii ani, mai arată analiza. [...]
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumut al primăriilor în 2026 , o decizie care mărește spațiul de finanțare pentru investiții locale, dar care vine cu o presiune suplimentară de disciplină bugetară la nivelul administrațiilor, potrivit Digi24 . Măsura, inițiată de Ministerul Finanțelor, crește plafonul pentru finanțările rambursabile (credite care trebuie returnate) contractate de autoritățile administrației publice locale în 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Guvernul susține că decizia urmărește să evite blocaje financiare și să permită continuarea sau demararea proiectelor de dezvoltare. De ce a fost mărit plafonul: spațiul rămas era aproape epuizat Argumentul central invocat este gradul ridicat de utilizare a fondurilor deja aprobate. Până acum, au fost autorizate finanțări de aproximativ 1,96 miliarde lei, ceea ce, în varianta plafonului vechi, ar fi lăsat un spațiu limitat pentru proiecte noi în 2026. În lipsa majorării, autoritățile avertizează că limitele de tragere ar fi putut fi epuizate încă de la începutul anului, cu efect direct asupra finanțării investițiilor publice locale. Ce spune Ministerul Finanțelor: continuitate, dar „abordare prudentă” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a justificat decizia prin nevoia de continuitate a proiectelor și stabilitate bugetară la nivel local, pe baza execuției bugetare și a solicitărilor venite din administrația locală. „Majorarea plafonului pentru finanțările rambursabile ale autorităților locale în anul 2026 răspunde unei necesități concrete, evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale. Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.” „În același timp, menținem o abordare prudentă, compatibilă cu obiectivele de consolidare fiscală și angajamentele europene, asigurând un cadru predictibil și sustenabil pentru dezvoltarea comunităților locale.” Ce prevede hotărârea și ce rămâne neschimbat Actul normativ majorează la 3 miliarde lei în 2026 atât plafonul de contractare, cât și plafonul pentru tragerile efective. Pentru 2027 și 2028, plafonul rămâne la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual. Executivul indică drept obiective ale măsurii: asigurarea resurselor pentru proiectele de investiții locale; evitarea disfuncționalităților între contractare și trageri; creșterea predictibilității financiare pentru autoritățile locale; susținerea dezvoltării infrastructurii și a serviciilor publice; menținerea disciplinei fiscal-bugetare. Din aceste plafoane sunt excluse finanțările pentru proiecte cu fonduri europene și cele destinate refinanțării datoriei publice locale, conform legislației în vigoare. [...]
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de îndatorare pe termen scurt al primăriilor pentru 2026 , după ce aproape tot spațiul disponibil fusese deja consumat, potrivit Economica . Decizia vizează atât contractările, cât și tragerile din finanțări rambursabile (credite), cu scopul de a evita blocaje în derularea investițiilor publice locale. Hotărârea de Guvern majorează plafonul pentru 2026 de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Pentru anii 2027 și 2028, plafoanele ar urma să rămână la 2 miliarde lei pe an, în linie cu cadrul fiscal-bugetar multianual. De ce a fost necesară majorarea Motivul invocat este gradul ridicat de utilizare a plafonului aprobat pentru 2026: au fost deja autorizate finanțări în valoare de 1.965,06 milioane lei, ceea ce reduce semnificativ spațiul pentru proiecte noi. În acest context, menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi putut duce la epuizarea limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu risc de blocaje pe parcursul lui 2026, din lipsa resurselor disponibile pentru trageri. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a argumentat că măsura răspunde unei nevoi „evidențiate de analiza execuției bugetare și de solicitările administrației publice locale” și că urmărește corelarea contractării cu disponibilitatea plafonului pentru trageri. „Măsura are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri.” Ce acoperă plafonul și ce rămâne în afara lui Actul normativ are ca obiective, între altele, asigurarea cadrului financiar pentru continuarea și demararea investițiilor locale, creșterea predictibilității financiare la nivelul autorităților locale și menținerea disciplinei fiscal-bugetare. În același timp, se menține excluderea din plafoane a unor categorii de finanțări rambursabile, respectiv cele destinate: prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil. Într-o relatare separată, Economedia notează că majorarea a fost aprobată de Guvern și este prezentată de Ministerul Finanțelor ca o măsură de continuitate pentru investițiile locale, în condițiile păstrării disciplinei fiscal-bugetare și a angajamentelor europene. [...]
Guvernul ridică la 3 miliarde lei plafonul de împrumuturi al primăriilor în 2026 , o decizie care lărgește spațiul de finanțare pentru investițiile locale, dar menține presiunea pe disciplina fiscal-bugetară, potrivit G4Media . Hotărârea de Guvern majorează cu 1 miliard de lei plafonul finanțărilor rambursabile (credite) pe care autoritățile administrației publice locale le pot contracta în 2026, de la 2 miliarde lei la 3 miliarde lei. Plafonul se aplică atât contractărilor, cât și tragerilor (utilizării efective a sumelor). De ce a fost mărit plafonul: spațiu aproape epuizat pentru proiecte noi Ministerul Finanțelor , inițiatorul actului normativ, justifică măsura prin gradul ridicat de utilizare a plafonului din 2026: au fost deja autorizate finanțări în valoare de aproape 1,97 miliarde lei, ceea ce „limitează semnificativ” spațiul rămas pentru noi proiecte. În această logică, menținerea plafonului la nivelul anterior ar fi dus la alocarea integrală a limitelor de tragere încă de la începutul anului, cu riscul apariției unor blocaje în finanțarea investițiilor publice locale, din lipsa resurselor disponibile pentru trageri pe parcursul lui 2026. Ce urmărește Guvernul și ce rămâne neschimbat Ministerul Finanțelor susține că majorarea plafonului are ca obiectiv prevenirea blocajelor în implementarea investițiilor, prin corelarea contractării finanțărilor cu disponibilitatea plafonului pentru trageri, în paralel cu „o abordare prudentă” compatibilă cu consolidarea fiscală și angajamentele europene. Principalele obiective menționate de minister includ: asigurarea cadrului financiar pentru continuarea și demararea investițiilor locale; evitarea disfuncționalităților dintre contractare și tragerile efective; creșterea predictibilității financiare la nivel local; susținerea infrastructurii locale și a serviciilor publice; menținerea disciplinei fiscal-bugetare. Totodată, se menține excluderea din aceste plafoane a finanțărilor rambursabile destinate prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor cu fonduri externe nerambursabile, precum și a celor destinate refinanțării datoriei publice locale, conform cadrului legal aplicabil. Ce se întâmplă în 2027–2028 Pentru anii 2027 și 2028, Guvernul propune menținerea plafoanelor la 2 miliarde lei anual, în concordanță cu cadrul fiscal-bugetar multianual. [...]
Consolidarea bugetară rămâne esențială pentru rating și costul finanțării, chiar dacă statul intervine pentru a amortiza un nou șoc energetic , avertizează președintele Consiliului Fiscal , Daniel Dăianu, potrivit Agerpres . Mesajul vine în contextul măsurilor de plafonare anunțate pentru 2026 și al presiunilor asupra deficitului și datoriei publice. Dăianu susține că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât ținta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB, față de 8,4% din PIB (în varianta cash). Pentru acest an, Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB, iar, în opinia sa, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja stabilite. Datoria publică, vulnerabilitate majoră: de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% acum În documentul prezentat la ediția a 21-a a raportului „ România – Zona Euro Monitor ”, consolidarea bugetară este descrisă ca necesară și pentru a ține sub control datoria publică, aflată „în jur de 60% din PIB”, în creștere de la 39% din PIB în 2019. Dăianu avertizează că, în lipsa corecției bugetare, datoria publică s-ar putea îndrepta către 80% din PIB „în câțiva ani”, pe fondul costurilor de împrumut ale statului. Plafonări în 2026 și condiții pentru intervenția statului Dăianu apreciază decizia Guvernului de a continua plafonarea tarifului la gaz pentru 2026 și de a prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază, dar insistă ca intervenția statului să nu compromită traiectoria fiscală. Reperele indicate pentru măsurile de sprijin includ: să nu fie periclitată consolidarea bugetară; să fie ajutate sectoarele esențiale pentru economie (agricultura și transportatorii); ajutorul să fie temporar; veniturile suplimentare ale statului din scumpirea energiei să fie folosite pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin; companiile cu „profituri excepționale” din creșterea prețurilor la energie să fie impozitate suplimentar (taxă pe câștiguri excepționale). Ce urmează după 2026: colectarea și controlul cheltuielilor Președintele Consiliului Fiscal consideră „crucială” întrebarea legată de perioada de după 2026, în special capacitatea de a continua reducerea deficitului. El indică drept condiții reducerea substanțială a „gap-ului” la TVA (diferența dintre TVA teoretic de colectat și TVA efectiv încasat) și la impozitul pe profit, alături de controlul cheltuielilor bugetare în raport cu dinamica PIB-ului nominal. În acest scenariu, deficitul „ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani”, potrivit lui Dăianu. În același timp, el enumeră riscuri care pot deraia consolidarea: șocuri externe (inclusiv evoluții geopolitice și războaie, precum cel din Orientul Mijlociu), un posibil nou val de dereglementare financiară, expansiunea activelor cripto și erodarea independenței unor bănci centrale, precum și presiunile asociate anului electoral 2028. Miza pentru rating și zona euro Dăianu leagă direct consolidarea fiscală de perspectiva ratingului suveran al României: dacă deficitul rămâne „la circa 6% din PIB” în anii următori, este „improbabil” ca ratingul să se îmbunătățească și există chiar riscul deteriorării, dacă datoria publică nu se stabilizează. În privința aderării la zona euro, el afirmă că aceasta nu poate avea loc fără deficite bugetare mici (3% din PIB), inflație joasă „în mod sustenabil” și o datorie publică sustenabilă, subliniind că problemele României sunt cauzate în principal de „erori în politica fiscală/bugetară”, nu de nonapartenența la zona euro. [...]
