Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România își leagă miza de bugetul UE 2028–2034 de competitivitate și de o împărțire „echitabilă” a banilor, iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul susține un buget european „mare, ambițios” și cere o discuție internă despre cum pot fi cheltuite mai eficient fondurile europene, potrivit Economica.
În declarațiile sale, Nicușor Dan a indicat două direcții: accent pe „competitivitate” și o „împărțire echitabilă” a resurselor la nivelul Uniunii. Totodată, el a amintit că România a fost printre statele care au susținut posibilitatea ca UE să se împrumute și a legat direct eficiența utilizării fondurilor de dezvoltarea economică.
„Trebuie să facem discuția acasă cum putem cheltui mai bine fondurile europene și în felul ăsta să ne dezvoltăm.”
Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind viitorul buget multianual al UE (2028–2034), care va sta la baza negocierilor cu statele membre din Consiliu. În paralel, pe agenda sesiunii apar și alte teme (de la criza din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie, până la responsabilitatea platformelor digitale), însă miza bugetară este cea care poate influența direct volumul și arhitectura finanțărilor europene disponibile în următorul ciclu.
Conform informațiilor transmise de Agerpres, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune:
După adoptarea poziției Parlamentului European, instituția va fi pregătită să înceapă negocierile cu Consiliul asupra regulamentului care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului 2028–2034, negocieri care pot începe după ce Consiliul ajunge la o poziție comună. Pentru România, discuția se va traduce în practică prin două planuri: cum se poziționează în negocierile privind „împărțirea echitabilă” și cum își îmbunătățește, intern, capacitatea de a cheltui eficient fondurile europene.
Recomandate
România conduce o alianță de 16 state care cere protejarea banilor pentru agricultură și coeziune în negocierile pentru bugetul multianual al UE 2028–2034, estimat la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei), pe fondul unei divizări tot mai puternice între statele contributoare nete și cele care depind mai mult de fondurile europene, potrivit Economedia . Miza economică este directă: nivelul finanțării pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare) influențează investițiile publice și private în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, în timp ce statele mai bogate încearcă să limiteze costul total al bugetului și să reorienteze cheltuielile. Două blocuri cu priorități opuse Pe de o parte, mai multe state bogate – Germania, Franța, Olanda, Austria și țările nordice – cer o reducere semnificativă a bugetului și se opun creșterii contribuțiilor la nivel european. Acestea susțin că fondurile ar trebui direcționate mai mult către competitivitate economică și apărare. De cealaltă parte, o alianță de 16 state membre, coordonată de România, susține menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune. Din grup fac parte, între altele, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria și Ungaria, alături de alte state din Europa Centrală și de Est. Argumentul alianței coordonate de România: „pierderi în termeni reali” Statele din acest grup afirmă că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, politicile de coeziune și agricultura ar fi singurele care ar pierde „în termeni reali”, în pofida creșterii generale a bugetului. În plus, alianța cere eliminarea reducerilor de contribuții (corecții) de care beneficiază unele state mai bogate, precum Germania, Suedia sau Olanda. Ce urmează în negocieri Comisia Europeană propune un buget total de până la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei) pentru perioada 2028–2034. Dacă sunt incluse și rambursările datoriilor din perioada pandemiei, totalul ar putea urca la aproape 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). Discuțiile au loc înaintea negocierilor oficiale la nivel european, iar statele contributoare nete se coordonează mai strâns pentru o poziție comună. Negocierile sunt așteptate să continue în următoarele săptămâni, înainte de reuniunile Consiliului European. [...]
Comisia Europeană propune un buget UE de 200 mld. euro pentru 2027, cu flexibilitate mai mare pentru apărare și competitivitate , mizând pe reorientarea fondurilor de coeziune și pe prefinanțare/cofinanțare sporită pentru noile priorități, potrivit Economedia . Propunerea este exprimată în „angajamente” (sume ce pot fi contractate), nu în plăți efective. Proiectul de buget pentru 2027 este prezentat de Comisie ca o „finanțare stabilă” pentru prioritățile UE, într-un context descris drept mai volatil: efecte post-pandemie, criza energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice, inclusiv impactul recent al crizei din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie. Reorientarea fondurilor și stimulente pentru statele membre Propunerea reflectă și evaluarea la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru noile priorități ale Uniunii, inclusiv prin: posibilitatea unei prefinanțări unice ; o cofinanțare mai mare din partea UE pentru aceste direcții. În lista de priorități menționate intră competitivitatea, apărarea, locuințele la prețuri accesibile, reziliența la apă și tranziția energetică. Apărare și sprijin pentru Ucraina, în centrul pachetului Comisia indică faptul că bugetul pentru 2027 va continua să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și printr-un nou împrumut de sprijin. În comunicatul citat, Executivul comunitar leagă explicit creșterea accentului pe securitate de războiul declanșat de Rusia și de nevoia de investiții în cercetare de apărare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică. „Bugetul pentru anul viitor reflectă rolul tot mai important al Uniunii în consolidarea pregătirii Europei în materie de securitate şi apărare (...)” Comisia mai arată că bugetul contribuie la punerea în aplicare a Planului ReArm Europe/Readiness 2030 și este completat de instrumentul SAFE, destinat achizițiilor publice comune în domeniul apărării și investițiilor statelor membre. Competitivitate, programe emblematice și agricultură Pe componenta economică, proiectul de buget include finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică. În același timp, Comisia menționează continuarea sprijinului pentru agricultură, cu argumentul securității alimentare și al stabilității economice în zonele rurale. Migrație: bani suplimentari în primul an complet al Pactului Pentru migrație și azil, Comisia anunță finanțare suplimentară în primul an complet de aplicare a Pactului privind migrația și azilul , prin suplimentări rezultate din revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual: 1,2 miliarde euro în 2027 (aprox. 6 miliarde lei) pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize. Ce urmează: adoptare până la finalul lui 2026 Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat oficial de Parlamentul European și Consiliu înainte de sfârșitul anului 2026. Comisia precizează că proiectul include cheltuieli finanțate din „resurse proprii” și că, pentru fiecare program, sunt propuse două niveluri: angajamente (contractare) și plăți (execuție efectivă), toate în prețuri curente. Proiectul pentru 2027 este și ultimul buget anual din actualul cadru financiar multianual 2021–2027 , urmând să asigure continuitatea finanțării înaintea următorului buget pe termen lung, CFM 2028–2034. [...]
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Comisia Europeană vrea un buget UE de 200 mld. euro în 2027, iar miza pentru România este cât de repede poate redirecționa fondurile de coeziune către noile priorități, cu prefinanțare și cofinanțare mai mare din partea UE , potrivit Stirile Pro TV . Comisia Europeană a propus stabilirea bugetului anual al Uniunii pentru 2027 la 200 de miliarde de euro, în „angajamente” — adică sume pe care UE le poate contracta într-un an, fără ca banii să fie plătiți imediat. În practică, plățile efective pentru proiecte aprobate în 2027 pot fi făcute și în 2028 sau 2029, în funcție de derularea programelor. Ce se schimbă în utilizarea banilor de coeziune Proiectul de buget include și rezultatul evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru „noile priorități” ale Uniunii, între care: competitivitate; apărare; locuințe la prețuri accesibile; reziliență la apă; tranziție energetică. Pentru aceste direcții, Executivul comunitar indică posibilitatea unei prefinanțări unice și a unei cofinanțări mai mari din partea UE, ceea ce poate reduce presiunea pe bugetele naționale în faza de pornire a proiectelor. De ce contează: presiune pe bugetele naționale și pe capacitatea de implementare Comisia plasează propunerea în contextul șocurilor recente — pandemie, criză energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice — și notează că evoluțiile din Orientul Mijlociu au afectat sectoare economice prin scumpirea energiei, cu efecte asupra volatilității creșterii economice și inflației în Europa. În acest cadru, bugetul pentru 2027 ar urma să continue finanțarea priorităților UE, inclusiv sprijin pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și un nou împrumut dedicat. Priorități: apărare, competitivitate și programe „emblematice” În comunicarea Comisiei, accentul cade pe investiții mai mari în securitate și apărare, inclusiv cercetare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică, în legătură cu Planul ReArm Europe/Readiness 2030 și instrumentul SAFE pentru achiziții publice comune în domeniul apărării. Pe zona economică, proiectul prevede finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică, menținând în același timp sprijinul pentru agricultură și dezvoltarea zonelor rurale. Ce urmează Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat de Parlamentul European și Consiliu înainte de finalul lui 2026, potrivit informațiilor preluate de Euronews. [...]
Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 769,1 milioane lei în aprilie, iar creșterea este concentrată în restanțele mai vechi , un semnal de presiune pe lichiditatea din sectorul public, potrivit Economedia , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . În aprilie 2026, arieratele au crescut cu 8,9% față de martie, până la 769,1 milioane de lei. Dinamica este trasă în sus în special de restanțele cu vechime mai mare: arieratele de peste 90 de zile au avansat cu 24,8%, la 215,3 milioane de lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 6,5%, la 336,8 milioane de lei. Singura categorie în scădere a fost cea a arieratelor de peste 360 de zile, care s-au redus ușor, cu 0,19%, la 217 milioane de lei. Bugetele locale, principalul contributor la creștere La nivelul bugetelor locale, arieratele au crescut cu 9,5%, de la 682,2 milioane de lei în martie 2026 la 747,1 milioane de lei în aprilie 2026. Și aici, creșterile sunt mai pronunțate la restanțele mai vechi: arieratele de peste 90 de zile au urcat cu 27,5%, iar cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 6,44%. Arieratele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 0,15%. „Buget de stat și autonome”: scădere per total, dar cu un mix neuniform În categoria „Buget de stat și autonome”, nivelul arieratelor a scăzut cu 7,57%, de la 23,8 milioane lei în martie 2026 la 22 milioane lei în aprilie. Totuși, evoluția pe scadențe a fost mixtă: arieratele de peste 90 de zile au coborât cu 24,18%, la 6,9 milioane lei, în timp ce cele de peste 120 de zile au crescut cu 11,6%, la 4,8 milioane lei. Arieratele mai mari de 360 de zile s-au diminuat cu 1%, la 10,3 milioane lei. Datele sunt prezentate de Ministerul Finanțelor și au fost transmise de Agerpres , conform informațiilor citate de Economedia. [...]
România plătește cel mai ridicat cost mediu pentru datoria publică din UE , un indicator care apasă direct pe cheltuielile cu dobânzile și, implicit, pe spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, potrivit G4Media , care citează date Eurostat transmise de Agerpres. România a raportat în 2025 un cost mediu al datoriei publice guvernamentale de 5,2%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În clasament urmează Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cele mai mici costuri au fost în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%), iar Franța, Finlanda și Suedia au avut fiecare 1,9%. Creșterea costului de finanțare: România, între cele mai mari avansuri din UE Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului mediu au fost în Lituania, Danemarca și România (toate cu +0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (+0,2 puncte procentuale). În același interval, în șapte state membre UE costul mediu al datoriei a scăzut. Cele mai importante reduceri au fost în Estonia (-0,8 puncte procentuale), Suedia (-0,3 puncte procentuale) și Croația (-0,2 puncte procentuale). Expunerea la valută: România, peste pragul de 50% Datele Eurostat indică și o vulnerabilitate suplimentară: la finalul lui 2025, doar două state membre aveau peste 50% din datoria publică denominată în valută (adică în monede străine): Bulgaria (75%) și România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost consemnate și în Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%). Context: datoria ca pondere în PIB crește în majoritatea statelor UE La finalul lui 2025, 12 din cele 27 de state UE aveau un raport datorie/PIB peste 60%, iar cinci state depășeau 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%). Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, 19 țări din UE (și Norvegia) au înregistrat creșteri ale raportului datorie/PIB, iar opt state au raportat scăderi. Cele mai mari creșteri în UE au fost în Finlanda (+6,2 puncte procentuale), Bulgaria (+6 puncte procentuale), Polonia (+4,8 puncte procentuale) și România (+4,5 puncte procentuale). [...]
