Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Știri Economie & Finanțe Publice
Iancu Guda: încasările fiscale din 2025 au depășit calculele teoretice – Indicator al eficienței guvernării
Guvernul Bolojan a depășit în 2025 ținta calculată matematic privind încasările din TVA , înregistrând o creștere peste așteptări în lunile cheie, septembrie și octombrie. Aprecierea vine din partea economistului Iancu Guda , consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, care arată că, deși se aștepta o majorare de aproximativ 16% ca efect cumulat al inflației, creșterii TVA și ajustării consumului, încasările au fost mult mai mari, indicând o eficiență fiscală sporită. Informația a fost publicată de Newsweek România . Ce s-a întâmplat de fapt? Creșterea TVA a fost introdusă la 1 august 2025. Însă, lunile iulie și august nu oferă un tablou real, fiind afectate de un comportament de consum denumit front-loading . Mai exact, mulți români și companii și-au devansat achizițiile pentru a beneficia de cota redusă de TVA, ceea ce a umflat artificial veniturile din iulie și le-a diminuat în august. Septembrie și octombrie 2025 sunt primele luni relevante pentru analiză, întrucât reflectă comportamentul de consum în condiții normale, post-creștere fiscală. „În septembrie, încasările din TVA au crescut cu 20%, deși, teoretic, trebuiau să crească doar cu 16%. În octombrie, diferența este și mai semnificativă: încasările au urcat cu 30%, față de o țintă similară de 16%” , explică Guda. Analiza matematică a așteptărilor: +2% TVA (creștere de cotă), +9,8% inflație (creștere generală a prețurilor), -4% consum (ajustare post-creștere TVA), ⇒ 16% creștere teoretică estimată a încasărilor din TVA . Realitatea a contrazis aceste așteptări, ceea ce sugerează că, pe lângă măsurile fiscale, statul a reușit și o colectare mai eficientă a taxei pe valoare adăugată . Tabel comparativ – încasări TVA și accize 2023–2025 Datele pentru 2025 sunt estimative, în baza evoluțiilor semnalate de Ministerul Finanțelor și Iancu Guda. De ce nu toate produsele aduc accize? O altă explicație legată de așteptările nerealiste privind încasările este neînțelegerea structurii accizelor. Creșterea accizelor cu 10,5% nu înseamnă automat o creștere proporțională a încasărilor din TVA, pentru că doar o mică parte din consumul total este accizabil – în jur de 8% , potrivit lui Guda. Produsele accizabile includ: alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice (benzină, motorină), energie electrică și gaze naturale, bijuterii, cristaluri și confecții din blană (produse de lux). Astfel, efectul real al creșterii accizelor asupra TVA este mult mai redus decât pare. De exemplu, o majorare de 10% pe segmentul accizabil înseamnă o influență de +0,8% în TVA total colectat. România și „gap-ul” de TVA Deși încasările sunt în creștere, România continuă să sufere de un deficit de colectare a TVA , cunoscut drept gap de TVA , cel mai mare din Uniunea Europeană. Țările din vestul Europei au redus acest deficit prin digitalizare și automatizarea raportărilor fiscale – o direcție pe care și România trebuie să o urmeze pentru a crește sustenabil veniturile bugetare. PE SCURT Datele din septembrie și octombrie 2025 indică o depășire clară a așteptărilor privind colectarea TVA, ceea ce reflectă nu doar impactul creșterii cotei, ci și o eficiență administrativă crescută . Este una dintre puținele vești pozitive din zona fiscal-bugetară, în condițiile în care România se confruntă în continuare cu un deficit ridicat și presiuni pe cheltuieli. [...]
Numărul firmelor radiate în 2025 a crescut ușor - București și Ilfov au înregistrat cele mai multe radieri
Potrivit Economica.net , Bucureștiul a înregistrat în 2025 nu mai puțin de 14.763 de radieri de firme, în creștere cu 13,72% față de 2024 , ceea ce consolidează capitala ca pol principal al activității economice dar și al riscurilor și vulnerabilităților asociate mediului de afaceri urban. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului , capitala se detașează net de celelalte județe, indicând o intensificare a ieșirilor din piață într-un context economic încă volatil și impredictibil. În topul județelor cu cele mai multe radieri după București se află Cluj (4.244 radieri, în scădere cu 1,07%), Constanța (3.354, în creștere cu 6,04%), Bihor (3.330, +18,76%), Ilfov (3.200, +21,77%) și Timiș (3.169, -7,64%). Zonele urbane și periurbane cu dinamism economic ridicat continuă să concentreze cele mai multe închideri de firme, dar evoluțiile sunt inegale, unele județe marcând creșteri accelerate, în timp ce altele semnalează o temperare a fenomenului. Județ / zonă Radieri 2025 Evoluție față de 2024 Municipiul București 14.763 +13,72% Cluj 4.244 -1,07% Constanța 3.354 +6,04% Bihor 3.330 +18,76% Ilfov 3.200 +21,77% Timiș 3.169 -7,64% De partea cealaltă, județele cu cele mai puține radieri în 2025 au fost Ialomița (532, -4,66%), Călărași (569, -1,39%) și Giurgiu (658, +10,22%). Chiar dacă valorile absolute sunt mici, unele dintre aceste județe au înregistrat procente de creștere semnificative. Dâmbovița (-31,98%), Harghita (-21,22%) și Botoșani (-19,58%) au avut cele mai mari scăderi procentuale ale numărului de radieri, ceea ce poate sugera o relativă stabilitate sau o activitate economică redusă. În funcție de domeniul de activitate, cele mai multe firme radiate proveneau din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și din activități conexe auto (18.554 de radieri, în scădere cu 2,85% față de 2024). Alte domenii afectate au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (7.596, -14,30%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (6.835, -6,13%) și transportul și depozitarea (6.782, -12,32%). Această distribuție confirmă că domeniile care presupun costuri operaționale ridicate și expunere la schimbări de consum sunt cele mai vulnerabile în perioadele economice incerte. Radierile lunare au cunoscut un vârf în decembrie 2025 , când au fost înregistrate 8.426 de firme închise, dintre care 1.293 doar în București. La nivel județean, Cluj (473), Ilfov și Constanța (357 fiecare), Iași (323) și Timiș (315) au completat clasamentul celor mai afectate zone în ultima lună a anului. Acest vârf este cel mai probabil legat de ajustări fiscale și închideri de an financiar, fiind un comportament obișnuit în rândul firmelor inactive sau aflate în prag de insolvență. Fenomenul radierilor, deși face parte dintr-un ciclu economic normal, oferă o radiografie a sectoarelor și regiunilor aflate sub presiune. Creșterea numărului de radieri în marile județe nu indică doar eșecuri punctuale, ci mai ales o dinamică economică intensă, în care companiile se nasc și dispar într-un ritm alert, într-un mediu concurențial dur. [...]
ANAF lansează chatbot-ul ANA - Asistentă virtuală pentru informații fiscale
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat chatbot-ul ANA, o asistentă virtuală inteligentă, destinată informării contribuabililor cu privire la obligaţiile fiscale , potrivit Antena 3 . Acest chatbot face parte dintr-un proiect mai amplu de digitalizare a serviciilor fiscale, susținut de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În prima fază, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar pentru utilizatorii care au conturi în Spațiul Privat Virtual (SPV), urmând ca ulterior să fie accesibil și prin portalul oficial al ANAF . Proiectul urmărește să faciliteze accesul contribuabililor la informații fiscale, reducând astfel efortul necesar pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale. ANA este concepută să răspundă inițial la întrebări generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice, cum ar fi cele legate de veniturile din închirierea bunurilor personale sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență, domeniile acoperite se vor extinde pentru a include o gamă mai largă de întrebări fiscale. Lansarea acestui chatbot reprezintă un pas important în modernizarea administrației fiscale din România. ANAF își propune să îmbunătățească serviciile la distanță și să crească gradul de conformare voluntară a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Sistemul se va dezvolta continuu, îmbunătățindu-și performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii. Contribuabilii sunt încurajați să interacționeze activ cu ANA și să ofere feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. ANAF subliniază că fiecare întrebare adresată chatbot-ului contribuie la construirea unui serviciu public digital mai performant și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor. [...]
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori între 2008 și 2024 - afacerile s-au triplat în aceeași perioadă
Industria produselor din carne din România a înregistrat o creștere semnificativă a profitabilității între 2008 și 2024, cu profituri care au crescut de opt ori în această perioadă. Conform Termene.ro , cifra de afaceri a industriei s-a triplat, de la 9,3 miliarde lei în 2008 la aproape 28 miliarde lei în 2024. Evoluția Profitului și Cifrei de Afaceri În 2024, 1.175 de companii din sector au raportat o cifră de afaceri netă cumulată de aproximativ 28 miliarde lei și un profit net de circa 1,6 miliarde lei. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 2008, când profitul net era de doar 215,4 milioane lei. Marja netă a crescut de la minus 1,16% în 2008 la 5,71% în 2024, indicând o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Creșterea Productivității și a Numărului de Angajați Numărul de angajați în industria produselor din carne a crescut de la 40.630 în 2008 la 50.366 în 2024. Această creștere a fost însoțită de o îmbunătățire a productivității, care a urcat de la 227.800 lei per angajat în 2008 la 555.200 lei per angajat în 2024. Productivitatea raportată la profitul net a crescut de la 5.302 lei per angajat în 2008 la 35.373 lei per angajat în 2024. Sumele plătite ca impozit de companiile din industrie au crescut de la 31,5 milioane lei în 2008 la 255,9 milioane lei în 2024. Randamentul capitalurilor proprii (ROE) a evoluat de la minus 5,86% în 2008 la 18,04% în 2024, reflectând o îmbunătățire semnificativă a eficienței financiare. Topul Companiilor din Industrie Lista celor mai mari companii din industria produselor din carne include: Comtim România SRL : Cifră de afaceri de aproape 1,49 miliarde lei, profit net de 110,4 milioane lei, 2.337 angajați. Cris-Tim Family Holding SA : Cifră de afaceri de peste 1,12 miliarde lei, profit net de 88 milioane lei, 2.045 angajați. Transavia SA : Cifră de afaceri de aproape 1,12 miliarde lei, profit net de 227,3 milioane lei, 2.240 angajați. Aceste companii sunt printre cele mai mari angajatoare și contribuie semnificativ la creșterea și dezvoltarea sectorului. PE SCURT: Industria produselor din carne din România a demonstrat o capacitate remarcabilă de creștere și adaptare, cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității și productivității în ultimii 17 ani. Această evoluție pozitivă este susținută de creșterea cifrei de afaceri, a numărului de angajați și a eficienței fiscale. Pe viitor, industria are potențialul de a continua această tendință de creștere, având în vedere fundamentele economice solide și capacitatea de adaptare la cerințele pieței. Mai multe informații găsiți în această analiză . [...]
Producția de încălțăminte din România scade cu 25% în doi ani - Sectorul marchează cel mai slab sold al profitului net din ultimul deceniu
Producția de încălțăminte din România a scăzut cu 25% în perioada 2022-2024 , marcând cel mai slab sold al profitului net din ultimul deceniu, potrivit Profit.ro . Această scădere accentuată vine pe fondul unui declin general al industriei, care a înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de aproape 2,95 miliarde lei în 2024, dar cu un sold al profitului net de doar 19 milioane lei. Evoluția sectorului de încălțăminte În perioada analizată, producția de încălțăminte a avut un parcurs fluctuant, cu un maxim în 2017, când cifra de afaceri a atins aproape 4,1 miliarde lei. Totuși, între 2022 și 2024, sectorul a cunoscut o scădere de 25%, iar marja netă calculată la soldul profitului net a atins un minim de 0,65% în 2024, față de un maxim de 5,26% în 2019. În ceea ce privește profitul brut, acesta a scăzut cu 42% în 2024 față de 2023, ajungând la 151 milioane lei. De asemenea, profitul net a înregistrat o scădere de 44% comparativ cu anul anterior, reflectând o presiune fiscală și ajustări contabile semnificative. Productivitatea și angajații Numărul de angajați din sectorul producției de încălțăminte a scăzut dramatic, de la 34.134 în 2008 la 15.168 în 2024, ceea ce reprezintă o reducere de 56%. Totuși, productivitatea raportată la cifra de afaceri a crescut, ajungând la aproape 194.300 lei per angajat în 2024, un avans de 208% față de 2008. În termeni de profitabilitate per angajat, productivitatea a crescut de la un minim de 2.410 lei în 2008 la 8.425 lei în 2024, indicând o creștere de 250%. Această evoluție subliniază eficiența crescută a angajaților, în ciuda scăderii generale a sectorului. Performanțele financiare ale firmelor Tabelul de mai jos sintetizează performanțele financiare ale principalelor companii din sectorul producției de încălțăminte în 2024 (sursa: Termene.ro ): Companie Cifra de afaceri (mil. lei) Profit net (mil. lei) Angajați Raffaello Shoes Factory SRL 247,2 3,4 523 Legero Shoes România SRL 232,3 6,7 512 Rekord SRL 207,8 10,8 653 Lloyd Shoes România SRL 152,7 2,1 462 Musette Exim SRL 132,3 5,1 636 Aceste date evidențiază faptul că, deși sectorul se confruntă cu dificultăți, există companii care reușesc să mențină un nivel de profitabilitate și angajare relativ stabil. Perspective și provocări Declinul producției de încălțăminte din România este un semnal de alarmă pentru industria locală, care trebuie să găsească soluții pentru a-și redresa poziția pe piață. În ciuda unei productivități crescute per angajat, scăderea numărului total de angajați și a cifrei de afaceri indică necesitatea unor strategii de adaptare la noile condiții economice și fiscale. Pe termen lung, sectorul va trebui să se concentreze pe inovație și eficiență operațională pentru a-și recâștiga competitivitatea și a stimula creșterea economică. [...]
Discuții privind siguranța aurului german păstrat în SUA - posibile riscuri legate de relațiile politice actuale
Tot mai multe voci din Germania cer repatrierea aurului ținut la New York , pe fondul tensiunilor transatlantice și al temerilor legate de imprevizibilitatea administrației Trump, potrivit Biziday , care citează The Telegraph . Discuția vizează în special cele 1.236 de tone păstrate la Rezerva Federală a SUA (Fed), adică aproximativ o treime din rezervele de aur ale Bundesbank. Emanuel Mönch , economist și fost șef al diviziei de cercetare a Bundesbank, este cel mai recent nume care susține public ideea „aducerii acasă” a aurului. El a argumentat, într-o declarație pentru Handelsblatt, că repatrierea ar trebui analizată în logica unei autonomii mai mari față de SUA. „În interesul unei mai mari independențe strategice față de SUA, Bundesbank ar trebui sfătuită să ia în considerare repatrierea aurului”. În aceeași direcție, Michael Jäger , șeful Asociației Contribuabililor Europeni (TAE) și al Asociației Contribuabililor Germani, a invocat riscuri de acces la aur în contextul unei posibile escaladări a disputei legate de Groenlanda, afirmând că „aurul nostru nu mai este în siguranță în seifurile Fed”. Pe de altă parte, Clemens Fuest , președintele Institutului Ifo, a avertizat că o astfel de mișcare „nu ar face decât să agraveze situația actuală”, iar președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a transmis în octombrie 2025, la reuniunea FMI de la Washington, că „nu există motive de îngrijorare” privind aurul depozitat la Fed. Înainte de criza recentă legată de Groenlanda, purtătorul de cuvânt al guvernului Merz a spus că retragerea rezervelor nu este, în prezent, luată în calcul. Germania are a doua cea mai mare rezervă națională de aur din lume, după SUA, de circa 3.000 de tone. Din aceasta, peste 1.200 de tone, evaluate la 164 de miliarde de euro, sunt păstrate la New York; mai mult de jumătate din rezervă se află la Frankfurt, iar aproximativ 12% la Banca Angliei din Londra. În comparație, rezerva de aur a SUA depășește 8.000 de tone, iar cea a Chinei este estimată la aproximativ 2.300 de tone. [...]
Premierul Bolojan anunță ținta de inflație pentru 2026 la 4-4,5% - fără majorări suplimentare ale TVA-ului în plan
Guvernul nu intenționează să majoreze TVA , iar ținta de inflație „indicativă” pentru 2026 este de 4–4,5%, potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan . Premierul a spus că inflația „ar trebui să scadă” în 2026 și a admis că o eventuală majorare a TVA ar avea un efect „ușor inflaționist”. Întrebat direct dacă Guvernul va mai crește TVA, Bolojan a răspuns: „Nu, nu se impune acest lucru”. Ținta de inflație și legătura cu deficitul bugetar Bolojan a indicat că ținta de inflație de 4–4,5% este legată de obiectivul de deficit bugetar, descris ca fiind „cât mai aproape de 6%, peste 6%”. În explicația sa, o parte importantă din acest nivel ar reflecta costurile cu dobânzile la creditele contractate anterior și la finanțarea datoriei curente. „Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%.” În același context, premierul a menționat că „practic, jumătate” din cele 6% ar reprezenta dobânzile de plătit, sugerând presiunea pe buget venită din serviciul datoriei (costurile anuale cu dobânzile și rambursările). Discuțiile de la BNR: deficitul, inflația și dobânda-cheie Bolojan a mers anterior la Banca Națională a României (BNR) pentru o discuție cu guvernatorul Mugur Isărescu. După întâlnire, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat importanța scăderii deficitului bugetar, pe care a descris-o drept relevantă pentru reducerea inflației și pentru clarificarea perspectivei economice. Suciu a afirmat că deficitul bugetar a fost „principala problemă”, cu efecte în lanț: inflație, datorie publică și incertitudini privind dezvoltarea și stabilitatea economică. Tot el a spus că dobânda-cheie de 6,5% este „mult sub inflație”. Primele repere pentru bugetul de stat pe 2026: PIB, creștere, investiții Primele date privind bugetul pe 2026 indică un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avansat o valoare de 2.045 miliarde lei. Nazare a mai declarat că legea bugetului de stat ar urma să fie aprobată „la jumătatea lunii viitoare”, cel mai probabil, iar în coaliție a fost agreat un calendar cu adoptarea bugetului „undeva la mijlocul lunii februarie”. Ministrul a descris obiectivul drept „un buget al relansării, al investițiilor” și a indicat o proiecție de creștere economică „în jur de 1%” pentru 2026. În privința deficitului, a spus că ținta este „spre 6%”, dar rămâne „în discuție” până la finalizarea negocierilor cu ordonatorii de credite și cu Comisia. Sursele de finanțare pentru investiții și calendarul de lucru Nazare a detaliat că Guvernul proiectează peste 10 miliarde de euro pentru investiții din PNRR, menționând 10,7 miliarde de euro (peste 52 de miliarde de lei), din care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Separat, potrivit estimărilor prezentate, ar urma să fie direcționate sume suplimentare din fonduri europene. În declarațiile sale, ministrul a indicat și principalele repere financiare invocate pentru investiții în 2026: peste 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții (10,7 miliarde de euro, din care 7,2 miliarde grant și 3,5 miliarde împrumuturi); alte 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune, cheltuite de ministere; alte 5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Nazare a mai spus că bugetul este construit pornind de la analiza fiecărui minister, inclusiv a execuției bugetare din anul precedent, pe care a caracterizat-o drept „în general, bună”, „peste 90% la majoritatea ministerelor”, cu spațiu de îmbunătățire. În acest cadru, ținta finală de deficit ar urma să fie stabilită după închiderea discuțiilor, dar „în liniile anunțate anterior”. [...]
Guvernul schimbă alocarea banilor către primării - Finanțarea va depinde de colectarea taxelor
Guvernul vrea să lege alocările bugetare către primării de performanța la colectare , potrivit Știrile ProTV . Măsura este discutată în contextul pregătirii bugetului pe 2026 și al unei analize guvernamentale care indică o dependență ridicată a administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat. De ce vrea Guvernul schimbarea: dependența de „centru” și comparația cu UE Premierul Ilie Bolojan a susținut că există „dezechilibre” în administrația locală din România față de alte state din Uniunea Europeană, iar veniturile proprii ale primăriilor sunt mult sub media europeană. În acest context, Executivul ar urmări să stimuleze colectarea taxelor și impozitelor locale printr-un mecanism de alocare diferențiată a fondurilor. „Administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media țărilor Uniunii Europene, fiind dependente într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Nu mai putem să mergem în această formulă.” Guvernul a publicat anterior o analiză comparativă potrivit căreia 83% din bugetele administrațiilor locale din România provin de la stat, față de o medie a Uniunii Europene de 51%. În același timp, taxele și impozitele locale ar reprezenta sub 1% din PIB, comparativ cu 3,7% în Uniunea Europeană, iar cheltuielile cu personalul ar depăși veniturile proprii ale primăriilor, a precizat premierul pe Facebook. Ce propuneri sunt pe masă și ce reacții au apărut Conform relatării, Guvernul discută cu edilii ca fondurile de la buget să fie acordate în funcție de cât de bine își colectează primăriile veniturile proprii: cele eficiente ar urma să primească mai mult, iar celelalte mai puțin. La întâlnirea cu primarii, Executivul ar fi venit și cu o propunere suplimentară: impozitul pe venit să rămână integral la nivel local, iar sumele din TVA să fie reduse. Primarii de comune au semnalat însă riscul ca, fără o parte din banii de la „centru”, să nu poată acoperi cheltuielile sociale. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor, a declarat că, deși veniturile din impozite și taxe locale au crescut, este nevoie de resurse pentru echilibrarea cheltuielilor și a cerut ca anumite costuri (asistenții persoanelor cu handicap) să fie preluate de stat. Întrebat despre reducerea sumelor transferate de la centru către administrațiile locale, președintele Nicușor Dan a spus că nu vrea să se pronunțe „în general”, dar a indicat că, în condițiile în care „românii au suferit deja” din cauza unor măsuri, o parte dintre investițiile locale ar putea fi amânate pentru 2027. Ce urmează: decizie până la final de ianuarie și legătura cu reforma administrației O decizie ar urma să fie luată până la finalul lunii ianuarie 2026, înainte ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrației, notează sursa. Miza, din perspectiva finanțelor publice locale, este schimbarea modului în care se distribuie banii de la buget către primării, cu efecte directe asupra capacității acestora de a finanța cheltuieli curente și investiții, în funcție de cât reușesc să colecteze din taxe și impozite locale. [...]
Creșterea Chinei ar putea coborî la 4,5% în 2026-2027 - presiune pe modelul bazat pe exporturi
China ia în calcul o ţintă de creştere a PIB de circa 4,5% în 2026 , potrivit Reuters , care citează surse apropiate discuţiilor de la Beijing. Un astfel de obiectiv ar semnala o toleranţă faţă de o încetinire moderată, în condiţiile în care autorităţile pun accent pe o dezvoltare „de calitate ridicată”. Consiliul de stat pentru informaţii, instituţia care gestionează solicitările media în numele Guvernului, nu a răspuns cererilor Reuters de a comenta. Economia Chinei , estimată la 19.000 miliarde de dolari, a crescut cu 5% în 2025, în linie cu obiectivul oficial, în pofida taxelor vamale americane, însă analiştii avertizează că strategia de a compensa consumul intern slab prin majorarea exporturilor către alte regiuni va fi dificil de susţinut. În 2025, comerţul Chinei a rămas robust , în pofida tensiunilor globale şi a disputelor comerciale cu parteneri majori, precum SUA, dar relaţia comercială cu Washingtonul s-a deteriorat: exporturile către SUA au scăzut cu 20%, iar importurile au coborât cu 14,6%. Exportatorii chinezi s-au reorientat către alte pieţe, inclusiv: Asia de Sud-Est Africa America Latină Europa În Europa, exporturile către Germania au crescut cu 10,5% anul trecut, la 118,3 miliarde de dolari, în timp ce importurile din Germania au scăzut cu 2,1%, la 92,8 miliarde de dolari. Pe fundal, FMI se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de 3,3% în 2026, similară cu 2025, înainte de o scădere cu un punct procentual în 2027, ceea ce ar putea pune presiune pe exportatori să accepte preţuri mai mici pentru a menţine volume ridicate. În acest context, economiştii intervievaţi de Reuters estimează o încetinire a creşterii Chinei la 4,5% în 2026 şi 2027 , iar FMI anticipează tot 4,5% pentru 2026, după ce în decembrie prognoza 4,2%. Analiştii mai avertizează şi asupra riscului ca statul chinez să fie perceput ca o economie aflată în recesiune, chiar dacă datele oficiale de PIB rămân peste cele ale multor economii dezvoltate. [...]
Sinteză financiară – 23 ianuarie 2026: dobânzi stabile, activitate moderată pe piețele monetare și continuarea licitațiilor de titluri de stat
Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID au rămas aproape neschimbate față de ziua precedentă , menținându-se în jurul nivelului de 5,60 – 6,16% în funcție de maturitate. Pe termen de 3 luni, ROBOR a fost cotat la 5,90%, în timp ce ROBID s-a situat la 5,60%. Aceste valori reflectă o ușoară stabilizare a condițiilor de lichiditate din piață, fără intervenții semnificative din partea Băncii Naționale a României. 1. Dobânzile pe piața monetară interbancară ROBOR la 3 luni : 5,90% (neschimbat față de 22 ianuarie) ROBOR la 6 luni : 6,02% IRCC pentru T3 2025 : 5,68% Volumele tranzacționate au fost în scădere în ianuarie față de luna precedentă. Pe 22 ianuarie s-au înregistrat: 1.858,7 mil. lei în stocuri de depozite , la o rată medie de 5,70% 175,2 mil. lei tranzacții , cu o rată medie de 5,51% 2. Politica monetară BNR BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, iar la ultima ședință din 19 ianuarie 2026 nu a fost semnalată vreo modificare. Facilitățile: Creditare : 7,50% Depozit : 5,50% 3. Operațiuni monetare ale BNR Cele mai recente licitații REPO: 30 iunie 2025: 1.500 mil. lei, dobândă 6,50% 23 iunie 2025: 7.500 mil. lei, dobândă 6,50% 4. Piața valutară interbancară În decembrie 2025: Cumpărări de la clienți : 3.011,1 mil. euro Vânzări către clienți : 3.079,4 mil. euro Total volum mediu zilnic : 3.415,1 mil. euro 5. Titluri de stat – licitații recente (primară) 26 ian. 2026 , obligațiuni scadente în 2040 : 267 mil. lei adjudecați, cu un randament mediu de 6,90% și rată cupon de 7,25% Obligațiuni cu scadență în 2033 : 700 mil. lei adjudecați, randament mediu 6,68% , cupon 7,50% 6. Operațiuni de preschimbare titluri (exchange) 23 ianuarie 2026 , titluri cu scadențe diverse: 330,7 mil. lei pentru titluri scadente în 2031, randament 6,50% 231,1 mil. lei pentru titluri cu scadență în 28 ianuarie 2026 111,5 mil. lei pentru cele cu scadență în 22 aprilie 2026 7. Piața secundară interbancară 22 ianuarie 2026 : 218 tranzacții în lei, volum total 4.991,8 mil. lei Decembrie 2025 : volum mediu zilnic mai ridicat, 6.717 mil. lei 8. Titluri de stat – rate de referință (fixing la ora 12:00, 22 ianuarie 2026) Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 6,01 5,70 12 luni 6,13 5,82 3 ani 6,30 6,10 5 ani 6,47 6,30 10 ani 6,77 6,57 PE SCURT: Piața financiară internă se menține stabilă în prima lună a anului, cu dobânzi constante și activitate moderată în tranzacții. BNR rămâne în poziție de așteptare, fără modificări de dobândă, în timp ce statul român continuă finanțarea prin titluri de stat, cu randamente între 6,5% și 7,5% pentru scadențe medii și lungi. [...]
Bolojan atrage atenția asupra finanțării primăriilor în România - taxele locale scăzute limitează resursele proprii ale administrațiilor locale
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra dependenței administrațiilor locale din România de alocările bugetare de la Guvern, subliniind că 83% din bugetele primăriilor provin de la București , informează Știrile ProTV . Această situație contrastează puternic cu media Uniunii Europene, unde transferurile de la bugetul de stat către administrațiile locale reprezintă doar 51,1%. Bolojan a explicat că, în România, veniturile din taxele și impozitele locale sunt extrem de scăzute, reprezentând doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. De asemenea, veniturile din taxele pe proprietate sunt de 0,55% din PIB în România, comparativ cu 1,85% în UE. Aceste diferențe sunt cauzate de baza fiscală redusă și de problemele de colectare, ceea ce pune o presiune semnificativă pe transferurile de la bugetul central. „România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a declarat premierul. Un alt dezechilibru identificat de premier este legat de cheltuielile cu salariile în administrațiile locale, care sunt mult mai mari decât veniturile proprii. În România, aceste cheltuieli sunt de 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite locale sunt de doar 0,74% din PIB. În contrast, în UE, salariile sunt acoperite în mare parte din resurse proprii. Premierul a subliniat că Guvernul va implementa un pachet de reformă administrativă pentru a corecta aceste dezechilibre. Acest pachet urmărește să crească veniturile proprii ale autorităților locale, să reducă cheltuielile de personal și să stimuleze dezvoltarea economică locală. De asemenea, se dorește descentralizarea competențelor către autoritățile locale și susținerea performanței în administrație. [...]
România spune „nu” la miliarde de euro din PNRR - Dobânzile și lipsa capacității administrative blochează accesarea împrumuturilor
Opt state UE, inclusiv România, au refuzat să acceseze 74 de miliarde de euro prin programul de redresare post-pandemie ( PNRR ), în ciuda faptului că fondurile sunt încă disponibile, informează Financial Times . Decizia are la bază dificultăți administrative legate de cheltuirea sumelor și o scădere a atractivității împrumuturilor în contextul modificării ratelor dobânzii. De ce refuză țările fondurile? Statele care au refuzat o parte importantă din sumele puse la dispoziție au invocat următoarele motive: Capacitate administrativă limitată – țările au dificultăți în a identifica și implementa proiecte eligibile în termenul prevăzut. Dobânzi mai puțin avantajoase – în momentul în care planul de redresare a fost lansat, condițiile de piață erau mai favorabile, însă între timp ratele dobânzilor au crescut. Prioritizarea granturilor – pentru a evita pierderea sumelor, statele au preferat să aloce granturile nerambursabile, ceea ce a întârziat implementarea proiectelor finanțate prin împrumuturi. Sumele refuzate de fiecare țară O parte semnificativă a banilor refuzați provine din Spania, al doilea mare beneficiar al fondului. Cele șapte țări, alături de Spania, au renunțat astfel la un total de 74 miliarde de euro , din cele 385 miliarde de euro oferite sub formă de împrumuturi în cadrul instrumentului NextGenerationEU . În acest moment, doar 65% din suma totală este angajată (aproximativ 217 miliarde de euro ). Termenul-limită presează Data-limită pentru angajarea fondurilor este august 2026 , iar timpul rămas este scurt. Autoritățile naționale se concentrează acum pe implementarea proiectelor deja aprobate și finanțate prin granturi, care presupun mai puțină birocrație și nu implică rambursare. În schimb, proiectele finanțate prin împrumuturi, deși mai consistente financiar, necesită justificări detaliate și angajamente bugetare pe termen lung. PE SCURT: Refuzul de a accesa aceste fonduri reflectă atât limitările interne ale administrațiilor publice, cât și schimbările de context economic din ultimii ani. Deși fondurile rămân disponibile, reticența de a le accesa subliniază o oportunitate ratată de accelerare a redresării economice, mai ales în condițiile în care investițiile strategice ar putea susține creșterea pe termen lung. [...]