Știri
Știri din categoria Economie
La peste 100 de zile de la instalarea guvernului condus de Delcy Rodríguez, Venezuela rămâne prinsă în hiperinflație, iar salariul minim lunar a ajuns la echivalentul a circa 0,27 dolari, astfel încât trei luni de muncă nu însumează nici măcar 1 dolar, potrivit CNN. Contrastul dintre vitrine pline și puterea de cumpărare prăbușită indică o problemă economică de fond: reformele și relaxarea unor sancțiuni nu se traduc încă în venituri reale pentru populație.
Într-o scenă descrisă din Caracas, un mall pare aglomerat, dar mulți clienți pleacă fără cumpărături. O parte dintre plăți se fac prin aplicații care oferă linii mici de credit legate de anumiți comercianți, rambursate în rate – o soluție care a câștigat popularitate într-o economie cu acces limitat la carduri de credit, pe fondul unei cerințe legale ridicate de rezerve bancare (procentul din depozite pe care băncile trebuie să-l păstreze blocat).
La peste 100 de zile de la preluarea puterii, au fost anunțate măsuri cu potențial de impact macroeconomic, inclusiv relaxarea sancțiunilor Departamentului Trezoreriei SUA aplicate anterior Băncii Centrale a Venezuelei, Băncii Venezuelei și altor entități bancare. Miza, potrivit materialului, este o integrare mai mare în piața globală și creșterea veniturilor în valută.
În paralel, au fost reluate discuțiile între guvernul interimar, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Totuși, în teren, venezuelenii intervievați de CNN spun că viața de zi cu zi a rămas, în mare, neschimbată, în pofida anunțurilor despre investiții și proiecții de creștere economică.
CNN descrie o economie în care banii „intră și ies” cu o viteză brutală, pe fondul scumpirilor, în special la combustibil și alimente. În acest context, oamenii se grăbesc să cheltuiască bolivarii pe strictul necesar înainte ca moneda să se deprecieze și mai mult.
Un exemplu de presiune pe consum: un kilogram de carne costă între 7 și 10 dolari (aprox. 32–46 lei), preț care, raportat la veniturile minime, scoate din alimentație produse considerate de bază, precum proteinele.
Pe partea de business, un comerciant citat de CNN spune că își lichidează „bodegón”-ul (magazin specializat apărut în anii 2019–2020, alimentat de importuri), pe motiv că modelul nu mai este viabil, și încearcă să se mute către bunuri de uz casnic, pe fondul prudenței crescute a consumatorilor.
În același timp, sectorul dealerilor auto este prezentat ca fiind în expansiune, pe fondul îmbătrânirii parcului auto și al închiderii unor uzine de asamblare în anii de criză. Oferta este susținută de facilități de credit denominate în dolari, oferite de companii private, dealeri și unele bănci – însă accesibile, potrivit materialului, doar unei minorități.
Un protestatar, Ángel García, spune că salariul minim lunar este de 130 bolivari (aprox. 0,27 dolari) și că până și cumpărarea unui os – simbolul protestului său – presupune un efort semnificativ. El descrie situația ca pe o alegere frecventă între hrană și transport.
Delcy Rodríguez a declarat într-un discurs din 8 aprilie că va anunța o majorare „responsabilă” a salariilor de Ziua Muncii, pe 1 mai, și că, pe măsură ce economia se stabilizează, ar putea urma și alte ajustări.
Economistul și fostul parlamentar de opoziție José Guerra afirmă că în 100 de zile nu se pot aștepta îmbunătățiri economice vizibile, dar susține că economia Venezuelei se va îmbunătăți. El indică drept priorități stabilizarea cursului de schimb și reducerea inflației.
Potrivit cifrelor Băncii Centrale a Venezuelei citate în material, inflația anuală era de 650% în martie. Guerra mai spune că o creștere a salariului minim, combinată cu încetinirea deprecierii bolivarului față de dolar, ar putea aduce un prim semn de ușurare, însă schimbările structurale ar putea fi resimțite abia spre finalul celei de-a doua jumătăți a lui 2026.
În acest interval, răbdarea populației scade, iar CNN notează că pentru mulți prosperitatea economică este condiționată de schimbări politice care să ofere stabilitate pe termen lung – elemente care nu par iminente.
Recomandate
Economia globală rămâne ancorată în dolar, iar asta menține presiunea pe finanțarea economiilor emergente , într-un context în care tensiunile geopolitice și reconfigurarea comerțului sporesc incertitudinea, potrivit Adevărul , care citează declarațiile economistului-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, dintr-un interviu Reuters. Gourinchas avertizează că, deși se discută frecvent despre „de-dolarizare”, datele privind tranzacțiile internaționale, împrumuturile denominate în dolari și utilizarea dolarului în comerțul cu mărfuri indică o „stabilitate remarcabilă” a rolului monedei americane. În opinia sa, schimbarea acestui echilibru ar necesita „ani, dacă nu decenii” și depinde de factori precum profunzimea piețelor financiare, încrederea investitorilor și capacitatea instituțională a țărilor emitente. De ce contează: dolarul influențează direct costul banilor pentru economiile emergente Publicația notează că FMI urmărește îndeaproape piețele valutare, deoarece volatilitatea dolarului se transmite în fluxurile comerciale și în costurile de finanțare, în special pentru economiile emergente. Chiar dacă unele state au încercat să-și diversifice rezervele în ultimii ani, aceste mișcări sunt descrise drept marginale raportat la poziția dominantă a dolarului în sistemul financiar global. Pentru economiile emergente, combinația dintre un dolar puternic, costuri ridicate de finanțare și tensiuni geopolitice persistente rămâne un risc major. FMI avertizează, în acest context, că statele cu datorii mari în valută pot fi expuse la presiuni suplimentare dacă volatilitatea se intensifică în lunile următoare. Riscuri pe termen scurt: petrol, armistițiu fragil și rezerve diminuate În interviul acordat Reuters (preluat de Adevărul), Gourinchas spune că eliberările rapide din rezervele strategice de petrol au limitat scumpirea după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, dar stocurile sunt acum „considerabil diminuate”, ceea ce reduce capacitatea de reacție dacă violențele reîncep. El precizează că aproximativ 3% din oferta globală de petrol a fost scoasă de pe piață, sub estimările inițiale de 10–15%, pe fondul intervențiilor coordonate și al ajustărilor rapide ale rafinăriilor. Un eșec al „fragilului armistițiu” dintre Statele Unite și Iran ar putea amplifica riscurile economice. Comerț și sancțiuni: reconfigurare accelerată, eficiență limitată în timp Pe plan comercial, economistul-șef al FMI observă accelerarea reconfigurării fluxurilor globale, pe fondul tarifelor impuse de administrația Trump, menționând că Uniunea Europeană a finalizat acorduri comerciale cu America Latină și India, multe dintre noile aranjamente neincluzând Statele Unite. Totodată, Gourinchas reiterează limitele sancțiunilor economice, argumentând că acestea oferă influență mai ales pe termen scurt, deoarece statele vizate caută rapid alternative și își diversifică parteneriatele. „Există o viziune potrivit căreia astfel de pârghii sunt esențiale, dar ceea ce vedem este cât de repede încearcă economia globală să găsească modalități de a le ocoli”. Ce urmează: noi prognoze FMI pe 8 iulie FMI va publica pe 8 iulie un nou set de prognoze , iar Gourinchas sugerează că instituția ar putea reveni la un scenariu de bază, după ce în aprilie a prezentat trei scenarii alternative din cauza incertitudinii ridicate. În acest context, el subliniază dificultatea de a construi prognoze credibile pentru 2025 și 2026 în lipsa unor precedente istorice. [...]
Suprataxarea băncilor riscă să frâneze creditarea și competitivitatea economiei , avertizează CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , într-un interviu preluat de Banca Transilvania . Mesajul central: pe măsură ce costurile fiscale suplimentare cresc, scade capacitatea băncilor de a transforma capitalul în finanțare pentru companii și populație, cu efecte care se propagă dincolo de sectorul financiar. În viziunea lui Tetik, discuția despre „linia roșie” a taxării nu poate fi redusă la un prag unic, pentru că mecanismul este gradual: mai multe taxe și contribuții înseamnă mai puține resurse pentru investiții, digitalizare, consolidarea capitalului și, în timp, pentru creșterea portofoliilor de credite. În plus, predictibilitatea fiscală devine critică, deoarece mediul de afaceri și investitorii își calibrează deciziile în funcție de stabilitatea regulilor. De ce contează: finanțarea economiei depinde de capital și încredere CEO-ul BT susține că efectul unei taxări mai ridicate nu se oprește la nivelul profitabilității băncilor, ci poate afecta capacitatea întregii economii de a susține proiecte mari și investiții pe termen lung. În acest cadru, el punctează că băncile „nu finanțează din profituri, ci din capital și din încredere”, însă profiturile rămân importante pentru acumularea de capital, care stă la baza creditării. Pe fondul incertitudinilor interne și externe, Tetik pune accent și pe componenta de încredere: în perioade de instabilitate, aceasta devine „o resursă economică la fel de importantă ca finanțarea”, iar România ar traversa și „o criză de încredere”, vizibilă printr-un comportament mai conservator al populației și companiilor. Competitivitatea regională: investițiile pot ocoli România În comparația cu alte piețe din regiune, Tetik spune că investitorii evaluează „întregul sistem” — stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, costul capitalului și accesul la finanțare. Dacă aceste elemente devin mai puțin atractive decât în țările vecine, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către piețe considerate mai competitive. În acest context, el afirmă că impozitarea crescută a sistemului bancar „deja reduce competitivitatea economiei” și leagă direct capacitatea României de a construi companii mari de capacitatea de finanțare, care, la rândul ei, presupune bănci puternice. Context macro: vulnerabilitățile interne apasă mai mult decât șocurile externe Pe tabloul general, Tetik descrie o economie influențată simultan de factori externi (războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, volatilitatea piețelor energetice) și interni (consolidare fiscală, stabilitate politică). Deși România este expusă la șocuri externe, el indică drept principale provocări cele interne, menționând creșterea datoriei publice și nivelul dobânzilor plătite de stat. În privința unei posibile recesiuni, Tetik evită o predicție și susține că prioritatea ar trebui să fie menținerea investițiilor și accelerarea proiectelor cu impact economic major, de la infrastructură și energie la digitalizare, educație și susținerea antreprenoriatului. În același timp, spune că România are „șanse bune să evite o recesiune severă”, fără a exclude riscurile. Ce propune pentru convergența cu Vestul: mutarea accentului de la consum la investiții Pentru reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, Tetik argumentează că România trebuie să mute accentul de la consum către investiții și productivitate, cu investiții constante în infrastructură, tehnologie și educație. El insistă și pe rolul investițiilor private, pe nevoia de predictibilitate legislativă și pe valorificarea capitalului local, inclusiv prin economisire, investiții și dezvoltarea pieței de capital, la care menționează aportul pensiilor private. Interviul integral este publicat de Financial Intelligence, potrivit materialului BT, iar pozițiile prezentate reflectă opinia CEO-ului Băncii Transilvania în acest cadru. [...]
Modelele climatice indică un El Niño excepțional, iar miza economică ar putea ajunge la pierderi de 10.000 de miliarde de dolari până în 2032 , dacă scenariile se confirmă, potrivit Gizmodo . Proiecțiile descrise în material sugerează că episodul din 2026–2027 ar putea depăși cu mult recordurile istorice, cu efecte în lanț asupra vremii extreme și, implicit, asupra costurilor pentru economii și companii. De ce contează pentru economie: un risc de pierderi „de ordinul trilioanelor” Publicația citează o estimare prezentată de Nature News potrivit căreia, dacă prognozele sunt „cât de cât corecte”, El Niño din 2026–2027 ar putea provoca pierderi economice de 10 trilioane de dolari (aprox. 45.000 de miliarde de lei ) până în 2032. Declarația îi aparține lui Justin Mankin , profesor și cercetător în domeniul climei la Dartmouth College, și este legată de intensificarea fenomenelor meteo extreme asociate unui El Niño foarte puternic. În termeni practici, un astfel de șoc climatic se traduce, de regulă, în costuri mai mari pentru asigurări, întreruperi de activitate, presiune pe lanțuri logistice și volatilitate pe piețele de energie și materii prime, pe fondul valurilor de căldură, secetei, inundațiilor și incendiilor de vegetație. Cât de „mare” ar putea fi acest El Niño, potrivit modelelor Zeke Hausfather, cercetător la organizația non-profit Berkeley Earth, a analizat prognoze din iulie provenite din 667 de membri de ansamblu (simulări) din 14 modele sezoniere . Concluzia: temperatura de vârf în Pacificul tropical ar putea urca la circa 3,6°C peste medie , adică cu 0,8°C peste precedentul record din „super” El Niño 2015–2016. Hausfather pune diferența în context: ecartul dintre cel mai puternic și al cincilea cel mai puternic El Niño din ultimii 150 de ani ar fi de numai 0,5°C , ceea ce ar face ca actualele proiecții să iasă „din plaja” evenimentelor observate până acum. Calendarul de impact: vârful la final de an, efectul global mai puternic în 2027 NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA) a declarat oficial instalarea El Niño în iunie. Materialul notează că vârful temperaturilor la suprafața mării apare, de obicei, între noiembrie și februarie , iar impactul maxim asupra temperaturii medii globale se vede adesea în anul următor formării. Într-un briefing Berkeley Earth citat de Nature News , Hausfather a spus că nu este exclus ca efectul combinat al acestui El Niño și al încălzirii globale să împingă temperatura medie globală până la 1,7°C peste nivelul preindustrial în 2027 , peste pragul de 1,5°C asociat angajamentelor din Acordul de la Paris. Textul precizează însă că astfel de depășiri lunare sau anuale nu echivalează automat cu ratarea țintei pe termen lung (măsurată pe decenii), dar sunt semnale de apropiere periculoasă de limită. Limita prognozelor: modelele nu au fost „testate” pe un astfel de teritoriu Deși există o convergență a modelelor, Hausfather avertizează că sistemele de prognoză sezonieră au performanțe demonstrate pentru evenimente „obișnuite”, însă nu au mai prognozat și apoi verificat un El Niño de 3,6°C peste medie , pentru că un asemenea eveniment nu s-a produs în epoca observațiilor moderne. Concluzia materialului: riscul este suficient de mare încât climatologii urmăresc atent evoluția în lunile următoare, dar nimic nu este încă cert . [...]
Ministerul Finanțelor pregătește măsuri pentru un cadru fiscal „predictibil și competitiv” dedicat industriei festivalurilor , pe fondul argumentului că marile evenimente de muzică aduc consum, turiști și venituri suplimentare la buget, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că cele mai mari festivaluri din România reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro. În viziunea sa, efectele se văd în lanțul de servicii locale – de la cazare și restaurante la transport, cumpărături și alte servicii – cu venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat. „Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat.” De ce contează: fiscalitatea devine un factor de investiții în „turismul de evenimente” Nazare afirmă că beneficiile depășesc impactul economic direct, prin promovarea imaginii României în străinătate și prin poziționarea țării ca destinație europeană pentru evenimente mari, cu efect asupra interesului investitorilor și al organizatorilor internaționali. „O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic.” Ce urmează: grupuri de lucru și „echitate fiscală” pentru sector Ministrul spune că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri pentru a asigura un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din domeniu și că, în ultimul an, au fost demarate grupuri de lucru „pentru a aduce mai multă echitate fiscală” acestui sector. În evaluarea sa, România ar putea deveni una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă obiectivul depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung. (Aceeași informație este relatată și de Adevărul.) [...]
Creșterea rapidă a numerarului în Rusia începe să submineze colectarea taxelor , pe fondul întreruperilor de internet mobil care blochează plățile cu cardul și împing populația și micile afaceri spre cash, potrivit HotNews , care citează o analiză BBC. Doar de la începutul acestui an, volumul numerarului în circulație în Rusia a crescut cu echivalentul în ruble a 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), cea mai mare creștere în afara anului declanșării pandemiei de Covid-19, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei. Vârful acestei creșteri a coincis cu intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei, perioadă în care Kremlinul a recurs la blocarea internetului mobil în zone extinse pentru a îngreuna ghidarea dronelor. Efectul secundar a fost unul economic imediat: mulți ruși s-au trezit fără posibilitatea de a plăti cu cardul, ceea ce a alimentat retragerile de numerar și preferința pentru „ banii la saltea ”. „Să ai bani cash îți dă un oarecare sentiment de control și siguranță. Dacă apare o urgență în oraș, știu că tot voi putea cumpăra bunuri de bază, chiar și dacă rețeaua mobilă cade.” Presiune fiscală mai mare, economie mai lentă, plăți „la plic” Trecerea spre numerar complică și mai mult capacitatea statului de a colecta taxe într-un moment în care deficitul bugetar crește din cauza costurilor războiului. În ianuarie, guvernul de la Moscova a majorat TVA de la 20% la 22% și a coborât pragul de la care micile afaceri trebuie să plătească această taxă, măsuri care, potrivit materialului, au împins multe IMM-uri spre faliment. În acest context, afaceri precum farmacii, restaurante, saloane de cosmetică sau mici magazine îi îndeamnă pe clienți să plătească în numerar, pentru a putea ascunde o parte mai mare din venituri. Fenomenul se vede și în piața muncii: Taras Skvorțov, director financiar operațional la Sberbank, a avertizat în iunie că există „semne foarte serioase” că mai multe firme își plătesc angajații „la plic”. „Este un moment foarte îngrijorător. Nu vedem banii lichizi că se întorc în sistemul bancar. Rămân în mâinile oamenilor.” O asociație patronală, Opora Russia, indică faptul că aproximativ 6% dintre antreprenori recunosc folosirea unor „scheme gri” pentru a face față poverii fiscale. Plățile cash îi ajută să rămână sub pragul de TVA, iar salariile „la plic” pot reduce plata contribuțiilor sociale. De ce contează: statul pierde vizibilitate, băncile pierd resurse Pe termen scurt, întreruperile de internet împing consumul și plățile spre numerar, iar pe termen mai lung cresc riscurile pentru buget: o parte mai mare din economie se mută în zona greu de urmărit fiscal. În paralel, băncile se confruntă cu o problemă operațională: numerarul retras nu se mai întoarce în sistem, chiar dacă dobânzile la depozite au ajuns la două cifre, în condițiile în care banca centrală menține dobânzile ridicate pentru a combate inflația alimentată de război, potrivit aceleiași analize. [...]
Criza politică și lipsa unui guvern funcțional costă economia României circa 63,8 milioane de euro pe zi (aprox. 319 milioane lei) , potrivit declarațiilor făcute de președintele IMM România , Florin Jianu , într-o intervenție citată de HotNews . Mesajul vine în contextul unei întâlniri cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, la care au participat și reprezentanți ai Confederației Concordia. Costul economic invocat și blocajul de decizie Jianu a susținut că pierderea zilnică este legată direct de absența unui executiv „în funcție” și de blocajul negocierilor politice, pe care l-a descris drept aproape imposibil de depășit din cauza „condiționalităților” dintre partide. „Uităm că pierdem, așa cum ați menționat, 63,8 milioane de euro în fiecare zi fără un guvern în funcție”, a declarat Florin Jianu. În același context, el a cerut ca forțele politice, mediul de afaceri și mediul universitar să discute împreună și să ajungă la un „pact social și economic”. Problemele semnalate de IMM-uri: concurență neloială și lipsă de numerar La lansarea unei noi ediții a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”, Jianu a indicat drept principală dificultate pentru firmele mici și mijlocii „concurența neloială”, pe care a legat-o de economia gri și de munca la negru, dar și de presiunea fiscală și de întârzieri la plata arieratelor statului către companii. În lista problemelor menționate apar și: lipsa de numerar („lipsește cash-ul din economie”); neplata facturilor de către terți, despre care spune că „blochează economia”. Piața muncii: mai mulți pleacă decât se angajează Șeful IMM România a afirmat că piața muncii traversează o situație „fără precedent” în ultimii aproape 20 de ani, iar IMM-urile ajung să reducă personalul. El a descris un „spor negativ” al angajărilor în sectorul IMM, comparând situația cu perioada 2008–2010. „Avem, în medie, trei oameni care se angajează și aproape patru care pleacă.” Jianu a legat această tendință și de creșterea ratei oficiale a șomajului publicată de INS, conform declarațiilor sale. Ce sectoare mai susțin economia Întrebat despre domeniile cele mai afectate, Jianu a spus că singurul sector care mai susține în prezent economia este cel al construcțiilor. Declarațiile au fost făcute la Digi24 , după întâlnirea cu liderul PSD, în condițiile în care mediul de afaceri reclamă efecte directe ale incertitudinii politice asupra finanțării, plăților și deciziilor de angajare. [...]
