Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Comisia Europeană ia în calcul o derogare care ar permite statelor UE, inclusiv România, să finanțeze măsuri de sprijin pentru energie fără ca o parte din aceste cheltuieli să apese direct în calculele fiscale europene , într-un context de scumpiri alimentate de escaladarea conflictului din Iran, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare bugetară: Bruxelles-ul caută un echilibru între disciplina fiscală și nevoia de intervenție rapidă într-un șoc energetic. Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste sume să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. În practică, ar fi un „spațiu” suplimentar de cheltuieli pentru a amortiza impactul prețurilor ridicate asupra gospodăriilor și companiilor. Ce presupune „portița” fiscală și de ce contează Mecanismul ar putea fi folosit pentru finanțarea unor intervenții precum: scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili; ajutoare pentru industriile afectate; măsuri de stabilizare a costurilor energetice. În același timp, scoaterea acestor cheltuieli „în afara” cadrului fiscal european poate ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate, în condițiile în care regulile fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile pe traiectorii sustenabile după anii de cheltuieli excepționale (pandemie, criza energetică, creșterea cheltuielilor de apărare). Contextul: scumpiri la energie și presiune pe inflație Creșterea prețurilor la energie a revenit în prim-plan după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente încă de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie. Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele UE de reducere a dependenței de combustibili fosili, criticând anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, pe motiv că sunt costisitoare și pot slăbi stimulentele de reducere a consumului. Ce ar însemna pentru România Pentru București, o eventuală derogare ar putea conta într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. În material se arată că România are angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026. România a folosit anterior mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili. O flexibilizare a regulilor europene ar putea oferi spațiu suplimentar pentru finanțarea unor astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese imediat asupra țintelor fiscale asumate față de Bruxelles, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată. Deocamdată, discuțiile sunt într-o etapă de analiză, iar calendarul și condițiile exacte ale unei eventuale propuneri oficiale nu sunt încă clare. [...]
Oficialii economici ai Rusiei avertizează că bugetul de război devine nesustenabil , pe fondul creșterii deficitului și al riscului de recesiune, potrivit Mediafax , care citează informații și documente analizate de Bloomberg . Semnalul ar fi venit dinspre Ministerul rus de Finanțe și banca centrală , care au transmis Kremlinului că nivelul actual al cheltuielilor de apărare prognozate riscă să împingă deficitul bugetar pe o traiectorie „periculoasă”, conform unor persoane familiarizate cu situația. În acest context, acești oficiali ar fi propus noi reduceri ale cheltuielilor pentru apărare și au susținut că redresarea finanțelor publice va fi dificilă fără măsuri de eficientizare. Presiune internă: tăieri cerute de Finanțe, rezistență din Apărare În interiorul aparatului de stat, pozițiile sunt divergente. Pe de o parte, oficiali din Ministerul Apărării și o parte a Kremlinului ar susține menținerea bugetului militar, argumentând că reducerile ar lovi economia, deoarece „multe companii depind de contractele cu armata”. Pe de altă parte, potrivit Bloomberg, Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor din Ministerul de Finanțe să identifice reduceri în alte zone ale bugetului înainte de a viza apărarea. „Gaura” de finanțare și riscul de recesiune Bloomberg mai relatează că Ministerul Apărării nu doar că se opune reducerilor, ci ar cere bani suplimentari pentru a acoperi un gol de finanțare care ar putea ajunge anul acesta la trei trilioane de ruble , echivalentul a aproximativ 36 de miliarde de dolari (aprox. 162 miliarde lei) . În paralel, economia Rusiei se apropie de recesiune după revizuirea în scădere a prognozei de creștere. Ministerul Economiei ar aștepta acum un avans al PIB de 0,4% în 2026 , față de 1,3% estimat anterior, iar datele oficiale arată că economia s-a contractat în primul trimestru pentru prima dată în trei ani. Deficit în creștere, rezerve mai mici, opțiuni fiscale pe masă Deficitul bugetar ar fi crescut puternic în primele patru luni ale anului, în pofida creșterii veniturilor din petrol, influențată de războiul din Orientul Mijlociu. Totodată, rezervele Rusiei ar fi „mult mai mici” decât înainte de invazie, iar sancțiunile continuă să afecteze veniturile din petrol și gaze, potrivit aceleiași surse. Ca opțiune de acoperire a deficitului, Rusia ar lua în calcul o taxă pe profiturile excepționale ale unor producători de materii prime și bănci, mai notează Bloomberg, citat de Mediafax. [...]
Așteptările de consum pentru 2026 se răcesc , după ce 30% dintre români spun că anul viitor va fi mai dificil decât 2025, iar presiunea prețurilor rămâne principala sursă de îngrijorare, potrivit Economedia , care citează un studiu AHA Moments („Romanians State of Mind”). În acest context, cercetarea indică o schimbare de comportament cu relevanță directă pentru retail și bunuri de larg consum: oamenii devin mai prudenți financiar, își reduc consumul și își „renegociază” cheltuielile pe categorii, fără să renunțe complet la cumpărături. Prețurile, principalul factor de presiune în percepția populației Studiul arată că 2025 este evaluat drept cel mai dificil an din ultimii cinci ani, iar percepția despre 2026 rămâne apăsată de scumpiri. Principala preocupare este creșterea prețurilor la produsele de bază, utilități și combustibil. Un indicator relevant pentru sensibilitatea la costuri: îngrijorarea față de prețul carburanților a avut, pentru 2026, cel mai mare salt față de acum un an, cu +13 puncte procentuale , până la 58% dintre respondenți. Cum se ajustează consumul: „mai ieftin”, „mai rar”, dar nu la copii Autorii studiului descriu o repoziționare a consumului în funcție de importanța percepută a categoriilor: la produse esențiale (alimente, igienă, curățenie), oamenii tind să mențină cantitatea, dar să aleagă variante mai accesibile; la „mici recompense personale” (dulciuri, băuturi, cosmetice), preferă cantități mai mici sau cumpărături mai rare, în locul renunțării la brandurile preferate; o excepție explicită: produsele pentru bebeluși sunt „ultima categorie” la care se fac compromisuri. Semnal ușor pozitiv în 2026, dar cu risc de inversare Deși pesimismul a dominat finalul lui 2025, primul trimestru din 2026 aduce un semnal moderat de îmbunătățire: calitatea vieții percepute a crescut de la 5,9 la 6,3 din 10 între decembrie 2025 și martie 2026. Autorii notează însă că presiunile recente pot ajusta trendul „în orice direcție”. Pe fondul stresului financiar, 44% dintre respondenți spun că se refugiază în relațiile cu familia și prietenii, iar familia și sănătatea rămân principalele surse de fericire. Metodologie și eșantion Rezultatele provin din studiul „Romania’s State of Mind”, realizat de AHA Moments în ultimii cinci ani. Datele sunt colectate online, iar cele mai recente au fost culese între decembrie 2025 și martie 2026, pe eșantioane de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani . [...]
Bulgaria intră în procedura de deficit excesiv, cu risc de costuri mai mari de finanțare , după ce Comisia Europeană urmează să plaseze Sofia sub mecanismul de supraveghere pentru depășirea pragului bugetar de 3% din PIB, potrivit Ziarul Financiar . Decizia este așteptată săptămâna viitoare și vine la doar câteva luni după aderarea Bulgariei la zona euro (în ianuarie). Deficitul anual al Bulgariei a urcat anul trecut la 3,5% din PIB, peste limita de 3% aplicată statelor din zona euro. Procedura de deficit excesiv este instrumentul prin care UE cere statelor să corecteze derapajele bugetare; dincolo de componenta de reglementare, măsura poate avea efecte de piață, prin „stigmat” și printr-un posibil cost mai ridicat al împrumuturilor, notează publicația. Deficitul, pe trend de creștere în prognozele Comisiei Europene Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene indică o deteriorare suplimentară a deficitului Bulgariei în următorii ani: 4,1% din PIB anul viitor; 4,3% din PIB în 2027. În acest context, premierul Rumen Radev a susținut că deficitul va fi mai mare și în acest an, invocând „moștenirea grea” preluată de actualul guvern. „Anul acesta deficitul va fi şi mai mare. Balonul s-a spart. Acesta este rezultatul moştenirii grele pe care am preluat-o.” De ce a depășit Bulgaria pragul de 3% Bulgaria respectase până anul trecut condițiile fiscale asociate zonei euro (deficit sub 3% și datorie publică sub 60% din PIB). Presiunile asupra bugetului au venit, potrivit articolului, din: majorări salariale; costuri mai mari cu pensiile; cheltuieli militare; neatingerea unor ținte ambițioase de venituri fiscale. Context european: cine mai este în procedură și cine e exceptat Alte zece state sunt deja sub procedura de deficit excesiv, inclusiv Italia și Franța. Italia a încercat să coboare deficitul sub 3% anul trecut pentru a ieși din procedură, dar nu a reușit. În schimb, Malta, care și-a redus deficitul la 2,2% anul trecut, va ieși din procedură. Totodată, unele țări cu deficite estimate peste 3% – inclusiv Germania – nu vor intra anul acesta în procedură, datorită unei clauze care exonerează anumite cheltuieli legate de apărare. Miza pentru Sofia: corecție rapidă sau prelungirea presiunii Assen Vassilev, fost ministru de finanțe și parlamentar din partea partidului liberal PPDB, a declarat că guvernul ar trebui să revină încă din 2026 la deficitul de 3% cerut de UE și a susținut că procedura s-ar putea închide fără consecințe dacă Bulgaria se încadrează în acest an. „Procedura va fi încheiată şi nu vor exista consecinţe pentru Bulgaria dacă reuşim să ne încadrăm anul acesta.” [...]
România ar urma să treacă de 500 mld. euro PIB în 2028 , pe un scenariu de creștere care accelerează spre 3% pe an până în 2031, într-un context în care ierarhia globală a marilor economii se reconfigurează, cu India drept principalul „câștigător” de poziții, potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza estimărilor FMI din actualizarea „World Economic Outlook” (aprilie 2026). România: pragul de 500 miliarde și ritmul de creștere până în 2031 Pentru România, estimarea indică un PIB de 480,83 miliarde în 2026, cu o creștere de 0,7%. În 2028, PIB-ul ar urma să depășească 500 miliarde (506,16 miliarde), pe fondul unei creșteri de 2,7%, iar până în 2031 ar ajunge la 553,63 miliarde, cu un ritm anual de 3,1% în 2030 și 2031. Conform datelor prezentate în material, traiectoria anuală estimată este: 2026: +0,7% | 480,83 mld. 2027: +2,5% | 492,85 mld. 2028: +2,7% | 506,16 mld. 2029: +2,9% | 520,84 mld. 2030: +3,1% | 536,98 mld. 2031: +3,1% | 553,63 mld. Notă: în text apar atât euro, cât și dolari în secțiunea despre România; materialul nu explică explicit conversia sau unitatea unitară pentru toate valorile din această subsecțiune. Reconfigurarea economiei globale: India urcă, SUA și China rămân „în liga lor” La nivel global, SUA și China sunt așteptate să rămână pe primele două locuri până în 2031, cu economii semnificativ mai mari decât restul. Estimările indică o majorare a PIB-ului fiecăreia cu aproximativ 6,6 trilioane de dolari (6.600 miliarde de dolari), echivalentul unei creșteri de circa 20% pentru SUA și 32% pentru China. Schimbarea majoră de ierarhie este proiectată în dreptul Indiei: FMI estimează că India va depăși Japonia și Regatul Unit până în 2028 (când ar trece de 5 trilioane de dolari), iar până în 2031 ar urma să depășească și Germania, ajungând la un PIB de 6,8 trilioane de dolari (6.800 miliarde de dolari). Pe intervalul 2026–2031, India ar avea cea mai rapidă creștere dintre economiile mari, de 63,5%. Analiza citată de Economedia folosește și o sinteză realizată de Visual Capitalist , care agregă date din surse precum FMI și Banca Mondială: economii emergente precum India, Brazilia și Mexic ar urma să câștige poziții în clasament. Rusia, singura mare economie cu scădere nominală estimată În proiecțiile până în 2031, Rusia este indicată drept singura economie majoră care ar urma să înregistreze o scădere a PIB-ului nominal (-1,6% între 2026 și 2031). În acest scenariu, Brazilia, Canada și Mexicul ar depăși Rusia în clasamentul global. Printre explicațiile menționate se numără dependența de exporturile de petrol și gaze, productivitatea slabă și efectele sancțiunilor economice impuse de SUA și Uniunea Europeană, pe lângă declinul demografic accentuat după izbucnirea războiului din Ucraina. [...]
Jeff Bezos cere eliminarea impozitului pe venit pentru persoanele cu venituri mici , argumentând că aportul lor la buget este marginal și că povara fiscală ar trebui mutată mai mult către cei foarte bogați și marile companii, potrivit Focus . Miza este una de politică fiscală: cât de realistă este o scutire largă de impozit pe venit pentru „low earners” și cine ar acoperi golul de venituri bugetare. Bezos a declarat, într-o discuție cu jurnalistul Andrew Ross Sorkin de la CNBC , că impozitul pe venit plătit de cei cu venituri mici este „o contribuție mică pentru guvern” și că, în opinia lui, „ar trebui să fie zero”. Argumentul lui Bezos: contribuție mică la venituri, povară mare la nivel individual În susținerea ideii, Bezos invocă o distribuție a veniturilor fiscale: cei mai bogați 1% ar genera aproximativ 40% din toate veniturile din taxe, în timp ce jumătatea de jos ar contribui cu doar 3%, conform explicației sale citate de publicație. Ca exemplu, el a menționat o asistentă medicală din Queens cu un venit anual de circa 75.000 de dolari (aprox. 322.500 lei), despre care spune că nu ar trebui „rugată să trimită bani la Washington”, adăugând că „nu are sens”. Materialul nu precizează ce prag de venit ar include, în practică, categoria „venituri mici”, dincolo de acest exemplu. Problema de fond: fără mecanism de finanțare, rămâne o poziționare Bezos nu a detaliat cum ar putea fi implementată o astfel de scutire și nici cum ar fi compensată pierderea de venituri bugetare. În lipsa unui mecanism, propunerea rămâne o poziție de principiu, nu un plan fiscal. În paralel, în spațiul politic american există inițiative care merg în direcția reducerii poverii fiscale pentru veniturile mici. În martie, senatorul Cory Booker a vorbit despre Keep Your Pay Act , care ar prevedea ca primii 75.000 de dolari (aprox. 322.500 lei) din venit să fie neimpozabili pentru gospodării, finanțarea urmând să vină din faptul că „cei mai bogați și cele mai mari companii” ar plăti „în sfârșit partea lor echitabilă”, potrivit declarației citate. Inițiativa este prezentată ca o cerere, nu ca o măsură adoptată. Context european: discuții similare și în Germania, cu țintă 2027 Focus notează că și în Germania tema revine recurent, iar coaliția „negru-roșu” ar avea în plan o reformă fiscală pentru 2027, menită să reducă povara pentru veniturile mici și medii. Potrivit Tagesschau , ar urma să fie vizați în special cei cu venituri brute lunare între 2.500 și 3.000 de euro, însă modul de finanțare nu este încă stabilit. [...]
România rămâne în a doua jumătate a clasamentului global al percepției corupției în 2025 , cu 45 de puncte din 100, într-o zonă asociată cu probleme persistente de integritate în instituțiile statului, potrivit Adevărul , care citează date din Indicele de Percepție a Corupției (CPI) publicat de Transparency International . Indicele CPI măsoară percepția asupra nivelului corupției din sectorul public pe o scară de la 0 la 100: scorurile mari indică state considerate „curate”, iar scorurile mici semnalează corupție percepută ca ridicată. În raportul pentru 2025, media globală este 42 de puncte, iar majoritatea țărilor analizate sunt sub pragul de 50, ceea ce sugerează o problemă extinsă la nivel internațional. Unde se poziționează România și cum arată comparația regională Cu 45 de puncte, România este plasată „în jurul locurilor 70-80” la nivel mondial, conform materialului. În regiune, scorul este ușor mai bun decât al unor vecini, dar diferențele rămân mici, ceea ce indică o vulnerabilitate comună în Europa de Est. Comparativ, în articol sunt menționate următoarele scoruri: Republica Moldova: 42 de puncte Bulgaria: 40 de puncte Ungaria: 40 de puncte Ucraina: 36 de puncte De ce contează: distanța față de statele „curate” rămâne mare În vârful clasamentului se află Danemarca (89 de puncte), urmată de Finlanda (88) și Singapore (84), prezentate ca exemple de administrații eficiente și relativ ferite de influențe politice directe asupra deciziilor publice. Diferența față de România este semnificativă: țările de top au aproape dublul scorului României, ceea ce, în interpretarea sursei, reflectă decalaje în funcționarea instituțiilor și în nivelul de încredere al populației. La polul opus, Somalia are cel mai mic scor (9 puncte), iar în grupul statelor cu corupție percepută ca foarte ridicată sunt enumerate Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, potrivit Visual Capitalist , citat în articol. Tendință globală: tot mai puține state în zona de top Raportul indică și o comprimare a „elitei” țărilor cu scoruri foarte ridicate: dacă în urmă cu aproximativ un deceniu existau 12 state cu peste 80 de puncte, în prezent au mai rămas doar cinci. În acest context, este dat și exemplul Statelor Unite, cu 64 de puncte și locul 29, descris ca cel mai slab rezultat de la introducerea metodologiei actuale a indicelui. [...]
Bulgaria riscă să intre în procedura de deficit excesiv a UE la câteva luni după adoptarea euro , ceea ce ar aduce țara sub monitorizare fiscală mai strictă și ar impune măsuri de corecție bugetară, potrivit G4Media . Premierul Rumen Radev a declarat că Bulgaria ar urma să fie inclusă miercuri în procedura de deficit excesiv, la doar câteva luni după aderarea la zona euro (1 ianuarie 2026). El a acuzat fostul guvern de centru-dreapta că ar fi „manipulat datele fiscale” pentru a îndeplini criteriile de convergență necesare intrării în zona euro. „Au mințit pentru a împinge Bulgaria în zona euro”, a declarat Rumen Radev jurnaliștilor, după revenirea sa de la Bruxelles. Ce înseamnă procedura și de ce contează Procedura de deficit excesiv este mecanismul prin care UE obligă statele care depășesc regulile fiscale europene să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB într-un termen stabilit. În practică, aceasta presupune o supraveghere mai strictă din partea Comisiei Europene și presiune pentru ajustări bugetare. Potrivit prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene , Bulgaria ar putea avea în 2026 un deficit de 4,1% din PIB. În plus, țara se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflației din zona euro, conform aceleiași surse. Dacă estimările vor fi confirmate, Bulgaria ar deveni prima țară care intră în zona euro și ajunge rapid sub componenta fiscală corectivă a UE. Ar fi, totodată, prima procedură de deficit excesiv pentru Sofia după închiderea celei precedente, în 2012. Reacții politice și următorii pași la Bruxelles Radev a ajuns la conducerea țării în luna mai, după ce partidul său populist de stânga, Bulgaria Progresivă, a câștigat alegerile din aprilie și a obținut prima majoritate formată dintr-un singur partid din ultimii 30 de ani. Comisia Europeană a refuzat să comenteze înainte de publicarea pachetului privind semestrul european, programată pentru săptămâna viitoare. Fostul ministru de Finanțe Temenuzhka Petkova (GERB) a respins acuzațiile premierului și a susținut că Bulgaria s-a încadrat în limita de deficit de 3% în 2025 datorită clauzei europene de flexibilitate privind cheltuielile pentru apărare. Ea a adăugat că eventualele probleme financiare ar fi apărut din cauza deciziilor luate de administrația interimară. În același context, posibila declanșare a procedurii vine la câteva zile după ce Bruxelles-ul a deblocat 370 de milioane de euro din fonduri europene înghețate pentru Bulgaria, în timp ce alte aproximativ 3 miliarde de euro rămân blocate până la implementarea reformelor în justiție și anticorupție. [...]
Miliardarii americani își diversifică tot mai agresiv rezidența și cetățenia , pe fondul riscurilor fiscale și politice din SUA, iar țări precum Noua Zeelandă, Costa Rica sau Thailanda încep să culeagă beneficii directe din acest val, potrivit HotNews . Cazul lui Peter Thiel , cofondator PayPal și Palantir Technologies, care s-a mutat în Argentina, și-a înscris copiii la școală și a cumpărat o locuință într-un cartier foarte bogat din Buenos Aires, este prezentat ca exemplu al unui tipar mai larg: America rămâne o „investiție” importantă pentru cei foarte bogați, dar tot mai mulți își construiesc un „plan B”, potrivit Business Insider. „Diversificarea suverană”: pașapoarte, regimuri fiscale și o jurisdicție de rezervă Charlie Garcia, fondatorul clubului R360 (pentru centimilionari), descrie fenomenul drept „diversificare suverană”, adică extinderea opțiunilor dincolo de o singură țară, prin: deținerea de pașapoarte multiple; acces la regimuri fiscale multiple; cel puțin o jurisdicție „Plan B” în emisfera sudică. 142.000 de persoane cu avere mare au migrat în 2025, un record Migrația persoanelor cu avere netă mare (definite ca având active lichide de peste 1 milion de dolari) a atins un nivel record în 2025: 142.000 de persoane s-au mutat în alte țări, potrivit firmei Henley & Partners . Estimarea este că numărul va depăși 165.000 în acest an. Cine câștigă din acest trend: țări care concurează pentru „epicentrul” miliardarilor Mai multe destinații își ajustează politicile pentru a atrage capital și rezidenți foarte bogați. HotNews notează că: Noua Zeelandă a văzut o creștere bruscă a aplicațiilor din SUA după relaxarea regulilor pentru viza „de aur” (oficial, viza de rezidență „Active Investor Plus”); Costa Rica și Thailanda au raportat, de asemenea, creșteri ale numărului de migranți cu venituri mari. De ce pleacă: presiune fiscală și riscuri politice, plus temeri „existențiale” Pentru familiile foarte bogate, miza principală este să aibă opțiuni, iar regimul de taxe este un stimulent major, potrivit lui Garcia. În California, legiuitorii iau în calcul supunerea la vot a unui impozit excepțional de 5% pe averea netă a miliardarilor care locuiesc în stat. În New York a fost adoptat un impozit pentru locuințele secundare de lux. Pe lângă fiscalitate, sunt invocate și preocupări legate de scena politică, dar și amenințări globale, de la evoluția inteligenței artificiale până la riscul unei escaladări nucleare. Argentina, o alegere atipică, dar utilă ca „ușă deschisă” Garcia consideră Argentina o destinație neobișnuită, având în vedere istoricul de inflație, crize valutare, controale de capital și schimbări legislative bruște. Totuși, logica pentru miliardari nu este ca țara să devină „următorul Miami”, ci să funcționeze ca o opțiune suplimentară — o jurisdicție de rezervă, păstrată „deschisă” pentru orice eventualitate. [...]
AUR vrea să introducă o scutire de impozit pentru chiria plătită de angajatori studenților angajați , printr-o modificare a Codului Fiscal, cu un plafon de 1.000 de lei pe lună, potrivit News . Măsura ar crea o nouă facilitate fiscală condiționată, cu impact direct asupra costurilor salariale și a obligațiilor de verificare pentru angajatori. Ce prevede inițiativa și cui i se aplică AUR anunță că a depus în Parlament o inițiativă legislativă care introduce un „regim fiscal neimpozabil” pentru chiria suportată de angajatori în cazul studenților angajați cu vârsta de până la 26 de ani. Proiectul, inițiat de deputatul AUR Bogdan Velcescu , stabilește un plafon de 1.000 de lei lunar pentru contravaloarea chiriei care ar urma să fie tratată ca venit neimpozabil. Modificarea propusă în Codul Fiscal și condițiile de acordare Concret, proiectul prevede completarea art. 76 alin. (4) din Codul Fiscal , astfel încât contravaloarea chiriei, în limita plafonului, să fie considerată venit neimpozabil pentru salariații studenți. Facilitatea ar putea fi acordată doar dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, conform textului citat de News: beneficiarul nu deține o locuință în proprietate sau în folosință în localitatea în care lucrează; există un contract de închiriere încheiat legal ; verificarea documentelor justificative revine angajatorului. De ce contează: efecte fiscale și obligații operaționale pentru angajatori Dincolo de sprijinul invocat pentru studenți, propunerea are o componentă de reglementare fiscală: dacă ar fi adoptată, ar extinde lista veniturilor neimpozabile și ar introduce, în practică, un mecanism în care angajatorul trebuie să colecteze și să verifice documente (condiții de locuire și contract de închiriere) înainte de a aplica facilitatea. În expunerea de motive, AUR susține că pentru mulți studenți care lucrează în timpul facultății costul chiriei a devenit principalul obstacol în menținerea echilibrului între studii și muncă și că presiunea financiară „crește riscul abandonului universitar”. Context: argumentele inițiatorului Deputatul Bogdan Velcescu afirmă că a ajuns la această propunere după discuții cu studenți, menționând dificultatea de a acoperi simultan „salariul de student” și chiria în centre universitare precum București, Iași, Cluj și Timișoara. Ce urmează Inițiativa a fost depusă în Parlament; materialul News nu precizează calendarul dezbaterilor sau șansele de adoptare și nici impactul bugetar estimat al măsurii. [...]
ANAF a intensificat controalele pe prețuri de transfer, iar verificările pe tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde lei au dus la obligații fiscale suplimentare de circa 655 milioane lei , potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare și conformare: autoritatea fiscală indică explicit că țintește situațiile în care tranzacțiile cu afiliați pot diminua baza impozabilă în România sau pot genera pierderi fiscale nejustificate. În perioada iunie 2025 – mai 2026, ANAF a derulat controale fiscale axate pe prețurile de transfer (prețurile practicate între persoane afiliate), iar în intervalul iunie 2025 – aprilie 2026 au fost verificați 152 de contribuabili. Selecția a vizat, în general, societăți cu volume semnificative de tranzacții intra-grup, pierderi recurente sau profitabilitate redusă față de companii comparabile din aceeași industrie. Ce sume a stabilit ANAF și de unde vin ajustările Din obligațiile suplimentare de aproximativ 655 milioane lei stabilite în urma controalelor, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit. În plus, ajustările de prețuri de transfer au generat separat aproximativ 179 milioane lei impozit pe profit suplimentar, adică aproape 46% din totalul impozitului pe profit suplimentar stabilit în urma verificărilor. La nivelul bazei impozabile, ANAF arată că aceasta a fost majorată cu peste 3,38 miliarde lei, din care aproximativ 2,21 miliarde lei provin direct din ajustări de prețuri de transfer. Valoarea totală a ajustărilor efectuate în cadrul controalelor fiscale a fost de aproximativ 2,27 miliarde lei. Controalele au influențat și pierderile fiscale declarate: pierderile fiscale ale societăților verificate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde lei, dintre care aproape 886 milioane lei provin din ajustări de prețuri de transfer. Ce au urmărit inspectorii în controalele pe tranzacții intra-grup ANAF precizează că verificările au analizat structura, valoarea și natura tranzacțiilor derulate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane independente, pentru a evalua impactul tranzacțiilor intra-grup asupra rezultatului fiscal. Printre elementele verificate s-au numărat: justificarea economică a tranzacțiilor; documentarea serviciilor intra-grup achiziționate; profilul funcțional al companiilor (funcții, active, riscuri); structura bazei de cost și a veniturilor aferente tranzacțiilor; nivelul marjelor de profitabilitate aplicate asupra bazei de cost; politicile de alocare și refacturare a costurilor; coerența dintre documentația de prețuri de transfer și conduita efectivă a părților. În mai multe cazuri, inspectorii au constatat costuri semnificative din tranzacții intra-grup fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile, beneficiul economic ori necesitatea lor pentru activitatea din România. Contestații: cât s-a confirmat din deciziile ANAF O parte importantă a rezultatelor a fost menținută și în procedurile administrative de contestare. Valoarea totală a impozitului pe profit contestat a fost de aproximativ 324 milioane lei, din care peste 141 milioane lei au vizat ajustări de prețuri de transfer. Din totalul sumelor contestate, aproximativ 193 milioane lei (aproape 60%) au fost respinse, iar valoarea sumelor admise a fost de aproximativ 260.000 lei. ANAF interpretează aceste rezultate ca un indiciu că selecția contribuabililor a fost susținută de analiza de risc și că constatările au avut bază în documentele și datele analizate. Unde s-au concentrat cele mai mari ajustări Ajustările sunt concentrate la un număr restrâns de contribuabili: primele 15 companii analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor, iar primele 10 companii cumulează aproximativ 60%. Sectoarele în care au fost identificate cele mai importante ajustări includ: producția și distribuția de componente auto; producția și distribuția de produse petroliere; producția industrială de echipamente și componente mecanice; industria textilă; sectorul imobiliar; servicii de transport. Ce transmite ANAF companiilor ANAF susține că obiectivul controalelor nu este sancționarea tranzacțiilor intra-grup în sine, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale. Recomandarea către contribuabili este documentarea „completă și contemporană” a tranzacțiilor intra-grup și alinierea politicilor de prețuri de transfer la realitatea economică și operațională, pentru reducerea riscurilor fiscale și creșterea conformării voluntare. [...]
Rata șomajului rămâne ridicată la tineri, deși numărul total de șomeri a scăzut față de martie , arată datele citate de Economica , pe baza statisticii oficiale transmise prin Agerpres . În aprilie 2026, numărul șomerilor (15–74 ani) a fost estimat la 512.100 de persoane, în scădere față de luna precedentă (533.800), dar peste nivelul din aprilie 2025 (501.900). Din perspectivă economică, combinația dintre scăderea lunară și creșterea anuală sugerează o îmbunătățire pe termen scurt, dar o presiune mai mare pe piața muncii față de anul trecut. Diferențe pe sexe: șomaj ușor mai mare la femei În perioada analizată, rata șomajului la femei a fost cu 0,1 puncte procentuale peste cea a bărbaților: 6,3% la femei, respectiv 6,2% la bărbați. Tinerii rămân punctul vulnerabil al pieței muncii Nivelul care „reține în continuare atenția”, potrivit sursei citate, este rata șomajului în rândul tinerilor (15–24 ani) , de 28,8%, înregistrată în perioada ianuarie–martie 2026. Adulții (25–74 ani): rată mai mică, dar majoritari în totalul șomerilor Pentru categoria 25–74 ani, rata șomajului a fost estimată la 4,9% în aprilie 2026 (4,8% la bărbați și 5% la femei). Ca volum, șomerii din această categorie reprezintă 73,3% din totalul șomerilor estimați pentru aprilie 2026, ceea ce indică faptul că, deși riscul de șomaj este mult mai mare la tineri, cea mai mare parte a șomajului ca număr absolut se regăsește în rândul adulților. [...]