Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Italia își consolidează statutul de „magnet fiscal” pentru persoanele cu averi mari, printr-un regim care plafonează impozitul pe venit și oferă scutiri relevante la proprietăți și moșteniri, într-un moment în care instabilitatea geopolitică și schimbările de reguli din alte state împing tot mai mulți bogați să caute alternative, potrivit Antena 3.
Miza economică este competiția între state pentru atragerea rezidenților cu venituri mari și a capitalului asociat acestora. În material este menționat că guvernul francez a criticat Italia pentru folosirea stimulentelor fiscale ca să atragă rezidenți francezi înstăriți și alți rezidenți internaționali, iar războiul din Orientul Mijlociu ar fi făcut Italia și mai atractivă pentru cei bogați, pe fondul riscurilor percepute în statele din Golf.
Un exemplu prezentat este cel al unui francez stabilit în Italia, care descrie avantajele fiscale ca parte importantă a „pachetului” de relocare. Printre elementele punctate:
Pentru cei cu venituri foarte mari, elementul central este plafonarea impozitului pe venit: în Italia, fiscul stabilește o limită superioară, iar plafonul este acum de 300.000 de euro (în material se arată că anterior a fost 100.000 de euro și apoi 200.000 de euro).
Peter Ferrigno, director al serviciilor fiscale la Henley & Partners (firmă specializată în migrația averii), susține că și la acest nivel „cota unică” rămâne mică pentru cei care câștigă peste 1 milion de euro pe an, comparativ cu alte state europene, și că avantajul major este „predictibilitatea și claritatea fiscală” în interiorul UE.
Materialul notează și o limitare importantă: pentru cetățenii americani, mutarea în Italia nu ar rezolva problema fiscală, deoarece aceștia sunt impozitați pe venitul mondial.
Jérôme Barré, avocat fiscalist la Paris, spune că există „întâlniri în fiecare săptămână” cu oameni care ar vrea să plece din Franța, invocând nemulțumirea față de climatul fiscal și politic și teama de înăsprire după alegerile prezidențiale din 2027. Totuși, el precizează că, deocamdată, este vorba mai mult de întrebări decât de mutări efective.
Pentru patronii de firme, avertismentul este operațional și de reglementare: relocarea „presupune un angajament total și o structurare atentă”, iar „trebuie să muți sediul companiei”, în condițiile în care în Franța există impozit la ieșire (exit tax), potrivit aceleiași surse citate în material.
Pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, materialul indică faptul că unii europeni bogați ar putea fi descurajați să se mute în statele din Golf. Anul trecut, Dubai a fost „de departe” destinația numărul unu pentru milionarii în migrație, potrivit Henley & Partners, însă acest număr „va scădea cu siguranță în 2026”, iar Italia ar putea profita de pe urma acestei reorientări.
În același timp, Ferrigno avertizează că este prea devreme pentru relocări „în bloc” din Emiratele Arabe Unite, din cauza costurilor personale și profesionale ale mutării, iar pentru cei aflați acolo pentru muncă e puțin probabil să găsească echivalente în Italia.
Recomandate
Italia renunță la taxa auto pentru 14,5 milioane de vehicule, cu un cost bugetar estimat la peste 2 miliarde de euro , într-o decizie care adaugă presiune pe finanțele publice ale unei țări cu datorie ridicată, potrivit Agerpres . Măsura, anunțată de premierul Giorgia Meloni , vizează eliminarea „ bollo auto ” pentru 14,5 milioane de autoturisme și motociclete. Conform informațiilor citate de Agerpres din Reuters și ANSA, impactul asupra bugetului de stat – „deja sub presiune” – ar urma să depășească 2 miliarde de euro. Cine beneficiază și în ce condiții Scutirea se aplică: tuturor motocicletelor; peste 70% dintre autoturismele mici și medii, cu putere de până la 80 kW. Beneficiul este limitat la un singur vehicul per cetățean , potrivit comunicatului biroului premierului. „Astăzi, guvernul elimină una dintre taxele cele mai detestate de italieni”, a transmis Meloni, referindu-se la „bollo auto”. Nota de plată și întrebarea finanțării În 2027, scutirea ar urma să coste statul 2,36 miliarde de euro (aprox. 11,8 miliarde lei) , conform unui proiect consultat de Reuters. Agenția notează că nu este clar din ce surse va fi finanțată inițiativa. Contextul fiscal rămâne tensionat: potrivit celui mai recent plan bugetar, care urmează să fie actualizat în următoarele săptămâni, Italia estimează că datoria publică va atinge un vârf de aproape 139% din PIB în acest an, depășind Grecia și devenind astfel cea mai îndatorată țară din zona euro. Context politic și presiuni suplimentare pe buget Decizia vine în perspectiva alegerilor legislative de anul viitor, pe fondul scăderii coaliției conservatoare în sondaje și al presiunii din partea Viitorului Național (Futuro Nazionale, FN), un partid de extremă-dreapta condus de Roberto Vannacci, care câștigă teren. Criticii au respins măsura, susținând că ar încerca să mute atenția de la scumpirea combustibililor. Un consilier apropiat al lui Vannacci, Rossano Sasso, a comparat decizia cu un tratament ineficient: „Este ca și cum ai trata pneumonia cu o pastilă pentru gât.” Prețurile combustibililor sunt în creștere de câteva luni, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran, care perturbă aprovizionarea globală. În acest context, guvernul italian a cheltuit până acum 2,8 miliarde de euro (aprox. 14 miliarde lei) pentru a finanța reducerea accizelor, potrivit aceleiași relatări. [...]
Angajații din Germania pot crește netul din decembrie dacă cer până la 30 noiembrie un „freibetrag” (deducere) la impozitul pe salariu , astfel încât reducerea să fie luată în calcul direct în statul de plată, potrivit Focus . Miza este una operațională: banii ajung mai devreme la angajat, fără să aștepte regularizarea prin declarația anuală. Ce se schimbă practic în fluturașul de salariu Mecanismul descris de publicație presupune depunerea unei cereri de „Lohnsteuer-Ermäßigung” (reducere a reținerii lunare de impozit), prin care administrația fiscală înscrie un „Freibetrag” ca element electronic folosit la calculul impozitului reținut la sursă. Angajatorul îl preia în calcul, iar rezultatul este o reținere mai mică de impozit pe salariu și, implicit, un net lunar mai mare. Termenul-limită pentru anul în curs este 30 noiembrie 2026 . Dacă înscrierea deducerii este procesată la timp și ajunge să fie aplicată în calculul salariului, efectul se poate vedea încă din plata din decembrie . Limitarea importantă: nu scade automat impozitul final pe an Focus subliniază că această facilitate nu reduce automat impozitul anual final . Ea funcționează în principal ca o „devansare” a beneficiului: angajatul primește banii mai repede, în cursul anului, în loc să îi recupereze ulterior prin declarația fiscală. Consecința practică este că, la regularizarea anuală, fiscul calculează impozitul pe baza veniturilor și cheltuielilor efective; dacă situația reală diferă de estimările folosite la acordarea deducerii, poate apărea obligația de plată suplimentară . De ce sunt avantajați navetiștii în 2026 Pentru 2026, Focus indică o schimbare relevantă pentru navetiști: indemnizația de distanță („ Entfernungspauschale ”) este de 38 de cenți/km încă de la primul kilometru , față de regula anterioară, când nivelul de 38 de cenți se aplica abia de la kilometrul 21. Publicația dă și un exemplu de calcul pentru o distanță dus de 22 km și 220 de zile lucrate, care duce la o indemnizație anuală de 1.839,20 euro . Totodată, este menționat pragul de la care are sens cererea de deducere în cursul anului: fiecărui angajat i se aplică automat o deducere forfetară pentru cheltuieli profesionale („Werbungskosten-Pauschale”) de 1.230 euro , iar pentru a cere înscrierea unui „Freibetrag” cheltuielile trebuie să depășească acest nivel cu cel puțin 600 euro (adică, în total, peste 1.830 euro cheltuieli profesionale). În exemplul de 22 km, indemnizația de distanță depășește la limită această bornă, iar alte cheltuieli profesionale pot completa suma. Ce tipuri de cheltuieli pot intra în calcul (exemple din sursă) Pe lângă costurile de deplasare, Focus enumeră cheltuieli care pot crește nivelul deducerii, în funcție de condițiile fiscale și de documentele justificative: formare profesională și echipamente necesare muncii; anumite cheltuieli speciale și poveri excepționale (categorii fiscale distincte); plăți de întreținere, în măsura în care sunt recunoscute fiscal; pierderi din închiriere și arendare; servicii de meșteri și servicii casnice. Publicația notează că pentru multe cheltuieli (cheltuieli profesionale, cheltuieli speciale, poveri excepționale) se aplică o limită de cerere de 600 euro , în timp ce pentru serviciile de meșteri și cele casnice există reguli speciale care pot permite luarea în calcul și fără această limită. Cum se depune cererea și ce obligații apar după Cererea se poate depune online prin portalul Mein ELSTER (platforma fiscală germană), folosind formularul principal și anexele necesare. Pentru depunere, angajatul trebuie să își centralizeze cheltuielile estimate ca fiind deductibile pentru anul respectiv; în funcție de tipul cheltuielilor, pot fi necesare informații suplimentare sau dovezi. Un efect secundar important: cei care își înscriu un „Lohnsteuerfreibetrag” trebuie, de regulă, să depună declarația de venit pentru anul respectiv, cu unele excepții pentru anumite sume forfetare, potrivit sursei. Ce urmează: cerere și pentru 2027 Pentru cei care vor să beneficieze și anul următor, Focus precizează că cererea pentru 2027 poate fi depusă începând cu 1 noiembrie 2026 . În mod obișnuit, deducerea se distribuie pe cele 12 luni, ceea ce poate ridica netul lunar dacă impozitul reținut scade corespunzător. În anumite condiții, se poate cere deducere pentru doi ani calendaristici, iar dacă se schimbă situația (de exemplu, schimbarea jobului sau scăderea semnificativă a costurilor de navetă), angajații trebuie să verifice dacă este necesară informarea fiscului. [...]
Șapte din zece companii nu și-au testat încă pregătirea pentru inspecții fiscale digitale , deși ANAF procesează deja volume masive de date care pot alimenta analize de risc și controale mai țintite, potrivit Economedia , care citează un sondaj EY România . Sondajul „Prețuri de transfer, TVA și inspecții fiscale digitale”, derulat în octombrie 2026, arată că 71% dintre respondenți nu au făcut un exercițiu de pregătire pentru o inspecție fiscală bazată pe datele SAF-T (fișierul standard de control fiscal, transmis către ANAF). În paralel, digitalizarea raportărilor mută „în fapt” începutul unei potențiale controverse fiscale înainte de avizul de inspecție, prin acumularea unei „amprente fiscale digitale” din declarații și documente transmise electronic, avertizează consultanții EY. De ce contează: controale mai puține, dar cu impuneri mai mari Datele citate din activitatea ANAF indică faptul că, în primul semestru din 2026, instituția a procesat peste 1,2 miliarde de facturi electronice, 4,7 milioane de declarații SAF-T și aproape două milioane de deconturi precompletate RO e-TVA. EY susține că acest volum creează premisele unor analize de risc mai sofisticate și ale unor controale mai bine fundamentate. În același timp, raportul de activitate al ANAF pentru S1 2026 consemnează 15.335 de verificări documentare, 3.499 de controale inopinate și 2.729 de notificări de conformare. Călin Stan (Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL) afirmă că, deși numărul controalelor a fost mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, colectarea a rămas la un nivel comparabil, ceea ce ar sugera impuneri mai mari la nivelul contribuabililor. Vulnerabilități: prețuri de transfer și TVA Pe zona prețurilor de transfer (tranzacții intra-grup), sondajul indică probleme de administrare și de susținere a ajustărilor în audit: 59% dintre respondenți nu au un proces formal de testare a rezultatelor tranzacțiilor cu părți afiliate și de corectare din timp a abaterilor față de politica de prețuri de transfer (41% spun că au implementat un astfel de proces); 51% se consideră doar parțial pregătiți să susțină ajustările și rațiunea economică într-un audit fiscal; 29% se declară bine pregătiți și 2% foarte bine pregătiți. EY arată că vulnerabilitatea principală nu mai ține doar de existența documentației, ci de capacitatea de a demonstra că rezultatul economic respectă politica de prețuri de transfer și că ajustările au justificare economică. O altă zonă sensibilă este TVA: aproape două treimi dintre respondenți (63%) spun că nu au analizat sau reanalizat implicațiile de TVA ale ajustărilor de prețuri de transfer în contextul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, menționându-se cauzele Arcomet Towercranes și Stellantis Portugal. Ce spun companiile: solicitări mai complexe și nevoia de transparență Aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep controalele fiscale ca fiind mai solicitante, prin volum și complexitate mai ridicate ale cerințelor; 38% le consideră similare experiențelor anterioare, iar 13% spun că solicitările s-au redus. În relația cu autoritățile fiscale, respondenții indică drept priorități pentru îmbunătățirea interacțiunii cu inspectorii (întrebare cu răspunsuri multiple): 40%: mai multă transparență asupra constatărilor; 31%: termene de răspuns mai lungi, raportate la obiectul solicitărilor; 29%: comunicare mai bună. Sondajul mai arată că 39% dintre respondenți folosesc instrumente de inteligență artificială pentru pregătirea informațiilor și documentelor cerute în inspecții, în timp ce 61% nu le utilizează. Potrivit EY, peste jumătate dintre participanți sunt mari contribuabili, iar concluzia generală este că pregătirea pentru un control fiscal ar trebui tratată ca un proces permanent, cu revizuiri periodice ale zonelor de risc și reconcilierea datelor raportate, pentru a identifica din timp neconcordanțele. [...]
România riscă să ajungă la dobânzi de peste 70 mld. lei în 2027, iar presiunea pe buget poate împinge spre taxe noi , avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , într-un interviu la Digi24, citat de Economedia . Mesajul central: orice program nou de cheltuieli trebuie să vină cu o sursă de finanțare, altfel crește riscul de derapaj fiscal și de scumpire a finanțării statului. Nazare spune că nu își dorește introducerea de taxe și impozite noi, însă nu exclude scenariul pentru 2027 dacă apar cheltuieli nebugetate care trebuie acoperite. În viziunea sa, Ministerul Finanțelor trasează „linii de siguranță” pentru a evita depășirea țintelor, integrează propunerile ordonatorilor de credite (atât programe noi, cât și măsuri de reducere a risipei) și le prezintă Guvernului, în timp ce decizia politică finală aparține Guvernului și Parlamentului. Miza: buget „credibil” înaintea evaluărilor de rating Ministrul leagă direct politica fiscală de evaluările agențiilor internaționale de rating de la începutul anului viitor și avertizează că România nu își permite un buget necredibil, pentru că ar putea urma un downgrade (retrogradare) și pierderea calificativului de investiții. „În ianuarie avem prima evaluare a agențiilor de rating – în ianuarie vine Fitch, în februarie vine Moody’s, în martie vine S&P. Nu ne putem permite să nu avem un buget credibil, pentru că ar atrage după sine un downgrade, o pierdere a calificativului de investiții, care ar fi extrem de dureroasă pentru toți românii, în special românii vulnerabili”, a declarat Alexandru Nazare. Costul derapajelor: dobânzi mai mari la datoria publică Nazare afirmă că depășirea țintelor bugetare se vede rapid în costurile de finanțare ale statului. Potrivit acestuia, România ar putea plăti peste 70 de miliarde de lei dobânzi anul viitor, după ce în acest an dobânzile ar depăși 60 de miliarde de lei. „Deja avem peste 60 miliarde anul ăsta, probabil că anul viitor vom avea peste 70 miliarde dobânzi”, a spus ministrul. În acest context, ministrul insistă pe menținerea disciplinei fiscal-bugetare și pe identificarea de surse de finanțare, pentru a evita repetarea situațiilor în care execuția bugetară se îndepărtează de țintele anunțate. Ce spune premierul: fără promisiuni până la datele finale Declarațiile ministrului vin după ce premierul Luca Niculescu a transmis că viitorul Guvern își dorește să nu crească taxele și impozitele în 2027, dar evită o promisiune fermă până când sunt disponibile toate datele fiscal-bugetare, inclusiv cele legate de fondurile din PNRR. Niculescu a mai spus că o eventuală decizie privind taxe noi va depinde de situația bugetară de la finalul anului și de încadrarea în ținta de deficit. [...]
Șeful BCR spune că eliminarea impozitului pe cifra de afaceri ar putea reduce presiunea fiscală și susține stabilitatea necesară creditării , într-un context în care banca vede o creștere a creditului de 4–5% în 2027, potrivit Economica . Sergiu Manea leagă însă această perspectivă de „stabilitate” – în special de un buget care să creeze spațiu pentru un model economic bazat pe valoare, nu pe „absorbție brută”. În opinia sa, creșterea creditării ar urma să rămână „foarte segmentată”, iar diferența față de anii anteriori ar veni din felul în care sunt construite condițiile de stabilitate fiscală și legislativă. Miza fiscală: „impozitul pe cifra de afaceri și-a trăit viața” Manea susține că impozitul pe cifra de afaceri (inclusiv cel aplicat sectorului bancar) ar putea fi eliminat și îl descrie drept o soluție temporară („patch”) introdusă într-un moment dificil, care nu ar mai trebui menținută. „Cred că impozitul pe cifră de afaceri și-a trăit viața, a fost un patch într-un moment destul de dificil, putem renunța la el liniștiți.” El afirmă că discuția nu ar trebui limitată la taxa aplicată băncilor, ci extinsă la impozitul pe cifra de afaceri „pe toată economia românească”, argumentând că nu este momentul pentru presiune suplimentară. Bugetul și rigiditatea cheltuielilor: 91 de lei din venituri, cheltuieli „rigide” Un alt punct ridicat de șeful BCR este structura bugetului: el spune că, în prezent, „91 de lei” din veniturile fiscale și din contribuții sociale sunt, practic, cheltuieli rigide, față de o medie europeană „pe la 70”. În același context, Manea compară România cu „competitorii strategici” (menționând că, în afară de Polonia, aceștia sunt între 65 și 71), pe fondul unei reașezări economice în Europa către modele bazate pe creare de valoare. Din această perspectivă, el insistă pe: stabilitate legislativă; stabilitate fiscală; folosirea bugetului ca instrument de creștere economică, nu doar de funcționare a statului. Dosarul ROBOR: BCR anunță că va contesta deciziile Consiliului Concurenței Separat de discuția fiscală, Manea afirmă că BCR intenționează să conteste în instanță deciziile Consiliului Concurenței din dosarul ROBOR, susținând că banca a acționat în cadrul de reglementare și că va urma pașii legali pentru suspendarea și anularea măsurilor dispuse. „Cu foarte multă fermitate, contestăm și vom contesta aceste decizii.” În material nu sunt oferite termene pentru evoluția procesului sau detalii despre calendarul procedural, dincolo de intenția declarată de a parcurge demersurile legale. [...]
Ilie Bolojan spune că o revenire a TVA la 19% ar pune presiune pe ratingul României , argumentând că majorarea de la 19% la 21% a fost parte dintr-un plan de creștere a veniturilor bugetare cerut „în două săptămâni” pentru a evita suspendarea fondurilor europene și riscul de incapacitate de plată, potrivit news.ro . Premierul interimar a declarat, duminică seară, la B1 TV , că nu regretă creșterea TVA, susținând că, la momentul deciziei, România trebuia să prezinte rapid un plan credibil de consolidare fiscală. În lipsa acestuia, a spus Bolojan, ar fi existat riscul suspendării fondurilor europene și intrarea „sigură” într-o zonă de incapacitate de plată, după ce timp de doi ani au fost făcute promisiuni fără a fi îndeplinite. „Nu regret creşterea TVA. La data respectivă, când România trebuia să se prezinte în două săptămâni cu un plan, pentru că altfel ne erau suspendate fondurile europene (...) singura formă pe care o puteam avea era să ne ducem cu un plan care să arate cât se poate de clar că trebuie să ne îmbunătăţim veniturile.” TVA și semnalul către agențiile de rating Bolojan a legat explicit discuția despre o eventuală reducere a TVA de evaluările de rating, afirmând că programul de guvernare al viitorului Executiv nu prevede revenirea la 19%. În opinia sa, dacă o astfel de reducere ar fi anunțată, „viitoarele evaluări de rating ar fi problematice”, cu excepția situației în care ar fi însoțită de reduceri de cheltuieli care să compenseze pierderea de venituri. „Dacă acea măsură a fost atât de proastă şi putea fi evitată, de ce nu aţi văzut în programul actualului guvern că va reduce TVA din nou la 19%? Nu există asemenea măsuri (...) pentru că, dacă ar anunţa aşa ceva, viitoarele evaluări de rating ar fi problematice.” Mesaj pentru politica fiscală pe termen scurt: fără noi creșteri de taxe Întrebat dacă va susține Guvernul Niculescu și dacă vor crește taxele, Bolojan a spus că orice guvern „are libertatea să își facă calcule”, dar a adăugat că, în contextul actual, „nu ar fi bine să mai crească taxe”. În schimb, a indicat ca direcție necesară restructurarea cheltuielilor publice. [...]
