Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Bugetul României pentru 2026 prevede un deficit de 127,7 miliarde lei , echivalentul a 6,2% din PIB, în condițiile în care veniturile statului cresc după majorările de taxe introduse anul trecut, iar cheltuielile publice rămân la un nivel apropiat de cel din 2025. Potrivit Profit.ro , proiectul de buget pentru anul în curs indică un volum total al cheltuielilor de aproximativ 865 miliarde lei, reprezentând 42,3% din produsul intern brut, nivel similar cu cel din 2025, dar mai ridicat decât în 2024, când ponderea era de 41,2% din PIB. Creșterea veniturilor bugetare este explicată în principal prin efectul majorărilor de taxe introduse la mijlocul anului trecut. Astfel, statul estimează încasări totale de circa 738 miliarde lei, echivalentul a 36,1% din PIB. Comparativ, în 2025 veniturile bugetare au reprezentat 34,7% din PIB, iar în 2024 doar 32,6% din PIB, ceea ce indică o consolidare fiscală bazată în mare parte pe creșterea taxării. Principalii indicatori ai bugetului pentru 2026 Indicator Valoare Venituri totale 738 miliarde lei (36,1% din PIB) Cheltuieli totale 865 miliarde lei (42,3% din PIB) Deficit bugetar 127,7 miliarde lei (6,2% din PIB) Deficitul bugetar planificat pentru 2026 este mai mic decât în anii precedenți, dar rămâne ridicat. În 2025, deficitul a fost de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 miliarde lei, iar în 2024 acesta a ajuns la 8,67% din PIB, aproximativ 152,7 miliarde lei. Autoritățile încearcă astfel o reducere graduală a dezechilibrului bugetar, însă fără diminuări semnificative ale cheltuielilor. Un element central al bugetului pentru acest an îl reprezintă investițiile publice, care ar urma să atingă un nivel record. Guvernul estimează alocări de 165,8 miliarde lei pentru investiții, adică peste 8% din PIB , cu aproximativ 27 miliarde lei mai mult decât în 2025. O parte importantă a acestor fonduri este legată de eforturile de a atrage cât mai multe resurse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se încheie în august 2026. Pe lângă investițiile publice, bugetul include și o creștere a resurselor disponibile pentru administrațiile locale. Autoritățile locale ar urma să primească aproximativ 9 miliarde lei în plus prin transferuri de la bugetul de stat și prin sumele colectate din taxe și impozite locale. În plan politic, partidele din coaliția de guvernare și reprezentanții minorităților naționale au decis ca Ministerul Finanțelor să publice proiectul de buget cel târziu în cursul zilei următoare, urmând ca forma finală să fie adoptată în ședința de guvern și ulterior trimisă în Parlament pentru dezbatere și aprobare. [...]
Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele depuse la licitația de obligațiuni de luni. Băncile participante au transmis oferte în valoare totală de 505 milioane de lei, consemnează, Agerpres . Episodul indică un dezacord între stat și bănci asupra condițiilor de finanțare (în practică, de regulă asupra randamentelor cerute), în condițiile în care Ministerul Finanțelor se bazează pe piața internă pentru o parte importantă din necesarul de împrumut. Pentru luna martie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 8 miliarde de lei. La această sumă se poate adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark (emisiuni standard, folosite ca reper pe piață). Totalul de 8 miliarde de lei prevăzut în prospectele de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark este cu 300 milioane de lei peste nivelul programat în februarie 2026 (7,7 miliarde de lei). Sumele sunt destinate refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
PSD a convocat Consiliul Politic Național pentru a decide dacă partidul va vota bugetul de stat pe 2026 , potrivit HotNews.ro . În cadrul unei ședințe scurte, liderii partidului au analizat o nouă formă a proiectului de buget și posibilele modificări pe care le pot propune în Parlament. Decizia finală privind susținerea bugetului va fi luată într-o ședință extinsă a Consiliului Politic Național, programată pentru duminică. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că, la o primă vedere, proiectul de buget nu include creșterea salariului minim, așa cum fusese convenit în coaliție. De asemenea, el a menționat că subiectul creșterii prețurilor la carburanți nu a fost inclus pe agenda ședinței de coaliție, dar a sugerat că premierul Ilie Bolojan ar trebui să facă o informare pe această temă. „În mod evident pe ordinea de zi au fost discuțiile pe buget, pe propunerile pe care le cunoașteți ale PSD și discuții interne legate de organizare și de ceea ce avem de făcut în perioada următoare. Duminica viitoare vom avea un Consiliu politic național în care vom decide poziția noastră legată de buget, pentru că ne așteptăm ca până la finalul acestei săptămâni să fie trimis în Parlament.” - Sorin Grindeanu În cazul în care parlamentarii PSD decid să nu susțină proiectul de buget, coaliția nu va avea numărul necesar de voturi pentru adoptare. Această posibilitate este subliniată de amenințările cu ieșirea de la guvernare, exprimate de Lia Olguța Vasilescu, care a sugerat că partidul ar putea vota pentru ieșirea de la guvernare după adoptarea bugetului. PSD a solicitat includerea unui pachet de solidaritate în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de lei în bugetul de stat. Acest pachet ar urma să ofere ajutoare financiare pentru 2,8 milioane de persoane, incluzând pensionari cu venituri mici. Totodată, social-democrații cer ca bugetul să asigure fonduri pentru investiții naționale și locale și să garanteze că nicio primărie nu va primi mai puțini bani decât anul precedent. În ședința coaliției de săptămâna trecută, ministrul Finanțelor a propus doar 1,7 miliarde de lei pentru pachetul de solidaritate, ceea ce reprezintă aproape jumătate din valoarea solicitată de PSD. Această propunere a fost respinsă de social-democrați, care continuă să insiste asupra cerințelor lor. [...]
Războiul dintre SUA, Israel și Iran provoacă turbulențe în economia globală , afectând transportul internațional, prețurile energiei și lanțurile de aprovizionare ale marilor companii. Potrivit Reuters , conflictul extins din Orientul Mijlociu a blocat unele dintre cele mai importante rute comerciale din lume și a determinat o creștere rapidă a prețurilor la petrol și gaze, ceea ce amplifică riscurile pentru economie și pentru inflație. Una dintre cele mai sensibile zone afectate este Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global . În urma atacurilor cu drone lansate de Iran ca reacție la loviturile americane și israeliene, traficul maritim din zonă s-a redus drastic, iar unele rute aeriene importante din Golf au fost suspendate. Creșterea prețurilor la energie Impactul se vede deja în piețele energetice. Petrolul Brent a urcat spre 90 de dolari pe baril . În Statele Unite, benzina a ajuns la 3,32 dolari pe galon , față de 2,98 dolari cu o săptămână înainte. În Europa, prețul spot al gazului a crescut cu aproximativ 80% , potrivit industriei. Scumpirea energiei se transmite rapid în costurile tuturor companiilor. „Orice creștere a prețului petrolului sau gazului se reflectă în lanț în toate industriile”, a explicat Simon Hunt, directorul general al producătorului italian de băuturi Campari. Industrie și transport, printre cele mai afectate Europa, care încă resimte efectele crizei energetice din 2022, este deosebit de vulnerabilă. Institutul german IW estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar putea reduce economia Germaniei cu 0,3% din PIB în 2026 și cu 0,6% în 2027 , ceea ce ar însemna o pierdere de aproximativ 40 de miliarde de euro în doi ani. Companiile din mai multe sectoare au început deja să resimtă impactul: Companii industriale reduc sau încetinesc producția din cauza costurilor energetice. Transportul aerian este afectat de rutele suspendate și de combustibilul mai scump. Lanțurile logistice sunt perturbate din cauza blocajelor maritime. Compania aeriană Wizz Air a avertizat că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce profitul net din anul fiscal 2026 cu aproximativ 50 de milioane de euro . Probleme în aprovizionarea cu materii prime Conflictul afectează și fluxurile unor materiale esențiale pentru industrie. Printre cele mai expuse se numără: aluminiul , produs în cantități mari în statele din Golf; sulful , important pentru industria chimică și metalurgică; heliul , material esențial pentru producția de semiconductori. Unele companii au fost deja nevoite să suspende livrările. De exemplu, producătorul Aluminium Bahrain a declarat forță majoră după ce transportul metalului prin Strâmtoarea Hormuz a devenit imposibil. Riscuri pentru creșterea economică globală Băncile de investiții avertizează că un șoc energetic prelungit ar putea afecta serios economia mondială. Morgan Stanley a avertizat că scenariul ar putea readuce economia în „manualul recesiunii”. Goldman Sachs estimează că un petrol temporar la 100 de dolari pe baril ar putea reduce creșterea economică globală cu 0,4 puncte procentuale . Durata conflictului rămâne însă principala necunoscută. Analiștii spun că o escaladare de lungă durată ar putea duce la scăderea profitului companiilor, perturbări majore ale comerțului și o nouă perioadă de volatilitate pe piețele financiare. [...]
Ministerul Comerțului din China a avertizat asupra riscului unei noi crize globale a semiconductorilor , potrivit Reuters , pe fondul unor „noi conflicte” între producătorul olandez de cipuri Nexperia și subsidiara sa din China. Conflictul Nexperia–Wingtech și miza asupra lanțului de aprovizionare Reuters relatează că Beijingul leagă riscul unei noi perturbări de tensiunile dintre sediul central al Nexperia din Olanda și unitatea sa din China, în contextul în care compania a fost preluată de la grupul chinez Wingtech de către autoritățile de la Haga. Cipurile Nexperia sunt utilizate pe scară largă în sistemele electronice ale automobilelor, ceea ce face ca orice blocaj să aibă efecte rapide în industria auto. În octombrie, producția din industria auto globală a fost afectată după ce Beijingul a impus controale la export pentru cipuri Nexperia fabricate în China, ca reacție la măsura luată de Olanda. Deși Reuters notează că penuria de cipuri s-a atenuat ulterior în urma negocierilor diplomatice, disputa dintre conducerea din Olanda și entitatea din China ar fi continuat să se agraveze. Acuzații privind blocarea conturilor și posibile consecințe Avertismentul Chinei a venit la o zi după ce divizia chineză de ambalare (packaging, etapa de încapsulare și pregătire a cipului pentru utilizare) a Nexperia a acuzat sediul din Olanda că a dezactivat conturile de birou pentru toți angajații din China, potrivit Reuters. În același timp, sediul central ar susține înlăturarea controlului Wingtech, în timp ce unitatea din China ar cere restabilirea acestuia. Ministerul Comerțului din China a invocat posibilitatea unei noi crize a lanțului global de aprovizionare cu semiconductori din cauza „noilor conflicte”. Pentru piețe, miza este riscul ca tensiunile să se traducă din nou în restricții comerciale sau blocaje operaționale, cu impact direct asupra producătorilor auto și a furnizorilor lor. Reuters nu indică, în informațiile disponibile, un calendar al unor măsuri suplimentare, însă avertismentul sugerează că autoritățile chineze urmăresc îndeaproape evoluția conflictului și efectele sale asupra exporturilor și producției. [...]
Moody’s avertizează că România ar putea întâmpina dificultăți în reducerea deficitului potrivit Profit.ro , care relatează despre riscurile identificate de agenția de rating în contextul politic intern. Agenția indică drept factori de risc „oboseala reformelor”, rotația premierilor și apropierea viitoarelor alegeri parlamentare, elemente care pot complica menținerea unei direcții coerente de consolidare fiscală. În acest cadru, Moody’s sugerează că presiunile politice pot reduce apetitul pentru măsuri nepopulare, dar necesare pentru corecția bugetară. Mesajul este relevant pentru politica bugetară deoarece reducerea deficitului depinde, în practică, de continuitatea reformelor și de capacitatea guvernului de a aplica măsuri pe mai mulți ani, nu doar pe durata unui ciclu electoral. Orice întârziere sau relaxare a disciplinei fiscale poate influența costurile de finanțare ale statului și percepția investitorilor. În același timp, avertismentul vine într-un moment în care România are nevoie de predictibilitate în execuția bugetară și în calendarul de măsuri fiscale, inclusiv pentru a susține credibilitatea țintelor asumate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, Profit.ro nu precizează ce scenarii sau intervale de timp are în vedere Moody’s pentru aceste riscuri. Următorul test va fi modul în care guvernul va gestiona agenda de reforme și constrângerile electorale, în condițiile în care agențiile de rating urmăresc atât deciziile de politică fiscală, cât și stabilitatea politică necesară implementării lor. [...]
Economia României a intrat în recesiune după ani de creștere rapidă , iar efectele sunt deja vizibile în viața de zi cu zi a antreprenorilor și a consumatorilor, potrivit unei analize publicate de Bloomberg . Un exemplu este cazul lui Adrian Sălereanu , proprietarul unui restaurant din București, care după 15 ani de activitate a fost nevoit să își închidă afacerea din cauza costurilor tot mai mari și a scăderii numărului de clienți. Antreprenorul, în vârstă de 50 de ani, spune că a încercat să salveze afacerea prin schimbarea furnizorilor și reducerea personalului, ajungând să își servească singur clienții alături de soția sa. Nici aceste măsuri nu au fost însă suficiente. Facturile ridicate la energie, taxele crescute și scăderea puterii de cumpărare au făcut imposibilă continuarea activității fără pierderi. Mii de firme afectate de scăderea consumului Cazul restaurantului din București nu este singular. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Sierra Quadrant, cel puțin 5.000 de companii din România au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență doar în luna ianuarie , cele mai multe din sectorul serviciilor orientate către consumatori. Principalele probleme cu care se confruntă firmele sunt: creșterea costurilor la energie și utilități majorarea taxelor și presiunea fiscală reducerea cheltuielilor populației incertitudinea economică regională și globală De la una dintre cele mai dinamice economii la corecție dureroasă Nu cu mult timp în urmă, România era considerată una dintre cele mai dinamice economii din Europa de Est, rivalizând cu Polonia. În prezent însă, țara se confruntă cu o corecție economică severă. În ultimii doi ani, România s-a situat pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în mai multe clasamente economice importante: Indicator economic Situația României în UE Deficit bugetar printre cele mai mari Deficit comercial printre cele mai mari Inflație cea mai ridicată Costuri de împrumut unele dintre cele mai mari Economiștii avertizează că această situație face economia vulnerabilă la șocuri externe, mai ales într-un context internațional tensionat, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la energie și la retragerea unor investiții din piețele emergente. Modelul economic bazat pe consum Produsul intern brut pe cap de locuitor al României a crescut semnificativ după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, însă o mare parte din această creștere a fost alimentată de consum, stimulat prin majorări salariale și reduceri de taxe. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că acest model economic nu mai este sustenabil și că guvernul încearcă acum să îl schimbe. Executivul intenționează să crească investițiile publice la 100 de miliarde de lei în 2026 , cu aproximativ 28% mai mult decât în anul precedent, mare parte din bani urmând să provină din fonduri europene. Riscul „capcanei veniturilor medii” Economiștii avertizează însă că România riscă să rămână blocată în așa-numita „capcană a veniturilor medii”, situație în care o economie crește rapid datorită forței de muncă ieftine, dar nu reușește să devină competitivă prin produse și tehnologii cu valoare adăugată mai mare. Un exemplu relevant este industria auto. Deși Dacia, brandul Renault produs la Mioveni, a reușit să își mențină vânzările în Europa, noile modele electrice și hibride accesibile ale companiei vor fi produse în Turcia , nu în România. În acest context, experții susțin că firmele românești trebuie să își îmbunătățească eficiența și competitivitatea, deoarece modelul bazat pe consum și stimulente guvernamentale nu mai poate susține creșterea economică. Pentru antreprenori precum Adrian Sălereanu, realitatea este deja clară. După închiderea restaurantului, acesta intenționează să revină în sectorul construcțiilor, sperând că domeniul va oferi oportunități mai bune în actualul context economic. [...]
Primarul Ciprian Ciucu avertizează că Bucureștiul riscă incapacitate de plată dacă bugetul de stat pe 2026 nu este adoptat săptămâna viitoare, potrivit Romania Insider . Edilul a cerut partidelor din coaliție să voteze bugetul „în forma propusă de guvern”, susținând că documentul este esențial pentru Capitală deoarece ar majora cotele din impozitul pe venit alocate Primăriei Municipiului București (PMB). De ce bugetul de stat contează pentru riscul de incapacitate de plată al PMB Conform primarului, presiunea de lichiditate se concentrează în aprilie, când PMB ar urma să aibă un vârf de plăți de 150 milioane lei , peste obligațiile lunare curente. Ciucu a legat această situație de datorii provenite din obligațiuni emise în urmă cu 20 de ani, care au fost rostogolite (refinanțate) succesiv, dar care nu mai pot fi rostogolite în prezent din cauza restricțiilor legale. „În aprilie, avem un vârf de plăți de 150 milioane lei, care se adaugă la ceea ce oricum avem de plătit lunar, care sunt bani din obligațiuni emise acum 20 de ani, care au fost rostogolite an de an. Și nu le mai putem rostogoli, pentru că legea nu permite”, a spus Ciucu, citat de Digi24. În acest context, primarul a indicat un calendar strâns: chiar dacă PMB ar evita intrarea în incapacitate de plată în martie, riscul ar reapărea în aprilie dacă bugetul național nu este adoptat și dacă nu intră în vigoare majorările de cote din impozitul pe venit. Blocaj politic în Consiliul General și efectul asupra deciziilor bugetare Avertismentul a venit după ce o ședință a Consiliului General al Municipiului București nu a putut avea loc din lipsă de cvorum. Reprezentanții PSD și ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) nu au participat , iar Ciucu a spus că este a treia oară când Consiliul nu se poate reuni, deși situația financiară a Capitalei este „extrem de dificilă”. Primarul a susținut că cel puțin una dintre deciziile aflate pe ordinea de zi ar fi putut reduce presiunea resimțită în prezent, în condițiile întârzierii bugetului și ale constrângerilor de finanțare. Explicația primarului pentru deteriorarea situației financiare Potrivit lui Ciucu, Bucureștiul a ajuns într-o situație financiară „extrem de rea” și din cauza deciziilor guvernului condus de Marcel Ciolacu, care ar fi redus sumele alocate primăriilor de sector în perioada 2024–2025 cu un total de 7,5 miliarde euro. În esență, mesajul primarului este că adoptarea bugetului de stat pe 2026 ar fi o condiție pentru creșterea veniturilor din cote defalcate din impozitul pe venit către PMB, iar fără această ajustare, obligațiile de plată scadente, în special în aprilie, ar putea împinge municipalitatea spre incapacitate de plată. [...]
Costurile orare cu forța de muncă din România au crescut în trimestrul IV , potrivit SeeNews , care relatează evoluția la nivelul ultimelor trei luni ale anului. Informația este relevantă pentru companii și investitori deoarece influențează direct cheltuielile operaționale și poate afecta deciziile de angajare, prețurile și competitivitatea. Materialul consultat nu include, însă, în fragmentul disponibil, detalii numerice (ritmul de creștere, comparații anuale sau trimestriale), metodologia folosită ori sursa statistică primară. În absența acestor elemente, nu pot fi redate cu acuratețe mărimea creșterii sau sectoarele care au contribuit cel mai mult. În mod obișnuit, astfel de date sunt urmărite îndeaproape în contextul presiunilor salariale și al productivității, inclusiv pentru impactul asupra inflației și asupra costurilor din industrie și servicii. Pentru o evaluare completă ar fi necesare valorile și contextul din articolul integral (de exemplu, dacă este vorba despre costuri totale, care includ contribuțiile angajatorului, sau doar despre salarii). [...]
INS confirmă că economia a intrat în recesiune la finalul lui 2025 , după ce PIB-ul din trimestrul IV a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III, potrivit Biziday , care citează datele publicate de Institutul Național de Statistică (INSSE). Pe comparația anuală, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,5% față de trimestrul IV 2024, după ajustarea sezonieră și calendaristică. La nivelul întregului an 2025, INS estimează totuși o creștere economică modestă, de 0,7% în termeni reali față de 2024. INS arată că avansul din 2025 a fost susținut în principal de câteva ramuri, care au avut contribuții pozitive la modificarea PIB: Construcțiile: contribuție +0,5%, pondere 8,7% în PIB, volum de activitate +7%; Informațiile și comunicațiile: contribuție +0,3%, pondere 7,1% în PIB, volum de activitate +4,1%; Agricultura: contribuție +0,2%, pondere 3% în PIB, volum de activitate +6,6%. Pe partea de cerere, creșterea din 2025 a fost sprijinită și de consumul populației, care a urcat cu 0,6% și a contribuit cu +0,4% la creșterea PIB. În același timp, au existat și contribuții negative, venite din activitățile profesionale, științifice și tehnice împreună cu serviciile administrative și de suport (contribuție -0,3%, volum -4%), precum și din comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante (contribuție -0,1%, volum -0,3%). INS mai indică faptul că industria, intermedierile financiare și asigurările, tranzacțiile imobiliare și mai multe servicii publice și sociale nu au contribuit la modificarea PIB. [...]
Un document ANAF care avertizează despre evaziune fiscală, trimis fără a preciza suma datorată, a stârnit reacții în mediul online , după ce un antreprenor a publicat notificarea primită și a întrebat ce înseamnă. Situația a fost relatată pe platforma Reddit, în comunitatea RoFiscalitate2 , unde utilizatorul a publicat documentul primit de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Documentul, intitulat „Înștiințare”, este emis de Ministerul Finanțelor și ANAF și informează contribuabilul că în evidența fiscală apar obligații restante reprezentând impozite sau contribuții sociale cu reținere la sursă. În notificare se menționează că neplata acestor obligații în termen de 60 de zile de la scadență poate constitui infracțiune, potrivit legislației privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Particularitatea documentului este însă faptul că nu menționează suma datorată , ceea ce a generat confuzie. Utilizatorul care a publicat notificarea a explicat că, verificând ulterior situația, a descoperit că restanța provenea dintr-o întârziere de două zile la plata unor taxe, ceea ce a generat penalități minore care s-au acumulat în timp. Mai mulți utilizatori au comentat că astfel de notificări sunt trimise uneori automat de sistemul ANAF și pot ajunge chiar și la contribuabili care nu au datorii semnificative sau în cazul unor erori administrative. Alții au recomandat verificarea situației fiscale în Spațiul Privat Virtual (SPV) sau solicitarea unei fișe de evidență fiscală pentru clarificarea eventualelor restanțe. Documentul publicat arată că ANAF recomandă contribuabililor fie să achite imediat obligațiile fiscale restante, fie să solicite facilități fiscale precum eșalonarea la plată. În lipsa acestor măsuri, autoritățile avertizează că anumite datorii fiscale, în special cele rezultate din taxe reținute la sursă, pot intra sub incidența legislației penale. Cazul a devenit viral în comunitatea online, unde mai mulți antreprenori au relatat experiențe similare cu notificări fiscale trimise fără detalii clare privind suma sau natura exactă a obligațiilor. [...]
România avea în februarie 2026 aproape 4,7 milioane de pensionari, iar pensia medie a ajuns la 2.780 de lei , potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Cu toate acestea, economiștii avertizează că sistemul public de pensii devine tot mai greu de susținut și ar putea intra într-o criză majoră în următorii ani, relatează Digi24 . Aproape 4,7 milioane de pensionari în România Conform statisticilor oficiale, în februarie 2026 erau 4.688.092 de pensionari , cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna precedentă. Valoarea totală a pensiilor plătite în acea lună s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei . Structura principalelor tipuri de pensii arată astfel: Tip pensie Număr beneficiari Pensie medie Limită de vârstă 3.783.636 3.111 lei Pensie anticipată 64.429 2.530 lei Pensie de invaliditate 393.857 1.089 lei Pensie de urmaș 446.078 1.506 lei O categorie aparte este cea a foștilor agricultori , care numără 526.868 de pensionari și primesc o pensie medie de doar 718 lei , mult sub media generală. Presiunea asupra sistemului de pensii crește Economistul Cristian Păun avertizează că sistemul public de pensii din România va deveni tot mai dificil de finanțat în următorul deceniu. Potrivit acestuia, problema principală va apărea după 2030 , când generația numeroasă a „decrețeilor” va începe să se pensioneze. Această generație este formată din persoanele născute după decretul din 1966 prin care regimul comunist a interzis avorturile, ceea ce a dus la o creștere bruscă a natalității. Când acești oameni vor ieși din activitate, presiunea asupra bugetului de pensii ar putea crește semnificativ. Cum funcționează Pilonul 1 și de ce apar probleme Sistemul public de pensii – Pilonul 1 – funcționează pe baza solidarității între generații. Contribuțiile angajaților din prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari. Problemele apar atunci când: numărul contribuabililor scade numărul pensionarilor crește populația îmbătrânește migrația reduce forța de muncă activă În aceste condiții, raportul dintre angajați și pensionari devine tot mai dezechilibrat. Pensiile private, soluția pe termen lung Economiștii consideră că soluția ar fi consolidarea sistemului de pensii private. În România există trei piloni: Pilonul 1 – sistemul public de stat Pilonul 2 – pensii private obligatorii Pilonul 3 – pensii private facultative În prezent însă, veniturile la bătrânețe depind în principal de Pilonul 1. Specialiștii spun că ar fi ideal ca pensia finală să provină în mod echilibrat din toate cele trei sisteme. Cristian Păun avertizează că, fără reforme majore, sistemul public de pensii ar putea deveni din ce în ce mai greu de susținut. „Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă”, a spus economistul, subliniind că majorarea pensiilor ar pune presiune suplimentară asupra bugetului sau ar necesita creșteri semnificative de taxe. Un sistem aflat la răscruce România se confruntă simultan cu scăderea natalității, migrația forței de muncă și îmbătrânirea populației . Aceste tendințe pun sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii și obligă autoritățile să caute soluții structurale pentru viitor. [...]