Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România își leagă miza de bugetul UE 2028–2034 de competitivitate și de o împărțire „echitabilă” a banilor, iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul susține un buget european „mare, ambițios” și cere o discuție internă despre cum pot fi cheltuite mai eficient fondurile europene, potrivit Economica.
În declarațiile sale, Nicușor Dan a indicat două direcții: accent pe „competitivitate” și o „împărțire echitabilă” a resurselor la nivelul Uniunii. Totodată, el a amintit că România a fost printre statele care au susținut posibilitatea ca UE să se împrumute și a legat direct eficiența utilizării fondurilor de dezvoltarea economică.
„Trebuie să facem discuția acasă cum putem cheltui mai bine fondurile europene și în felul ăsta să ne dezvoltăm.”
Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind viitorul buget multianual al UE (2028–2034), care va sta la baza negocierilor cu statele membre din Consiliu. În paralel, pe agenda sesiunii apar și alte teme (de la criza din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie, până la responsabilitatea platformelor digitale), însă miza bugetară este cea care poate influența direct volumul și arhitectura finanțărilor europene disponibile în următorul ciclu.
Conform informațiilor transmise de Agerpres, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune:
După adoptarea poziției Parlamentului European, instituția va fi pregătită să înceapă negocierile cu Consiliul asupra regulamentului care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului 2028–2034, negocieri care pot începe după ce Consiliul ajunge la o poziție comună. Pentru România, discuția se va traduce în practică prin două planuri: cum se poziționează în negocierile privind „împărțirea echitabilă” și cum își îmbunătățește, intern, capacitatea de a cheltui eficient fondurile europene.
Recomandate
Germania ridică miza în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034, avertizând că tăierile propuse de Irlanda – 159 miliarde euro (aprox. 795 miliarde lei) – nu sunt suficiente , ceea ce reduce șansele unui acord rapid și prelungește incertitudinea asupra finanțărilor europene, potrivit Politico . Propunerea președinției irlandeze a Consiliului UE vizează o reducere de circa 8% a bugetului total pentru perioada 2028–2034, în încercarea de a tempera cererile unui grup condus de Germania, care solicită economii de „câteva sute de miliarde de euro”. Cancelarul german Friedrich Merz a respins însă documentul ca bază de compromis, argumentând că bugetul „trebuie să fie suportabil pentru cei care duc greul finanțării”. Germania este un actor-cheie în discuții, contribuind cu aproximativ un sfert din bugetul comun al UE. Berlinul conduce grupul celor șase state „frugale” – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – care, împreună, asigură 40% din bugetul Uniunii. De ce contează: riscul de blocaj și presiunea calendarului politic Negocierile intră într-o fază tensionată înaintea summitului liderilor UE de joia și vinerea viitoare, când va fi discutat așa-numitul „negobox” (documentul de negociere). În paralel, guvernele UE încearcă să ajungă la un acord până la finalul anului, înainte ca alegerile din Franța, Italia și Polonia din 2027 să complice și mai mult compromisurile. Ministrul olandez de Finanțe, Eelco Heinen, a avertizat că „în ritmul acesta” nu va exista un acord până la sfârșitul anului. De cealaltă parte, ministrul de stat irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, care conduce negocierile, a susținut că propunerea este un compromis „echilibrat” menit să reducă diferențele dintre state. Falii între state: ce se taie și ce rămâne protejat Uniunea este împărțită între: statele „frugale”, care cer reduceri „pe linie”; un grup de state din sud și est, „Friends of Cohesion”, care se opun tăierilor la subvențiile pentru agricultură și la fondurile regionale (politica de coeziune). Aceste două capitole reprezintă aproape jumătate din bugetul total și sunt sensibile politic, inclusiv din cauza presiunii organizațiilor de fermieri și a regiunilor beneficiare. În concesie față de „Friends of Cohesion”, Irlanda a lăsat neatinse bugetele pentru agricultură și regiuni și a orientat reducerile către alte priorități, precum competitivitatea, apărarea și ajutorul pentru dezvoltare. Reacțiile au fost divergente: Italia a salutat recuperarea banilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC), dar a spus că nu este „încă” mulțumită, iar Polonia a apreciat menținerea celei mai mari alocări pentru țară, notând totodată că dimensiunea totală a bugetului nu reflectă ambițiile UE. În tabăra „frugală” persistă însă nemulțumirea că tăierile lovesc disproporționat tocmai politicile „de viitor” – apărare și competitivitate – pe care aceste state le favorizează. Un diplomat UE citat de publicație a rezumat tensiunea astfel: „Taie viitorul ca să protejeze trecutul.” În acest context, miza imediată este dacă summitul de săptămâna viitoare poate debloca negocierile sau, dimpotrivă, va confirma un blocaj care împinge acordul dincolo de finalul anului. [...]
România își securizează miza bugetară în UE printr-o alianță de 17 state : președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au coagulat o poziție comună în Grupul „Prietenii Coeziunii ” pentru ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), potrivit Euronews . Cele 17 state membre au transmis o scrisoare comună premierului Irlandei, Micheál Martin, a cărui țară deține Președinția rotativă a Consiliului UE, înaintea următoarelor etape de negociere a bugetului european, conform președintelui României. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european.” Ce urmărește România în negocierile pentru 2028–2034 Nicușor Dan spune că poziția comună vizează menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, în condițiile în care UE pregătește următorul buget pe termen lung. În același timp, președintele a invocat nevoia de resurse suficiente și pentru noile priorități ale Uniunii, între care securitatea și apărarea, competitivitatea și tranzițiile energetică și digitală. Contextul: propunerea Comisiei și schimbarea arhitecturii fondurilor Demersul are loc pe fondul unor negocieri descrise ca fiind complexe, după ce Comisia Europeană a propus un cadru financiar de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în care coeziunea și agricultura sunt integrate într-o nouă structură de finanțare. Consiliul UE indică faptul că noua structură ar urma să grupeze într-un plan național și regional mai multe domenii, inclusiv coeziunea, agricultura, pescuitul, migrația și securitatea. Ce urmează și de ce contează calendarul Potrivit Consiliului UE, ținta este ca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 să fie închis până la finalul lui 2026, astfel încât legislația necesară să fie adoptată în 2027, iar finanțarea să continue fără întrerupere din ianuarie 2028. Pentru România, miza rămâne păstrarea unor alocări consistente pentru coeziune și agricultură, inclusiv pentru reducerea decalajelor dintre state și susținerea competitivității companiilor din economiile mai puțin dezvoltate. [...]
România își leagă poziția pe viitorul buget al UE de investiții și de reforma colectării , în condițiile în care președintele Nicușor Dan a discutat la Bruxelles cu șeful Eurogrupului despre un „buget european ambițios” și despre digitalizarea administrației fiscale , potrivit Adevărul . Întâlnirea a avut loc vineri, 11 septembrie, cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis . Într-o postare pe X, șeful statului a spus că România susține un buget al Uniunii Europene care „să răspundă priorităților comune și nevoii de investiții în dezvoltarea Europei”. În același mesaj, Nicușor Dan a indicat ca temă de discuție și digitalizarea administrației fiscale , cu accent pe măsuri pentru creșterea eficienței colectării și reducerea evaziunii, menționând că experiența altor state membre și cooperarea europeană pot accelera progresele. De ce contează: bugetul UE și colectarea fiscală, în aceeași agendă Mesajul politic leagă două dosare cu impact direct asupra finanțelor publice: poziționarea României în negocierile privind viitorul buget european (care influențează volumul și direcția investițiilor finanțate la nivel UE) și modernizarea colectării interne, unde digitalizarea este prezentată ca instrument pentru eficiență și combaterea evaziunii. Context: ce este Eurogrupul și cum funcționează Potrivit Consiliului Europei , Eurogrupul este un organism informal al UE în care miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro discută chestiuni legate de moneda unică și coordonează politicile economice. Printre atribuții se numără coordonarea politicilor economice, promovarea creșterii și identificarea de soluții comune la provocări economice. Eurogrupul se reunește, de regulă, o dată pe lună, înaintea reuniunii ECOFIN, și pregătește summit-urile zonei euro și acțiunile ulterioare acestora. [...]
Economistul-șef al BNR propune un pact politic pe 4 ani pentru a face credibilă reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030 , avertizând că fără reguli stabile pe cheltuieli și colectare România rămâne dependentă de împrumuturi, potrivit Economedia . Valentin Lazea a vorbit la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, informația fiind relatată de Agerpres. Miza, în viziunea sa, este una de credibilitate și predictibilitate pentru investitori, într-un moment în care România se află de ani buni în procedura de deficit excesiv. Lazea susține că un angajament politic explicit ar „scoate din jocul politic” două teme recurente: disciplina cheltuielilor (salarii și pensii) și îmbunătățirea colectării, în special la TVA și impozitul pe profit. Dependența de împrumuturi: „un leu din șapte” cheltuit din finanțare împrumutată Economistul-șef al BNR a legat direct nivelul deficitului de nevoia de finanțare prin datorie. El a spus că, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, „circa un leu din șapte” cheltuiți de stat provine din împrumuturi, iar ținta ar trebui să fie un deficit de 3% din PIB, echivalent cu „un leu din 14” finanțat prin împrumuturi. „Da, azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14.” Două condiții pentru ajustarea fiscală: reguli la cheltuieli și colectare mai bună Lazea a indicat două direcții care, în opinia sa, ar trebui asumate printr-un pact între „forțele politice responsabile” pentru următorii patru ani: Respectarea corelației dintre PIB-ul nominal, salarii și pensii : majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal, iar pensiile din sistemul public să nu crească mai repede decât salariile. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale , în special la TVA și impozitul pe profit . Pe partea de venituri, el a afirmat că România pierde anual echivalentul a aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. În același timp, a atras atenția că o colectare mai bună „nu poate fi bugetată ex ante”, ceea ce complică planificarea fiscală. Ce ar urma să susțină pactul: combaterea evaziunii și reformarea ANAF În contextul creșterii colectării, Lazea a vorbit despre necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a eliminării „portițelor legislative” care permit optimizarea fiscală, precum și despre reformarea activității ANAF, inclusiv în zona de motivare și remunerare a personalului. La începutul intervenției, el a precizat că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR. [...]
România este folosită ca avertisment în dezbaterea bugetară din Ungaria , într-un discurs în care premierul Péter Magyar a legat direct derapajele fiscale de „cheltuieli excesive, corupție și furt”, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care Budapesta își prezintă bugetul pe 2027 și își fixează ținte de reducere a deficitului, iar comparația pune din nou în lumină problema deficitului ridicat al României raportat la regulile fiscale europene. În Parlamentul de la Budapesta, Magyar a invocat România și Franța ca exemple ale efectelor lipsei de control asupra cheltuielilor publice, afirmând: „Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul.” Deficitul României rămâne peste pragul european, chiar și pe scenariul de scădere Potrivit unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, citată în material, deficitul bugetar al României este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în acest scenariu, nivelul din 2027 ar rămâne peste pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile fiscale europene. Ce urmărește Ungaria: reducerea deficitului și finanțarea măsurilor sociale Comparația cu România este folosită de guvernul ungar pentru a justifica limitarea cheltuielilor considerate excesive și intensificarea luptei anticorupție, în timp ce încearcă să păstreze finanțarea unor măsuri sociale. Conform Reuters, citată de Adevărul, Budapesta vizează un deficit bugetar de 4,9% din PIB în 2027, față de aproximativ 7,5% estimat pentru 2026. Ținta este mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% a analiștilor consultați de agenție. Proiectul de buget include și cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți (aprox. 6,2 miliarde de dolari, adică aproximativ 28 miliarde lei), pentru: majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public; dublarea alocațiilor familiale; reduceri de impozite pentru persoanele cu venituri mici. Pentru a finanța pachetul și a îmbunătăți situația bugetară, Magyar a anunțat taxe suplimentare pentru marile averi și companii, iar guvernul mizează și pe economii din combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive. Miza de termen lung: sub 3% până în 2030 Executivul ungar și-a propus să coboare deficitul sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, obiectiv legat de perspectiva unei eventuale adoptări a monedei euro, potrivit informațiilor din articol. [...]
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
