Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul a fost împins să crească taxele înaintea tăierilor de cheltuieli, din cauza riscului de sancțiuni și a presiunii pe fondurile UE, a spus premierul Ilie Bolojan, într-o intervenție la Europa FM, potrivit Economedia. Mesajul indică faptul că ordinea „clasică” a consolidării fiscale (întâi reducerea cheltuielilor, apoi venituri suplimentare) a fost inversată de constrângeri de calendar și de angajamentele asumate de România.
Bolojan a afirmat că, „în mod normal”, ar fi început corectarea deficitului prin reducerea cheltuielilor și oprirea pierderilor, iar abia ulterior ar fi recurs la majorări de taxe dacă bugetul nu se echilibra. În practică, spune premierul, „realitatea” a impus altă succesiune, pe fondul unei presiuni ridicate asupra României pentru nerespectarea angajamentelor de corectare a deficitului.
Premierul a avertizat că România risca sancțiuni dacă nu adopta rapid măsuri fiscale, inclusiv suspendarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, guvernul trebuia să prezinte „un pachet de măsuri până la jumătatea lunii iulie”, în caz contrar existând riscul blocării finanțărilor.
În acest context, creșterile de taxe apar ca răspuns la o constrângere externă și la presiunea de a livra rapid un pachet credibil de consolidare bugetară, chiar dacă, politic și administrativ, tăierile de cheltuieli sunt prezentate ca opțiunea preferată.
Datele oficiale citate arată că România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar ESA (calculat după metodologia europeană) de 7,9% din PIB, după 9,3% din PIB în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de 1,4 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor a prezentat această ajustare drept „cea mai amplă corecție fiscală” din Uniunea Europeană.
Bolojan a susținut că reforma statului nu se poate face rapid și că eliminarea „sinecurilor” nu ține doar de schimbarea unor persoane, ci de modificarea regulilor și a modului de funcționare a instituțiilor. El a spus că a blocat sinecuri „de câte ori a avut ocazia” și a indicat transparența și reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici drept punct de plecare, inclusiv limitarea accesului la fonduri pentru administrațiile neperformante.
Premierul a subliniat și că efectele nu sunt imediate, economiile urmând să se vadă „în timp”, nu „de pe o zi pe alta”.
În paralel, Bolojan a reluat tema reformei companiilor de stat, pe baza unei analize realizate de vicepremierul Oana Gheorghiu: România are peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, multe ineficiente și cu pierderi pentru buget. Potrivit datelor oficiale citate, pierderile cumulate din ultimii ani se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei.
Reforma ar urma să înceapă cu un proiect-pilot pe 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei, sumă pe care premierul a descris-o drept „factura anuală” suportată din lipsa deciziilor.
Pentru detalii despre reforma companiilor de stat, Economedia trimite la materialul dedicat: Economedia.
Recomandate
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan le-a transmis reprezentanților S&P că România are nevoie de un guvern stabil pentru a continua reducerea deficitului și reformele , potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul discuțiilor cu agenția de rating despre finanțele publice și perspectivele economice, într-un moment în care piețele și creditorii urmăresc dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi menținute. Bolojan afirmă că, în ultimul an, deficitul bugetar a scăzut, iar cheltuielile au fost ținute sub control, susținând că ajustarea fiscală începută anul trecut „începe să se reflecte în cifre”. În același timp, el spune că România și-a respectat angajamentele față de parteneri. De ce contează pentru rating și costurile de finanțare În discuțiile cu S&P, un punct de interes a fost situația politică, în special formarea unui nou guvern și capacitatea acestuia de a continua consolidarea fiscală și reformele asumate. Bolojan subliniază că, pentru piețele financiare și creditorii României, contează atât evoluția finanțelor publice de până acum, cât și „perspectiva de continuitate” a măsurilor adoptate. „Dacă menținem direcția actualelor politici fiscale, putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar. Pentru sănătatea economiei, această continuitate este importantă.” Ce măsuri indică și ce urmează în Parlament Premierul interimar spune că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, care să poată construi și respecta bugetul pentru 2027, să continue reducerea deficitului și să implementeze reformele. Printre direcțiile enumerate de Bolojan se numără: eficientizarea administrației publice; reformarea companiilor de stat; prioritizarea cheltuielilor publice; orientarea investițiilor către proiecte care pot genera creștere economică. În plan politic, Bolojan notează că „soluția politică este pe masa Parlamentului” și precizează că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , urmează să ceară săptămâna viitoare votul de încredere al Parlamentului, pe care îl descrie drept „esențial” pentru viitorul României. [...]
Guvernul a aprobat cheltuieli salariale de 22,94 milioane lei pentru 22 de operatori locali, inclusiv 380 de posturi noi , într-o decizie cu impact direct asupra bugetelor companiilor și regiilor aflate sub autorități locale din 18 județe, potrivit Biziday . Executivul a avizat un act normativ care permite atât ocuparea unor posturi vacante, cât și creșterea numărului de personal și a cheltuielilor de natură salarială „ca urmare a dezvoltării activității” pentru 22 de operatori economici din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea administrației publice locale. Din totalul de 22.942.218 lei , Guvernul detaliază următoarea structură a costurilor: 5.062.675 lei : majorări salariale pentru 16 operatori (indexări cu inflația, conform titlului materialului); 4.390.593 lei : cheltuieli aferente celor 103 posturi vacante (în cazul a 13 operatori ); 13.488.948 lei : cheltuieli aferente pentru 380 de posturi nou-înființate . În justificare, Guvernul arată că operatorii vizați desfășoară „activități esențiale” în servicii publice locale – de la utilități, transport public și salubrizare, până la apă-canal, administrarea domeniului public și energie termică – iar continuitatea acestor servicii depinde de capacitatea de a asigura personalul necesar și de respectarea obligațiilor contractuale. Lista celor 22 de operatori include, între alții, companii și regii din zona de apă-canal, transport public, salubritate și administrare locală, precum Apa Service SA, Gascon SA Miercurea-Ciuc , Publitrans 2000 SA, Transport Urban Reșița SRL, Modern Calor SA Botoșani, Societatea APA CTTA SA Alba, SC Transport Public SA Bacău și SC Salubrizare și Servicii Publice Focșani SA. [...]
Plata pensiilor și a ajutoarelor one-off din decembrie este acoperită financiar , în contextul primei rectificări bugetare pe 2026, potrivit Adevărul . Ministrul Muncii, Florin Manole , spune că „banii sunt asigurați”, după publicarea de către Ministerul Finanțelor a proiectului de ordonanță de urgență privind rectificarea, care urmărește acoperirea obligațiilor urgente ale statului până la finalul anului. Într-o postare pe Facebook, ministrul afirmă că pensionarii sunt îndreptățiți să primească o confirmare explicită, pe fondul discuțiilor despre „urgențe și dificultăți bugetare”. „Răspunsul este clar: DA, banii sunt asigurați, iar toate plățile vor fi făcute integral și la timp.” Ce urmărește rectificarea: finanțarea obligațiilor „certe și urgente” Proiectul publicat de Ministerul Finanțelor în transparență decizională vizează finanțarea unor cheltuieli până la sfârșitul anului, inclusiv pentru: medicamente și servicii medicale; pensii; drepturi salariale; asistență socială; dobânzi și plăți restante. Conform explicațiilor din proiect, sumele necesare ar urma să fie acoperite din economiile identificate în execuția bugetară, cu respectarea limitei de cheltuieli și a țintei de deficit. Ministerul Finanțelor mai precizează că nu sunt prevăzute cheltuieli noi fără identificarea unei surse de finanțare. Ce sume apar în proiect și cum trebuie citite În documentul citat de publicație, apar două majorări distincte, care nu trebuie cumulate ca și cum ar reprezenta o singură alocare pentru pensionari: bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ar urma să crească, în termeni neți, cu 3,32 miliarde de lei ; transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat sunt majorate cu 3,47 miliarde de lei , sumă prevăzută pentru echilibrarea bugetului de pensii și acoperirea cheltuielilor până la finalul anului. Totodată, proiectul nu precizează că întreaga suplimentare a bugetului Ministerului Muncii ar urma să fie folosită pentru pensii sau pentru majorări salariale. De ce contează Mesajul ministrului și structura rectificării sunt relevante în special prin prisma riscului perceput de întârzieri la final de an: proiectul de rectificare este prezentat ca instrument de acoperire a obligațiilor „certe și urgente”, iar în acest cadru sunt incluse explicit pensiile și plățile de asistență socială, inclusiv ajutoarele one-off programate pentru decembrie. [...]
