Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Deficitul comercial al României a urcat la 25,537 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026 , în creștere cu 883,7 milioane de euro (+3,6%) față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Newsweek . Evoluția contează direct pentru echilibrele macroeconomice, pentru că arată că importurile continuă să depășească exporturile, chiar și într-un context de creștere a vânzărilor externe. În intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro (+4,3%), iar importurile CIF au ajuns la 100,809 miliarde de euro (+4,1%), comparativ cu perioada similară din 2025. Septembrie 2026: importurile au accelerat mai repede decât exporturile Doar în luna septembrie 2026, exporturile FOB au însumat 9,462 miliarde de euro (+6,3%), în timp ce importurile CIF au fost de 12,540 miliarde de euro (+9,8%). Rezultatul a fost un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro. Ce tipuri de bunuri domină schimburile externe Ponderile cele mai mari în structura comerțului exterior sunt deținute de: mașini și echipamente de transport : 45,4% din exporturi și 36,9% din importuri; alte produse manufacturate : 26,6% din exporturi și 27% din importuri. Comerțul cu UE rămâne principalul canal Schimburile intra-UE27 au fost dominante în primele nouă luni din 2026: expedieri (exporturi către UE): 53,958 miliarde de euro, adică 71,7% din total exporturi; introduceri (importuri din UE): 73,067 miliarde de euro, adică 72,5% din total importuri. În relația extra-UE27, exporturile au fost de 21,313 miliarde de euro (28,3% din total), iar importurile de 27,742 miliarde de euro (27,5% din total). Cum se calculează deficitul: FOB vs. CIF INS precizează că soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează ca diferență între exporturi FOB și importuri CIF. FOB („Free on Board”/„Liber la bord”) este prețul la frontiera țării exportatoare, iar CIF („Cost, Insurance, Freight”/„Cost, Asigurare, Navlu”) include, pe lângă componentele FOB, și costul asigurării și transportului internațional până la frontiera țării importatoare. Soldul negativ reprezintă deficitul, iar cel pozitiv excedentul. [...]
Datoria publică a României a urcat la peste 1.230 miliarde lei în august 2026, ceea ce împinge raportul datorie/PIB la 61,1% , pe fondul unei creșteri lunare de 25 miliarde lei (echivalentul unei medii de 806,45 milioane lei pe zi), potrivit HotNews , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . În termeni de sustenabilitate bugetară, saltul de la 59,8% din PIB în iulie la 61,1% în august (PIB conform comunicatului INS din 9 octombrie 2026) indică o accelerare a îndatorării într-un interval scurt, într-un moment în care spațiul fiscal devine tot mai limitat. Ce s-a schimbat în structura datoriei în august Datele arată o creștere atât pe scadențe mai lungi, cât și pe termen scurt: datoria pe termen mediu și lung: 1.163 miliarde lei, de la 1.144 miliarde lei în iulie; datoria pe termen scurt: 67,1 miliarde lei, de la 60,54 miliarde lei. Titlurile de stat domină finanțarea Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 966,47 miliarde lei, în timp ce împrumuturile însumau 237,3 miliarde lei. Pe monede, datoria era împărțită astfel: în lei: 549,54 miliarde lei; în euro: 552,27 miliarde lei (echivalent); în dolari americani: 125,02 miliarde lei (echivalent). Central vs. local și intern vs. extern La nivelul administrației publice centrale, datoria a crescut la 1.202 miliarde lei, de la 1.177 miliarde lei în iulie, din care 1.135 miliarde lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte era contractată în lei (528,73 miliarde lei) și în euro (515,7 miliarde lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a urcat la 28,127 miliarde lei, de la 27,73 miliarde lei, aproape integral pe termen mediu și lung (28,102 miliarde lei). Separat, datoria internă a ajuns la 620,39 miliarde lei (30,8% din PIB), iar datoria externă la 609,66 miliarde lei (30,3% din PIB), ambele în creștere față de luna anterioară. Context: ritmul din ultimii ani Potrivit unei statistici a Ministerului de Finanțe realizate pe metodologia UE (document disponibil aici ), datoria publică aproape s-a triplat în circa șase ani, de la un nivel de referință de 498,5 miliarde lei în 2020. Cea mai abruptă creștere a fost consemnată în 2024, când datoria a ajuns la 964,8 miliarde lei, de la 784,2 miliarde lei în 2023, iar ponderea în PIB a trecut atunci peste 50% (de la 49,3% la 54,8%). [...]
Retrogradarea ratingului Poloniei pentru datoria în zloți arată că piețele penalizează deficitele și datoria chiar și pe creștere economică , iar pentru România riscul este mai mare: o singură treaptă în jos ar însemna ieșirea din categoria „ investment grade ” și finanțare mai scumpă, potrivit Adevărul . Decizia agenției S&P vizează ratingul Poloniei pentru datoria în moneda locală, în condițiile în care economia poloneză ar urma să crească cu 3,6% în 2026. Mesajul principal al agenției, conform articolului, este că ritmul de creștere nu compensează deficitele și creșterea datoriei. Pentru România, comparația este nefavorabilă: articolul indică o contracție economică de 0,5% și un rating BBB- cu perspectivă negativă . În acest context, avertismentul este că o retrogradare ar împinge România sub pragul „investment grade” (categoria considerată acceptabilă pentru investiții de mulți investitori instituționali), ceea ce ar putea duce la costuri mai mari de împrumut pentru stat. Pentru detalii suplimentare, articolul integral este disponibil pe adevarulfinanciar.ro . [...]
Datoria guvernamentală a urcat la 61,1% din PIB în august 2026 , după o creștere lunară de 25 miliarde lei, până la peste 1.230 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Antena 3 . Nivelul este mai mare decât cel din iulie (59,8% din PIB), pe baza PIB-ului din comunicatul INS din 9 octombrie 2026. Creșterea datoriei contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru spațiul bugetar: un nivel mai ridicat al datoriei, raportat la PIB, înseamnă nevoi mai mari de împrumut și, implicit, presiune pe cheltuielile cu dobânzile în perioadele următoare. Cum s-a modificat structura datoriei În august 2026, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.163 miliarde lei, de la 1.144 miliarde lei în iulie. Datoria pe termen scurt a urcat la 67,1 miliarde lei, de la 60,54 miliarde lei în luna precedentă. Cea mai mare parte a datoriei era reprezentată de titluri de stat , în valoare de 966,47 miliarde lei, în timp ce împrumuturile însumau 237,3 miliarde lei. Expunerea pe monede și pe niveluri de administrație Pe monede, datele Ministerului Finanțelor arată următoarea distribuție (echivalent în lei acolo unde este cazul): 549,54 miliarde lei în moneda națională; 552,27 miliarde lei echivalent în euro; 125,02 miliarde lei echivalent în dolari americani. La nivel instituțional, datoria administrației publice centrale a crescut la 1.202 miliarde lei (de la 1.177 miliarde lei în iulie), din care 1.135 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria administrației publice locale a urcat la 28,127 miliarde lei (de la 27,73 miliarde lei), aproape integral pe termen mediu și lung (28,102 miliarde lei). Datorie internă vs. datorie externă În august, datoria internă a administrației publice a ajuns la 620,39 miliarde lei (30,8% din PIB), față de 607,308 miliarde lei (30,2% din PIB) în iulie. Datoria externă era de 609,66 miliarde lei (30,3% din PIB), în creștere de la 597,6 miliarde lei (29,7% din PIB) în luna anterioară. În interiorul acestor totaluri, datoria internă includea 599,26 miliarde lei la nivel central și 21,128 miliarde lei la nivel local, iar datoria externă 602,66 miliarde lei la nivel central și 6,999 miliarde lei la nivel local. [...]
România își leagă credibilitatea fiscală de negocierile UE privind noul cadru bugetar , iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , merge luni la Bruxelles pentru reuniunile ECOFIN și Eurogrup , potrivit Economica . Miza declarată: folosirea progreselor în reducerea deficitului ca argument în dialogul cu instituțiile europene, pentru menținerea accesului la finanțare și pentru un cadru economic mai predictibil. Ministerul Finanțelor arată, într-un comunicat citat de Agerpres, că participarea urmărește susținerea intereselor economice ale României în negocierile privind cadrul fiscal european, reducerea poverii administrative și utilizarea eficientă a resurselor disponibile pentru investiții și dezvoltare. „Progresele în reducerea deficitului bugetar oferă României argumente solide în dialogul cu instituţiile europene şi cu celelalte state membre. Continuarea consolidării fiscale şi respectarea angajamentelor asumate sunt esenţiale pentru întărirea credibilităţii ţării, protejarea accesului la finanţare şi susţinerea unor soluţii europene adaptate nevoilor economiei româneşti.” Ce dosare intră pe agenda Eurogrup și ECOFIN În Eurogrup, în format inclusiv, Alexandru Nazare va participa la discuțiile privind finanțarea apărării, alături de miniștrii de finanțe din statele membre ale UE. Dezbaterile vizează utilizarea eficientă a resurselor publice și oportunitățile oferite de achizițiile comune; la discuții este anunțată și participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte. Pe agenda ECOFIN, una dintre temele centrale este simplificarea legislației europene și evaluarea efectelor acesteia asupra economiei, cu accent pe reducerea obligațiilor administrative redundante, care ar putea diminua costurile companiilor și ar facilita investițiile, inclusiv „într-un context de constrângeri bugetare”, potrivit comunicatului. Impozitarea tutunului și PNRR, cu impact bugetar și de implementare O altă temă menționată este pachetul legislativ privind impozitarea tutunului, care urmărește actualizarea cadrului european și adaptarea la evoluția pieței, inclusiv la noile produse din tutun și nicotină. România susține un cadru „coerent și aplicabil”, care să țină cont atât de obiectivele de sănătate publică, cât și de condiții „realiste” de implementare pentru piața locală. Miniștrii de finanțe din UE vor discuta și aplicarea cadrului european de guvernanță economică, precum și stadiul implementării Mecanismului de redresare și reziliență. În privința PNRR, Ministerul Finanțelor precizează că sprijină, în limitele competențelor sale, demersurile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, instituția responsabilă de coordonarea planului și de dialogul cu Comisia Europeană privind cererile de plată. Încasarea fondurilor aferente investițiilor și reformelor realizate este prezentată ca importantă pentru finanțarea proiectelor și respectarea parametrilor bugetari. Întrevedere bilaterală cu comisarul european Wopke Hoekstra În marja ECOFIN, ministrul Finanțelor va avea o întâlnire bilaterală cu Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, emisii zero și creștere economică durabilă. Potrivit comunicatului, discuțiile vor viza teme de interes comun de pe agenda europeană și prioritățile României privind consolidarea finanțelor publice și dezvoltarea economică sustenabilă. „România trebuie să fie prezentă, activă şi bine reprezentată la masa deciziilor europene. Participarea la reuniunile ECOFIN şi Eurogrup este importantă pentru a ne susţine activ interesele, pentru a contribui la definirea direcţiilor de politică economică şi financiară la nivel european şi pentru a ne asigura că vocea României este auzită în dosarele care ne influenţează direct economia.” [...]
Minimele de până la -10,5°C cresc riscul de îngheț local și pot afecta operațiunile din transport și agricultură , după noaptea 7–8 noiembrie, când temperaturile au fost negative pe aproape întreg teritoriul țării, potrivit datelor ANM citate de Mediafax . Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în estul Transilvaniei, în special în depresiunile intramontane, unde aerul rece s-a acumulat peste noapte. La Miercurea-Ciuc s-au măsurat -10,5°C, la Toplița -9,9°C, iar la Poiana Stampei -9,6°C. Temperaturile au coborât la -9,9°C și la Întorsura Buzăului, în timp ce la Predeal minima a fost de -8,6°C. Unde s-a resimțit cel mai puternic răcirea Harta ANM indică minime negative inclusiv în marile orașe: Cluj-Napoca: -4,9°C Brașov: -5,7°C Sibiu: -4,4°C Iași: -3,4°C În nord, s-au înregistrat -6,8°C la Satu Mare, -5,6°C la Botoșani și -5,8°C la Suceava. În vest, Timișoara a avut -2,6°C, iar Oradea -1°C. În sud, au fost -0,2°C la Alexandria, -2,1°C la Giurgiu și -2,4°C la Călărași, iar pe litoral Constanța a coborât la -1,6°C și Mangalia la -0,3°C. Excepțiile: câteva minime pozitive În vest și sud-vest au existat zone cu temperaturi peste zero: Șiria (Arad) a avut 4,1°C, Caransebeș 0,7°C, Drobeta-Turnu Severin 1,4°C, iar Pitești 1,9°C. Explicația ANM: inversiunea termică în depresiuni Mediafax arată că frigul accentuat din estul Transilvaniei este favorizat de relieful depresionar și de inversiunea termică: în nopți cu cer senin și vânt slab, solul pierde rapid căldură, aerul rece (mai dens) coboară și rămâne „blocat” în zonele joase, ceea ce duce la minime foarte scăzute în localități precum Miercurea-Ciuc și Întorsura Buzăului. Ce urmează: maxime de 7–13°C, dar nopți reci în continuare Pentru duminică, 8 noiembrie, prognoza indică maxime în general între 7 și 13°C, cu cer predominant senin, dar și posibilitatea apariției norilor joși; dimineața și noaptea, izolat, se poate forma ceață cu depuneri de chiciură. Noaptea următoare, minimele ar urma să fie între -7 și 4°C, iar în depresiunile din estul Transilvaniei pot ajunge din nou spre -12°C. Luni, 9 noiembrie, maximele sunt estimate între 6 și 13°C, cu cer temporar noros și ploi slabe posibile pe arii restrânse în vest și sud-vest. În București, maxima de duminică este de aproximativ 9–10°C, iar luni sunt așteptate 10–11°C. Pe termen de câteva săptămâni, estimările ANM (actualizate la 6 noiembrie) arată că în intervalul 9–15 noiembrie temperaturile medii vor fi ușor sub normal în regiunile extracarpatice, iar precipitațiile ar putea fi mai abundente în vest și local în centru. Pentru 16–22 noiembrie sunt estimate temperaturi medii ușor peste normal, iar spre finalul lunii regimul termic ar urma să revină aproape de mediile climatologice. [...]
Nominalizarea a doi bancheri centrali pentru șefia BCE indică o tranziție fără șocuri de politică monetară , într-un moment în care zona euro se pregătește de schimbări la vârful instituției, potrivit HotNews . Țările din zona euro au nominalizat doi candidați pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE): Spania îl propune pe Pablo Hernández de Cos, directorul Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), iar Olanda pe Klaas Knot, fost guvernator al băncii centrale olandeze. Cei doi ar urma să preia funcția din februarie. Evaluarea candidaților este programată la următoarea reuniune a Eurogrupului , pe 9 noiembrie, potrivit declarației președintelui Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, care îi reprezintă pe miniștrii de Finanțe din zona euro. De ce contează pentru piețe: semnal de continuitate la BCE Nominalizările sunt prezentate ca un semnal de continuitate, în condițiile în care ambii candidați au participat la reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE – forul care stabilește rata dobânzii în zona euro – și au cariere construite în principal în bănci centrale. În acest context, analiștii citați se așteaptă ca, pe termen mediu, niciunul dintre cei doi să nu schimbe semnificativ direcția politicii monetare. Context: alte plecări din conducerea BCE Schimbarea de la vârful BCE vine pe fondul unor mișcări anunțate și în echipa de conducere: Isabel Schnabel, reprezentanta Germaniei în Comitetul Executiv al BCE, va demisiona pentru a deveni consilier financiar și director al Departamentului pentru Piețe Monetare și de Capital (MCM) din 4 ianuarie 2027, urmând să se alăture Fondului Monetar Internațional; economistul-șef al BCE, Philip Lane, urmează să se retragă în mai. Diferențe de profil: „hawkish” vs „dovish”, dar fără rupturi O diferență de percepție există, dar este descrisă ca limitată. Potrivit analistei Modupe Adegbembo (Jefferies), Klaas Knot este văzut, în termeni simpliști, drept „hawkish” (favorabil dobânzilor mai ridicate pentru a ține inflația sub control), în timp ce Pablo Hernández de Cos ar fi ușor mai „dovish” (mai deschis către dobânzi mai scăzute), fără ca diferențele să fie împinse prea departe. [...]
Românii indică drept prioritate crearea de locuri de muncă pentru tineri , înaintea măsurilor de reducere a inflației și a costului vieții, potrivit datelor publicate de INSCOP , care preia concluziile unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026. Sondajul arată că 23,9% dintre respondenți consideră că noul guvern ar trebui să aibă ca prioritate „în primul rând” crearea de locuri de muncă pentru tineri. Pe locul al doilea se află reducerea inflației și a costului vieții, menționată de 19,2%, iar pe locul al treilea creșterea veniturilor populației, indicată de 16,4%. Din perspectiva impactului economic, ierarhia sugerează că presiunea socială se concentrează pe piața muncii și pe puterea de cumpărare, două zone care influențează direct consumul și, implicit, dinamica economiei interne. În același timp, faptul că reducerea inflației și a costului vieții apare imediat după ocuparea forței de muncă indică așteptări de măsuri cu efect rapid în bugetele gospodăriilor. Materialul publicat de INSCOP menționează că datele provin dintr-un sondaj INSCOP Research și trimite la articolul G4Media pentru detalii suplimentare, însă în conținutul disponibil aici nu apar alte rezultate sau defalcări care să permită o analiză mai fină pe categorii de populație ori pe alte priorități. [...]
ANM a funcționat 10 luni fără bugetul pe 2026, iar problemele operaționale din rețeaua de stații meteo riscă să se traducă în costuri și întârzieri la investiții , în condițiile în care instituția are și un Consiliu de Administrație incomplet, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Mediului, Natalia Intotero , citate de news.ro . Ministrul a spus, într-o conferință, că a avut o vizită și o întâlnire cu angajații din ANM, unde a fost prezentată situația instituției: „10 luni fără buget pentru anul 2026” și un Consiliu de Administrație incomplet. Intotero a precizat că, în ultimele zile de mandat ale fostei conduceri, Consiliul de Administrație a fost completat astfel încât să poată funcționa. Bugetul ANM a fost aprobat în ședința de guvern din 30 octombrie, conform ministrului. Presiune pe investiții și funcționare: clădiri degradate, echipamente vechi, personal insuficient Intotero a descris condițiile din stațiile meteorologice ca fiind „inacceptabile”, invocând clădiri degradate, echipamente vechi și personal insuficient. În acest context, ministrul a indicat că reprezentanții Consiliului de Administrație ar trebui să identifice rapid soluții, inclusiv pentru acoperirea deficitului de personal și pentru sprijinirea investițiilor în stațiile meteorologice. Scandalul achizițiilor: raportul rămâne la Parchet și Curtea de Conturi În ceea ce privește scandalul achizițiilor din cadrul ANM, ministrul a declarat că raportul de control rămâne la Parchet și la Curtea de Conturi, fără alte detalii în informațiile transmise. [...]
Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]
ANAF a început să impună efectiv „taxa pe lux” prin notificări , iar proprietarii vizați riscă stabilirea din oficiu a obligației de plată, cu dobânzi și penalități, dacă nu depun declarația cerută, potrivit Digi24 . Miza practică a demersului este una de conformare fiscală: după ce termenul-limită de depunere a declarației a trecut (30 septembrie), inspectorii ANAF trimit somații către cei care nu au completat formularul necesar, iar neîndeplinirea obligației poate declanșa calcularea taxei „din oficiu”, în baza Codului de procedură fiscală . Cine intră în vizor și ce trebuie făcut Conform informațiilor publicate, notificările vizează proprietarii de bunuri considerate „de lux”, respectiv mașini și case scumpe. În cazul imobilelor, sunt menționate explicit locuințele rezidențiale cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane de lei. Pentru conformare, contribuabilii trebuie să depună formularul 216. Publicația notează că, dacă declarația nu este transmisă în termen de 15 zile, ANAF a început deja să trimită notificări. Ce riscă cei care nu se conformează Dacă declarația nu este depusă în termenul indicat, ANAF poate: să stabilească obligația de plată „din oficiu”; să adauge dobânzi și penalități; să aplice sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurii. Din datele disponibile în material nu reiese câți contribuabili au fost notificați sau ce sume estimează statul că va colecta prin această taxă. [...]
Răscumpărările de acțiuni ale marilor companii tech au scăzut cu 83% în 2026, pe fondul exploziei cheltuielilor de capital pentru inteligență artificială , potrivit The Next Web , care citează o analiză Reuters pe date LSEG și rapoarte ale companiilor. Pentru investitori, schimbarea semnalează că o parte tot mai mare din numerarul generat de operațiuni este redirecționată către investiții, nu către „returnarea capitalului” (buyback-uri și dividende). În primele nouă luni din 2026, Microsoft, Alphabet, Amazon, Meta și Oracle au returnat acționarilor 9,3% din numerarul generat de afaceri, cel mai mic nivel din ultimii cel puțin 15 ani, în scădere de la 27,4% cu un an înainte. În același interval, fluxul de numerar din exploatare (operating cash flow) al celor cinci a crescut cu 29%, la un record de 542,9 miliarde dolari (aprox. 2.496 miliarde lei), însă cheltuielile de capital (capex) s-au dublat la 556,9 miliarde dolari (aprox. 2.560 miliarde lei), depășind pentru prima dată numerarul generat, în seria de date care începe în 2011. Buyback-urile au fost „supapa” care s-a închis prima Consecința directă a fost trecerea pe deficit de flux de numerar liber (free cash flow) cumulat: minus 14 miliarde dolari (aprox. 64 miliarde lei), față de un surplus de 143,5 miliarde dolari (aprox. 660 miliarde lei) în perioada comparabilă din 2025. În acest context, răscumpărările de acțiuni au absorbit șocul: au scăzut cu 83%, la 13,6 miliarde dolari (aprox. 63 miliarde lei), de la 81,8 miliarde dolari (aprox. 376 miliarde lei). Dividendele au crescut, în schimb, la 37 miliarde dolari (aprox. 170 miliarde lei), de la 33,9 miliarde dolari (aprox. 156 miliarde lei). La nivel de companii, Reuters notează că Alphabet și Meta nu au răscumpărat nicio acțiune în 2026, după ce în primele nouă luni din 2025 cumpăraseră la un loc acțiuni de 66,5 miliarde dolari (aprox. 306 miliarde lei). Amazon nu plătește dividend și nu a mai făcut buyback-uri din 2022. Microsoft a realizat aproape toate răscumpărările rămase, dar le-a redus la 4,4 miliarde dolari (aprox. 20 miliarde lei) în trimestrul încheiat în septembrie, de la 5,7 miliarde dolari (aprox. 26 miliarde lei). Ce înseamnă pentru investitori: mai puțin „sprijin” pentru câștigul pe acțiune Răscumpărările contează deoarece reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune (EPS) chiar și fără avansul profitului. Reuters citează ING: Alphabet și-a redus numărul de acțiuni cu 9,5% între finalul lui 2020 și 2025, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 2% pe an la câștigul pe acțiune. În noul regim, avertizează Reuters, investitorii ar putea vedea mai des finanțări prin datorie sau emisiuni de acțiuni, în locul returnării de numerar. Ehren Stanhope, co-șef al administrării investițiilor la Franklin Templeton , este citat astfel: „În ultimii 15 ani, companiile au returnat tot mai mult capitalul excedentar către acționari prin răscumpărări și dividende.” „Regimul actual ar putea fi tot mai mult caracterizat de emisiuni mai mari de acțiuni și datorie, o solicitare de capital din partea investitorilor.” Numerarul distribuit a venit din rezerve și finanțare Cu free cash flow negativ, cele 50,6 miliarde dolari (aprox. 233 miliarde lei) plătite către acționari au fost acoperite din rezerve de numerar, împrumuturi sau vânzări de acțiuni, potrivit Reuters. În trimestrul al treilea, Amazon a atras 48,1 miliarde dolari (aprox. 221 miliarde lei) datorie pe termen lung. Alphabet ar fi obținut circa 12,4 miliarde dolari (aprox. 57 miliarde lei) din vânzări de acțiuni și 29 miliarde dolari (aprox. 133 miliarde lei) din datorie. De ce companiile acceptă costul: pariul pe randamentele investițiilor în AI Companiile susțin că investițiile vor genera randamente. Reuters îl citează pe Andy Jassy (Amazon), care le-a spus analiștilor că vede „o linie clară” către randamente atractive și că Amazon va cheltui mai mult în 2027. Oracle și-a fixat o țintă de flux de numerar liber de 30 miliarde dolari până în 2029 (detalii în materialul The Next Web ). În paralel, cele cinci companii au peste 3.000 de miliarde de dolari în angajamente pentru extinderea capacităților de AI, conform unui material anterior al publicației ( The Next Web ). Totodată, Amazon poate împrumuta până la 80 miliarde dolari garantând cu hardware-ul AI pe care îl cumpără ( The Next Web ). Pentru piață, mesajul principal este că „disciplina” de capital a Big Tech intră într-o fază în care capex-ul pentru AI concurează direct cu buyback-urile, iar o parte din distribuțiile către acționari riscă să depindă mai mult de bilanț (datorie, numerar existent) decât de numerarul nou generat. Sursa primară a datelor este analiza Reuters: Reuters . [...]