România avea în februarie 2026 aproape 4,7 milioane de pensionari, iar pensia medie a ajuns la 2.780 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Cu toate acestea, economiștii avertizează că sistemul public de pensii devine tot mai greu de susținut și ar putea intra într-o criză majoră în următorii ani, relatează Digi24.

Aproape 4,7 milioane de pensionari în România

Conform statisticilor oficiale, în februarie 2026 erau 4.688.092 de pensionari, cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna precedentă. Valoarea totală a pensiilor plătite în acea lună s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei.

Structura principalelor tipuri de pensii arată astfel:

O categorie aparte este cea a foștilor agricultori, care numără 526.868 de pensionari și primesc o pensie medie de doar 718 lei, mult sub media generală.

Presiunea asupra sistemului de pensii crește

Economistul Cristian Păun avertizează că sistemul public de pensii din România va deveni tot mai dificil de finanțat în următorul deceniu. Potrivit acestuia, problema principală va apărea după 2030, când generația numeroasă a „decrețeilor” va începe să se pensioneze.

Această generație este formată din persoanele născute după decretul din 1966 prin care regimul comunist a interzis avorturile, ceea ce a dus la o creștere bruscă a natalității. Când acești oameni vor ieși din activitate, presiunea asupra bugetului de pensii ar putea crește semnificativ.

Cum funcționează Pilonul 1 și de ce apar probleme

Sistemul public de pensii – Pilonul 1 – funcționează pe baza solidarității între generații. Contribuțiile angajaților din prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari.

Problemele apar atunci când:

• numărul contribuabililor scade
• numărul pensionarilor crește
• populația îmbătrânește
• migrația reduce forța de muncă activă

În aceste condiții, raportul dintre angajați și pensionari devine tot mai dezechilibrat.

Pensiile private, soluția pe termen lung

Economiștii consideră că soluția ar fi consolidarea sistemului de pensii private. În România există trei piloni:

• Pilonul 1 – sistemul public de stat
• Pilonul 2 – pensii private obligatorii
• Pilonul 3 – pensii private facultative

În prezent însă, veniturile la bătrânețe depind în principal de Pilonul 1. Specialiștii spun că ar fi ideal ca pensia finală să provină în mod echilibrat din toate cele trei sisteme.

Cristian Păun avertizează că, fără reforme majore, sistemul public de pensii ar putea deveni din ce în ce mai greu de susținut.

„Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă”, a spus economistul, subliniind că majorarea pensiilor ar pune presiune suplimentară asupra bugetului sau ar necesita creșteri semnificative de taxe.

Un sistem aflat la răscruce

România se confruntă simultan cu scăderea natalității, migrația forței de muncă și îmbătrânirea populației. Aceste tendințe pun sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii și obligă autoritățile să caute soluții structurale pentru viitor.