Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
În 2025, cheltuielile au înghițit 85,5% din veniturile gospodăriilor , deși venitul mediu lunar pe gospodărie a urcat cu 13,6% față de 2024, potrivit datelor INS citate de Agerpres . Veniturile totale medii au fost de 9.399 lei pe gospodărie, iar cheltuielile au ajuns la 8.037 lei. INS arată că veniturile bănești medii lunare au fost de 8.832 lei/gospodărie (3.554 lei/persoană), cu 14,7% peste 2024, în timp ce veniturile în natură au fost de 566 lei/gospodărie (228 lei/persoană), în scădere cu 6 lei față de anul anterior. Cea mai importantă sursă a veniturilor a rămas munca salariată: salariile brute și alte drepturi salariale au totalizat 6.438 lei/lună/gospodărie și au reprezentat 68,5% din veniturile totale, cu 1,3 puncte procentuale peste 2024. O contribuție relevantă au avut și prestațiile sociale, de 1.879 lei/lună/gospodărie, adică 20% din veniturile totale (față de 20,2% în 2024). Veniturile în natură au avut o pondere de 6% (de la 6,9% în 2024), incluzând atât beneficii în natură pentru salariați și beneficiari de prestații sociale, cât și consumul din resurse proprii, evaluat la 4,8% din total (față de 5,4% în 2024). Diferențe mari între urban și rural În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural; pe persoană, venitul a fost de 4.489 lei, de 1,5 ori peste rural. Structura veniturilor diferă: în urban, salariile au avut o pondere de 74,1% din veniturile totale, cu 14,3 puncte procentuale peste rural, în timp ce în rural a crescut ponderea prestațiilor sociale (cu 2,6 puncte procentuale). Tot în rural, veniturile în natură au cântărit 9,9%, de 2,8 ori mai mult decât în urban. Pe ce s-au dus banii: consum și taxe Cheltuielile bănești medii lunare au urcat la 7.582 lei/gospodărie (3.051 lei/persoană), în creștere cu 15,4% față de 2024 (și cu 16,4% la nivel de persoană). Separat, contravaloarea consumului din resurse proprii a fost de 456 lei/lună/gospodărie (183 lei/persoană), cu 2,1% mai mult decât în anul anterior. Principalele destinații ale cheltuielilor totale în 2025 au fost: consumul (cheltuieli bănești de consum plus consum din resurse proprii): 4.833 lei/lună/gospodărie (60,1%); transferurile către administrația publică și privată și către fondurile de asigurări sociale (impozite, contribuții, cotizații, taxe): 2.699 lei/gospodărie (33,6%); cheltuieli legate de producția gospodăriei : 150 lei/gospodărie (1,9%). Și la cheltuieli se vede diferența urban–rural: în urban, cheltuielile medii lunare au fost de 9.123 lei/gospodărie, de peste 1,3 ori mai mari decât în rural, iar pe persoană 3.816 lei/lună, de 1,5 ori peste rural. În urban, ponderea impozitelor și contribuțiilor a fost de 36,7% din cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale peste rural; în rural, consumul din resurse proprii a avut 10,2% din cheltuieli, de 3,8 ori mai mult decât în urban. Educația rămâne la coada cheltuielilor În structura cheltuielilor de consum (clasificarea COICOP), cele mai mari sume au mers către: alimente și băuturi nealcoolice : 1.553 lei/gospodărie (32,1% din cheltuielile totale de consum); locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili : 761 lei/gospodărie (15,7%); îmbrăcăminte și încălțăminte : 379 lei/gospodărie (7,8%); transport : 339 lei/gospodărie (7%). La polul opus, educația a înregistrat cel mai scăzut nivel: 27 lei/gospodărie, adică 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare. [...]
România riscă costuri de finanțare mai mari pe termen lung dacă pierde disciplina fiscală , iar o eventuală retrogradare de rating ar produce efecte „ani de zile”, nu doar câteva luni, a avertizat ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , potrivit news.ro . Nazare a primit aviz favorabil luni în comisiile de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri (doi parlamentari nu au votat). În audiere, el a spus că, în ultima lună, România a fost „de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare” în relația cu agențiile de rating. Miza: credibilitatea fiscală și ratingul suveran În fața comisiilor, Nazare a susținut că „disciplina fiscală” este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor, inclusiv străine, și că România trebuie să păstreze consecvența „în următoarele luni și până la finalul anului 2026”. El a arătat că obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea ratingului, ci îmbunătățirea lui, „în primă etapă” prin schimbarea perspectivei de la negativ la stabil. Pentru asta, a indicat nevoia de prudență în cheltuielile publice în 2026 și, mai ales, în proiectarea bugetului pe 2027, care ar trebui propus „cât mai devreme posibil” și într-o formă pe care agențiile să o considere credibilă. De ce contează o retrogradare, dincolo de 2026 Nazare a avertizat că o retrogradare nu ar fi un eveniment cu impact limitat la anul următor, ci ar putea afecta România pe mai mulți ani și ar putea fi urmată de decizii similare din partea altor agenții. „Efectele unei retrogradări nu se limitează la o lună, două sau trei. Vorbim de ani de zile.” Ce invocă Guvernul: execuția bugetară și dialogul cu agențiile Ministrul propus a spus că, în această perioadă, a întărit dialogul cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană și că a prezentat datele din execuția bugetară. Ca argument, a indicat deficitul de 1,2% la aprilie, pe care l-a numit „o performanță” raportat la ținta de deficit pentru 2026, menționând că acest parcurs ar fi contribuit la reconfirmarea ratingului, „în ciuda faptului că suntem într-o criză politică”. În continuare, a spus el, România ar trebui să dovedească prin execuțiile bugetare din lunile următoare că traiectoria pentru 2026 rămâne credibilă, „cu foarte multă prudență și atenție la investiții”. [...]
ANAF estimează un prejudiciu de peste 23 milioane lei într-o rețea de evaziune din food delivery , după ce Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a depistat și destructurat un mecanism care ar fi folosit peste 50 de societăți pentru a eluda plata taxelor, potrivit HotNews . Rețeaua ar fi funcționat din 2023, prin transferul succesiv al veniturilor obținute din livrări între mai multe firme, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali și de a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat, conform ANAF. Cum ar fi fost „ruptă” trasabilitatea banilor Fiscul susține că structura evazionistă era organizată „pe cinci paliere de societăți”, astfel încât încasările din livrări să fie mutate succesiv până la „pierderea trasabilității beneficiarilor reali”. În final, fondurile ar fi fost îndepărtate de firmele care generau veniturile și retrase ulterior în numerar. În paralel, obligațiile fiscale ar fi fost reduse prin: utilizarea unor societăți fără activitate economică reală; deducerea nelegală de TVA, potrivit descrierii din comunicatul ANAF. Firme „fantomă” și adrese folosite repetat Inspectorii au identificat adrese din Timișoara și București folosite în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără activitate economică reală la respectivele locații. ANAF afirmă că aceste firme aveau caracteristici de entități de tip „fantomă”, folosite pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate. Totodată, ANAF spune că unele societăți fără capacitate economică reală ar fi emis documente fiscale utilizate de beneficiari pentru a înregistra cheltuieli „fără conținut economic” și pentru a obține avantaje fiscale necuvenite. Componenta de muncă nedeclarată: „sute de persoane” fără contracte O parte semnificativă a activității de livrare ar fi fost realizată prin intermediul a „sute de persoane” care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, ceea ce ar fi amplificat prejudiciul prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit ANAF. Ce include prejudiciul estimat ANAF indică un prejudiciu estimat de peste 23 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată. Detaliile sunt prezentate în comunicatul instituției, disponibil aici . [...]
Banca centrală a Coreei avertizează că bonusurile uriașe din industria de cipuri pot alimenta inflația , după ce a inclus plățile de performanță acordate de Samsung Electronics și SK Hynix între factorii de risc pentru stabilitatea prețurilor, potrivit IT Home . În raportul privind stabilitatea prețurilor publicat la 17 iunie, banca centrală arată că bonusurile de ordinul „sutelor de mii de dolari” pe angajat pot împinge în sus nivelul general al salariilor din economie. Instituția a constatat că, în primul trimestru, bonusurile speciale din sectorul IT au crescut cu 60,6% față de anul anterior, în timp ce salariile din alte industrii au avansat cu doar 2,1%, diferență care a adus cele două companii în zona de interes pentru politica monetară. De ce contează pentru inflație și dobânzi Banca centrală a menținut în mai rata de politică monetară la 2,50% și estimează o inflație anuală de 2,7%, peste ținta de 2%. Guvernatorul Shin Hyun-song a spus că prețurile de consum vor continua să crească, iar inflația din a doua jumătate a anului ar putea ajunge aproape de 3%. În analiza sa, banca centrală a simulat mecanismul de transmitere al bonusurilor concentrate: dacă ponderea firmelor care plătesc bonusuri mari către top 10% dintre angajați crește cu o treaptă, după aproximativ cinci luni indicele prețurilor de consum ar urca cu 0,05 puncte procentuale. Instituția subliniază că acest efect întârziat este diferit de cel al creșterilor salariale generalizate. Cum se ajunge la bonusuri atât de mari Conform informațiilor citate, SK Hynix a convenit din septembrie anul trecut să aloce 10% din profitul operațional pentru bonusurile angajaților. Samsung, după ce sindicatul a amenințat în mai cu o grevă de 18 zile, a promis 10,5% din profitul operațional al diviziei de semiconductori pentru bonusuri. Pe baza acestor formule, publicația notează estimări care duc bonusurile individuale la sute de milioane de woni și menționează că, în anumite scenarii, veniturile din bonusuri ale angajaților SK Hynix de anul viitor ar putea ajunge aproape de 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei, la un curs orientativ). Efecte în economie: consum și presiune pe salarii Banca centrală indică deja efecte de propagare: organizațiile sindicale folosesc aceste bonusuri ca argument în negocierile pentru salariul minim de anul viitor, iar în provincia Gyeonggi (unde sunt amplasate fabricile celor două companii) creșterea consumului pe carduri ar fi peste media națională, cu avans puternic la vânzările de bunuri de lux. Contextul este „super-ciclul” de cerere pentru cipuri de memorie, alimentat de investițiile în inteligență artificială: cererea de memorie cu lățime mare de bandă (HBM), utilizată în acceleratoare pentru AI, a dus la profituri operaționale record, iar mecanismele de bonusare legate de profit transformă aceste câștiguri în venituri cash mari pentru angajații din diviziile de cipuri. În paralel, un oficial de rang înalt, Kim Yong-beom, a lansat recent pe Facebook ideea unui „dividend pentru toți”, însă guvernul a transmis ulterior că nu există planuri pentru o astfel de politică. [...]
Guvernul Veștea vizează o reorganizare a Finanțelor și ANAF care să reducă incertitudinea fiscală și să țintească evaziunea, nu contribuabilii conformi , potrivit programului de guvernare citat de Agerpres . Miza, din perspectiva mediului de afaceri, este dublă: reguli mai previzibile (prin interpretări unitare) și controale mai bine direcționate (prin selecție de risc). Ministerul Finanțelor ar urma să-și întărească rolul de „centru de analiză, fundamentare și coordonare” a politicilor fiscal-bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susținute de date și evaluări de impact. Documentul leagă această schimbare de obiectivul de a evita măsuri „nepredictibile”, supraestimarea veniturilor și acumularea de presiuni bugetare care pot afecta stabilitatea economică. „Punct unic” de clarificare fiscală: termene standard și interpretări publicate Programul prevede crearea unui punct unic național de clarificare fiscală pentru contribuabili, prin reformarea și consolidarea activității de asistență la nivelul Ministerului Finanțelor și al administrației fiscale. Mecanismul ar urma să includă termene standard de răspuns, proceduri clare și publicarea (anonimizată sau agregată) a interpretărilor relevante pentru situații recurente. „Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creșterea conformării voluntare și diminuarea riscului de litigii între contribuabili și administrația fiscală.” Reorganizarea ANAF: centralizare pe suport și pe analiza de risc Din perspectiva coordonării, documentul susține că ANAF funcționează în prezent pe „silozuri” (control, colectare și trezorerie) care nu cooperează între ele. În consecință, se are în vedere centralizarea activității structurilor-suport la nivel central/regional și în coordonarea structurilor Ministerului Finanțelor. Totodată, programul indică: centralizarea deciziilor pentru analiza de risc (neconformare) și pentru controlul operativ/inopinat; control fiscal la nivel de regiuni, cu selecție „documentată și proporțională cu riscul”, nu dispersată administrativ; consolidarea capacității ANAF și a Autorității Vamale Române pentru dosare complexe (evaziune, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate, diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup nejustificate). În zonele cu risc ridicat, programul menționează planuri dedicate și metodologii comune cu alte autorități, inclusiv pentru combustibili, legume-fructe, materiale de construcții, jocuri de noroc și operațiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit. TVA: digitalizare, detecție timpurie și oprirea rambursărilor la suspiciuni documentate Reducerea „gap-ului de TVA” (diferența dintre TVA teoretic și TVA colectat efectiv) este legată de extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare și detecție timpurie a fraudei și a riscurilor de intrare în insolvență. Programul mai prevede centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF și sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală. Integritate și stimulente: bonus-malus și măsuri în controale Pe componenta de implementare, documentul leagă jaloanele europene și măsurile din PNRR de întărirea integrității, îmbunătățirea legislației și utilizarea indicatorilor de risc în alocarea resurselor ANAF/Vamă. Este menționată și dezvoltarea unui sistem de tip „bonus-malus” corelat cu performanța colectării, precum și stimularea salariaților în funcție de colectarea creanțelor bugetare și realizarea planului de venituri. În paralel, reforma pentru creșterea încrederii contribuabililor ar urma să includă depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local (cu examene la nivel central), reducerea interimatului pe posturi de conducere și introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controale cu risc fiscal ridicat. Programul mai precizează că majorarea colectării nu ar urma să se facă prin „presiune generalizată” pe contribuabilii conformi, ci prin selecție de risc și concentrare pe marea evaziune. În plan politic, premierul desemnat Adrian Veștea a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare, urmând ca Birourile Permanente reunite să stabilească calendarul dezbaterii și votului. [...]
Guvernul vizează reobținerea perspectivei stabile de rating în cel mult un an, pentru a reduce costurile de finanțare ale statului și ale economiei , potrivit programului de guvernare prezentat de premierul desemnat Adrian Veștea , citat de Agerpres . Miza este ca o perspectivă stabilă să funcționeze ca „ancoră” pentru scăderea dobânzilor plătite nu doar de România, ci și de alți emitenți de datorie, inclusiv autorități locale și companii. Documentul plasează obiectivul de rating în legătură directă cu continuarea ajustării fiscale în cadrul Planului fiscal pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană, dar și cu implementarea eficientă a programelor PNRR și SAFE și cu o absorbție „adecvată” a fondurilor de coeziune. În plus, programul indică drept element favorabil adoptarea mai devreme a bugetului pe 2027 și construirea unui buget „credibil”, care să continue consolidarea fiscală în linie cu angajamentele față de Comisia Europeană. Ce direcții de finanțare și administrare a datoriei sunt menționate Pe termen mediu, Ministerul Finanțelor ar urma să urmărească obiectivele din Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2025–2027, respectiv: asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale cu minimizarea costurilor pe termen mediu și lung; limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale; dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat. Programul mai prevede o creștere graduală a finanțării în moneda națională, în contextul reducerii deficitului, pentru diminuarea expunerii la riscul valutar. În scenariul descris, pe măsura materializării trendului dezinflaționist așteptat și a consolidării fiscale, „curba randamentelor” ar urma să se ajusteze, cu efect de reducere a costurilor de finanțare. Titluri pentru populație, obligațiuni verzi și împrumuturi pe termen foarte lung Pentru diversificarea bazei de investitori, sunt menționate continuarea emisiunilor de titluri de stat pentru populație prin programele TEZAUR și FIDELIS. În zona finanțării „verzi”, Ministerul Finanțelor are în vedere continuarea emiterii de obligațiuni verzi în baza cadrului suveran dedicat, în condițiile în care „în scurt timp” ar urma să fie publicat primul raport de impact al emisiunilor de euroobligațiuni verzi realizate în 2024. Din perspectiva optimizării costurilor, documentul pune accent pe utilizarea surselor rambursabile „foarte ieftine” și disponibile pentru maturități ultra-lungi (40/45 de ani, cu 10 ani perioadă de grație) în cadrul componentei de împrumut a PNRR pentru 2026, al Programului SAFE (2026–2030), precum și al împrumuturilor de la instituții financiare internaționale (BIRD, BEI). Este menționată și utilizarea plasamentelor private, care ar putea reduce oferta de euroobligațiuni și, implicit, marjele de risc de credit asociate. Pentru a evita presiuni sezoniere în finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei, Ministerul Finanțelor indică menținerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei, care să acopere până la patru luni din necesarul brut de finanțare. În ceea ce privește costul datoriei, programul estimează că ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB se va situa la circa 2,9% în fiecare dintre anii 2026 și 2027. [...]
Debitul Dunării la intrarea în România este așteptat să scadă până la 2.700 mc/s, un nivel mult sub media multianuală a lunii iunie, ceea ce poate pune presiune pe activitățile dependente de navigație și pe gestionarea resurselor de apă , potrivit Agerpres , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Prognoza INHGA pentru intervalul 21–28 iunie 2026 indică o scădere a debitului la secțiunea Baziaș până la 2.700 mc/s, în condițiile în care media multianuală a lunii iunie este de 5.900 mc/s. În ultimele 24 de ore, debitul la intrarea în țară a fost staționar, la 3.600 mc/s. Cum evoluează debitele pe sectoarele Dunării În aval de Porțile de Fier , hidrologii anticipează evoluții diferite pe tronsoane: în prima parte a intervalului: debite în scădere pe sectorul Gruia – Tr. Măgurele și în creștere pe sectorul Zimnicea – Tulcea; în a doua parte a intervalului: debite în scădere pe sectorul Gruia – Galați și relativ staționare pe sectorul Isaccea – Tulcea. INHGA a estimat pentru luna iunie un debit maxim al Dunării de 5.000 mc/s și unul minim de 2.500 mc/s. Râurile interioare: în general staționare, cu excepții în est Pentru râurile interioare, debitele medii zilnice sunt prognozate ca fiind, în general, staționare în săptămâna următoare, cu o excepție: în estul țării, acestea vor fi în scădere în prima parte a intervalului. Totodată, în prima parte a prognozei sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe unele râuri din zonele de deal și munte, pe fondul precipitațiilor sub formă de aversă, izolat mai însemnate cantitativ. În prognoza trimestrială a INHGA, pentru iunie 2026 regimul hidrologic este indicat la 30–50% din mediile multianuale lunare, cu valori mai mari (50–80%) pe unele bazine hidrografice, între care Vișeu, Iza, Ialomița și Jiu (cu excepțiile menționate de institut), precum și pe anumite sectoare ale Bistriței și Oltului. [...]
Banca centrală din Coreea de Sud avertizează că bonusurile record din industria cipurilor pot alimenta inflația , într-un moment în care scumpirile sunt deja peste ținta oficială, potrivit HotNews . Îngrijorarea autorităților monetare este că plățile excepționale către angajați pot împinge în sus atât cererea de consum, cât și costurile, dacă presiunea pentru creșteri salariale se extinde și în alte sectoare. Într-un raport publicat pe 17 iunie, banca centrală arată că inflația din acest an a fost alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie, pe fondul conflictului dintre Iran și Israel. În același timp, instituția avertizează că presiunile inflaționiste ar putea continua pe măsură ce veniturile populației cresc, iar majorările salariale se propagă în economie. Bonusuri excepționale în companii-cheie din tehnologie Banca centrală indică explicit bonusurile foarte mari plătite în companii precum SK Hynix și Samsung Electronics . Conform informațiilor din presa sud-coreeană citate în articol, SK Hynix a convenit ca 10% din profitul operațional să fie distribuit angajaților sub formă de bonusuri, iar la Samsung lucrătorii din divizia de cipuri ar urma să primească bonusuri speciale echivalente cu 10,5% din profitul operațional al diviziei. Estimările citate de Reuters indică niveluri care depășesc standardele obișnuite ale pieței muncii: un angajat din sectorul memoriilor electronice, cu un salariu anual de bază de aproximativ 80 de milioane de woni (52.400 de dolari), ar putea încasa bonusuri totale de aproximativ 626 de milioane de woni (410.000 de dolari). În cazul SK Hynix, bonusurile ar putea depăși 700 de milioane de woni (aprox. 455.000 de dolari), dacă societatea atinge profitul anual estimat de 250 de trilioane de woni. De ce contează pentru inflație: efect de contagiune salarială și cerere mai mare În mod normal, bonusurile nu sunt considerate o sursă majoră de inflație, deoarece nu sunt venituri permanente. Banca centrală avertizează însă că, atunci când ajung la niveluri „excepționale”, pot declanșa un efect de contagiune: alte industrii pot cere majorări similare, ceea ce ar amplifica atât consumul, cât și costurile de producție. Primele semne: boom pe segmentul de lux și efecte pe bursă Articolul notează că retailerii ar beneficia deja de afluxul de bani. Viceguvernatorul băncii centrale, Lee Jiho, spune că vânzările au crescut semnificativ în orașe precum Suwon și în departamentele de produse de lux ale marilor magazine universale, pe fondul cheltuielilor mai mari pentru genți, bijuterii și ceasuri. În provincia Gyeonggi, unde se află principalele fabrici ale Samsung și SK Hynix, cheltuielile cu cardul au crescut mai rapid decât în alte regiuni. Tendința s-a reflectat și pe bursă: acțiunile Lotte Shopping au urcat cu peste 148% de la începutul anului, Hyundai Department Store a avansat cu 120%, iar Shinsegae a crescut cu aproximativ 190%, pe fondul așteptărilor privind continuarea consumului de lux alimentat de bonusurile din sectorul tehnologic. [...]
Absența prelungită a Elvirei Nabiullina alimentează scenarii de schimbare la vârful Băncii Centrale a Rusiei, cu potențial impact direct asupra politicii monetare și a stabilității rublei , potrivit Digi24 . Guvernatoarea băncii centrale a lipsit de la mai multe evenimente majore, inclusiv forumul economic de la Sankt Petersburg și o ședință de cabinet cu Vladimir Putin, iar această dispariție din spațiul public a reaprins zvonurile despre o posibilă înlocuire. Banca Centrală a transmis că Nabiullina se află în concediu medical, însă în spațiul public au apărut voci care susțin că economista de 62 de ani nu ar mai fi „în grațiile” lui Putin. Miza este ridicată: Nabiullina a fost una dintre figurile-cheie care au menținut economia de război „pe linia de plutire”, într-un context de sancțiuni și presiune externă, iar o schimbare la conducerea instituției ar putea semnala o reorientare a deciziilor monetare. De ce contează: banca centrală, un pilon al „fortăreței financiare” Atenția acordată absenței scoate în evidență rolul neobișnuit de puternic pe care Nabiullina îl are în arhitectura economică a Rusiei. Ea conduce banca centrală din 2013 și a fost anterior ministru al economiei și consilier economic al lui Putin. Conform articolului, ea a contribuit la reducerea inflației după vârful de 18% de la începutul lui 2022 și a susținut reziliența economiei în fața sancțiunilor, inclusiv prin măsuri de „curățare” a corupției din sectorul bancar. În același timp, poziția ei a generat tensiuni interne, în special cu susținătorii unei politici economice „mai dure” și cu o parte a industriei, care ar fi dorit măsuri diferite. O cercetătoare de la Carnegie Russia Eurasia Center, Alexandra Prokopenko (fost angajat al băncii centrale), este citată spunând: „Un jucător precum banca centrală pare oricum prea puternic în sistemul Rusiei lui Putin. Dorința de a o destructura este destul de normală.” Cine ar putea prelua funcția și ce incertitudini rămân Potrivit Financial Times , menționat în articol, printre numele vehiculate ca potențiali înlocuitori se află: Maxim Oreșkin, consilier economic al lui Putin; Piotr Fradkov, director executiv al unei bănci descrise drept principală pentru sectorul de apărare. Articolul notează și că, deși legea din Rusia nu ar permite mai mult de trei mandate pentru guvernatorul băncii centrale, Putin ar putea găsi o soluție pentru a o păstra pe Nabiullina în funcție. În plus, deciziile importante sunt adesea ținute secrete până în ultimul moment, ceea ce amplifică incertitudinea inclusiv în rândul oficialilor de rang înalt. Presiunea pe rublă și disputa despre măsuri antiinflaționiste În pofida lipsei unor „semne clare” că Putin ar vrea să o înlocuiască, articolul arată că economia rusă „a suferit mult anul acesta”, iar criticii guvernatoarei au devenit mai vocali. Un afacerist rus este citat afirmând: „Rubla este principala problemă pentru economie. Orice altceva, chiar și rata dobânzii de referință, este secundar.” În acest context, Nabiullina ar fi refuzat să aplice unele măsuri cerute de industriași, pentru a evita alimentarea inflației. Totodată, importurile ieftine ar fi pus presiune pe producătorii locali, care nu ar mai putea concura pe piața internă. Ce urmează: o decizie politică, nu una tehnică Potrivit sursei, finalul celui de-al treilea mandat al Elvirei Nabiullina este așteptat anul viitor, în iunie, iar discuțiile despre succesiune se suprapun peste un climat economic tensionat și peste prioritățile de război ale Kremlinului. În lipsa unor informații suplimentare confirmate, rămâne neclar dacă absența din public este strict medicală sau semnalul unei repoziționări politice care ar putea schimba modul în care Rusia își gestionează moneda, inflația și finanțarea economiei de război. [...]
Polonia introduce un impozit de 60% pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere , o măsură prin care guvernul de la Varșovia vizează venituri de 950 de milioane de euro (aprox. 4,8 miliarde lei), pentru a finanța subvenții energetice și a limita impactul scumpirilor asupra consumatorilor, potrivit Agerpres . Taxa a fost aprobată vineri de Parlament, cu 231 de voturi pentru și 201 împotrivă, și se aplică profiturilor obținute de distribuitorii de combustibili fosili în perioada martie–decembrie 2026. Ministerul Economiei , care a inițiat legea, susține că este un „răspuns necesar” la condițiile geopolitice generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Cum se calculează „profitul extraordinar” și cine intră la plată Impozitul se aplică profiturilor definite drept „extraordinare”, adică celor care depășesc cu 20% vânzările medii din aceeași perioadă a anului 2025. Autoritățile estimează că între 20 și 30 de entități vor fi vizate, inclusiv producători și importatori de benzină și motorină. Compania energetică de stat Orlen ar urma să suporte cea mai mare parte a notei de plată, fiind responsabilă pentru aproximativ 60% din suma totală ce urmează a fi colectată. De ce a ales guvernul această soluție fiscală Contextul invocat este creșterea abruptă a prețurilor la țiței după declanșarea războiului americano-israelian împotriva Iranului, în februarie, și închiderea ulterioară a Strâmtorii Ormuz , care a afectat aprovizionarea. Ministrul Economiei, Andrzej Domanski, a argumentat că majorarea marjelor din sector nu ar proveni din eficiență operațională, ci dintr-un „efect de piață externă”, iar taxa ar urmări să reducă „asimetria” dintre companiile cu profituri record și statul care suportă costuri pentru protejarea populației. Legătura cu subvențiile la carburanți și presiunea pe buget În perioada scumpirilor generate de închiderea Strâmtorii Ormuz, Polonia a introdus un program de subvenții la benzină și motorină pentru consumatorii privați, care ar fi costat bugetul public aproximativ 1,1 miliarde de euro (aprox. 5,6 miliarde lei). Noua taxă este prezentată ca o sursă de finanțare pentru astfel de măsuri de sprijin. [...]
Liderii UE caută „resurse proprii” ca să evite creșterea contribuțiilor naționale pentru un buget multianual de 2.000 de miliarde de euro, dar lista de taxe și redirecționări de venituri propusă deja împarte statele între plătitori neți și beneficiari, potrivit Digi24 . Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2028–2034 este de 2 trilioane de euro, iar prima încercare de compromis, elaborată săptămâna trecută de președinția cipriotă a UE, a redus această țintă cu 2%. Reducerea nu a mulțumit nici statele care vor un buget mai mic, nici pe cele care cer mai mulți bani, în condițiile în care bugetul finanțează politici de la agricultură și coeziune până la tehnologii noi și programe de schimb pentru studenți, conform Reuters, citată de Digi24. Falia clasică: plătitori neți vs. beneficiari Țările mai bogate, care contribuie mai mult decât primesc, cer limitarea cheltuielilor și o reorientare spre „noile provocări”, în timp ce statele care beneficiază net apără liniile tradiționale de finanțare. Țările de Jos, contributor net, au criticat compromisul pentru că ar favoriza agricultura și coeziunea în detrimentul apărării și modernizării. Premierul olandez Rob Jetten a spus: „Propunerea aflată în prezent pe masă nu este deloc suficientă pentru Țările de Jos”. Spania, beneficiar net (chiar dacă „mic”), susține contrariul: bugetul ar fi prea mic, iar alocările pentru agricultură și coeziune ar trebui ajustate în sus pentru a ține cont de inflație. Premierul Pedro Sanchez a declarat: „Propunerea este chiar mai inadecvată decât cea propusă inițial de Comisia Europeană și, prin urmare, nu suntem deloc de acord cu ea”. Miza pentru companii: taxe și venituri redirecționate la nivel european Pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor naționale, liderii UE discută noi surse de venit care să nu vină direct din bugetele statelor. Printre opțiunile menționate în material se află: alocarea către bugetul UE a unei părți din veniturile obținute de guverne din vânzarea permiselor de emisii de CO₂ către companii; o parte din taxa aplicată importurilor în UE din țări cu politici climatice mai puțin stricte (mecanismul de ajustare la frontieră pe carbon); o taxă pe deșeurile electronice necolectate; o parte din acciza pe tutun; o contribuție anuală forfetară din partea marilor companii care operează și vând în UE; alte propuneri: taxă pe averea extremă, pe serviciile digitale, pe jocurile de noroc online și pe câștigurile de capital din criptoactive. Calendar strâns: acordul ar trebui împins înainte de valul electoral Din punct de vedere juridic, statele trebuie să ajungă la un acord până la finalul lui 2027, însă, pe fondul alegerilor programate anul viitor în mai multe țări (Franța, Italia, Polonia, Spania, Grecia, Estonia, Finlanda și Slovacia), în material se arată că ar fi de preferat un acord până la sfârșitul lui 2026, pentru a evita blocajele din campaniile electorale. Potrivit informațiilor citate, este puțin probabil ca liderii să decidă imediat asupra noilor surse de venit, dar urmează să-și exprime preferințele, astfel încât viitoarea președinție irlandeză a UE să pregătească o nouă propunere de compromis pentru luna octombrie. [...]
România a redus puternic decalajul față de UE la veniturile reale, dar rămâne mult sub media europeană , cu un venit median de 2,8 ori mai mic decât media Uniunii, față de 6,5 ori în 2016, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . În ultimii 15 ani, veniturile reale ale românilor au crescut cu 160%, arată Monitorul Social (proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România), pe baza calculelor realizate din date Eurostat . În același timp, între 2010 și 2025, valoarea mediană a veniturilor reale (ajustate cu inflația) ale europenilor a crescut cu 25%, ceea ce plasează România drept țara cu cea mai accelerată evoluție a veniturilor reale în intervalul analizat. Un element important pentru interpretarea datelor este definiția indicatorului: venitul median nu este același lucru cu salariul median. Acesta include mai multe tipuri de venituri, precum salarii, pensii, alocații și alte transferuri sociale, ceea ce îl face relevant pentru a înțelege nivelul de trai la nivelul populației, nu doar dinamica pieței muncii. De ce contează: reducerea diferenței față de media UE indică o convergență economică mai rapidă decât în trecut, însă faptul că venitul median rămâne de aproape trei ori mai mic arată că apropierea de standardul european de trai este încă incompletă, chiar și după o perioadă de creșteri reale accelerate. [...]