Știri
Știri din categoria Economie
Economia României a intrat în recesiune după ani de creștere rapidă, iar efectele sunt deja vizibile în viața de zi cu zi a antreprenorilor și a consumatorilor, potrivit unei analize publicate de Bloomberg. Un exemplu este cazul lui Adrian Sălereanu, proprietarul unui restaurant din București, care după 15 ani de activitate a fost nevoit să își închidă afacerea din cauza costurilor tot mai mari și a scăderii numărului de clienți.
Antreprenorul, în vârstă de 50 de ani, spune că a încercat să salveze afacerea prin schimbarea furnizorilor și reducerea personalului, ajungând să își servească singur clienții alături de soția sa. Nici aceste măsuri nu au fost însă suficiente. Facturile ridicate la energie, taxele crescute și scăderea puterii de cumpărare au făcut imposibilă continuarea activității fără pierderi.
Cazul restaurantului din București nu este singular. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Sierra Quadrant, cel puțin 5.000 de companii din România au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență doar în luna ianuarie, cele mai multe din sectorul serviciilor orientate către consumatori.
Principalele probleme cu care se confruntă firmele sunt:
Nu cu mult timp în urmă, România era considerată una dintre cele mai dinamice economii din Europa de Est, rivalizând cu Polonia. În prezent însă, țara se confruntă cu o corecție economică severă.
În ultimii doi ani, România s-a situat pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în mai multe clasamente economice importante:
| Indicator economic | Situația României în UE |
|---|---|
| Deficit bugetar | printre cele mai mari |
| Deficit comercial | printre cele mai mari |
| Inflație | cea mai ridicată |
| Costuri de împrumut | unele dintre cele mai mari |
Economiștii avertizează că această situație face economia vulnerabilă la șocuri externe, mai ales într-un context internațional tensionat, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la energie și la retragerea unor investiții din piețele emergente.
Produsul intern brut pe cap de locuitor al României a crescut semnificativ după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, însă o mare parte din această creștere a fost alimentată de consum, stimulat prin majorări salariale și reduceri de taxe.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că acest model economic nu mai este sustenabil și că guvernul încearcă acum să îl schimbe.
Executivul intenționează să crească investițiile publice la 100 de miliarde de lei în 2026, cu aproximativ 28% mai mult decât în anul precedent, mare parte din bani urmând să provină din fonduri europene.
Economiștii avertizează însă că România riscă să rămână blocată în așa-numita „capcană a veniturilor medii”, situație în care o economie crește rapid datorită forței de muncă ieftine, dar nu reușește să devină competitivă prin produse și tehnologii cu valoare adăugată mai mare.
Un exemplu relevant este industria auto. Deși Dacia, brandul Renault produs la Mioveni, a reușit să își mențină vânzările în Europa, noile modele electrice și hibride accesibile ale companiei vor fi produse în Turcia, nu în România.
În acest context, experții susțin că firmele românești trebuie să își îmbunătățească eficiența și competitivitatea, deoarece modelul bazat pe consum și stimulente guvernamentale nu mai poate susține creșterea economică.
Pentru antreprenori precum Adrian Sălereanu, realitatea este deja clară. După închiderea restaurantului, acesta intenționează să revină în sectorul construcțiilor, sperând că domeniul va oferi oportunități mai bune în actualul context economic.
Recomandate
România avea în februarie 2026 aproape 4,7 milioane de pensionari, iar pensia medie a ajuns la 2.780 de lei , potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Cu toate acestea, economiștii avertizează că sistemul public de pensii devine tot mai greu de susținut și ar putea intra într-o criză majoră în următorii ani, relatează Digi24 . Aproape 4,7 milioane de pensionari în România Conform statisticilor oficiale, în februarie 2026 erau 4.688.092 de pensionari , cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna precedentă. Valoarea totală a pensiilor plătite în acea lună s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei . Structura principalelor tipuri de pensii arată astfel: Tip pensie Număr beneficiari Pensie medie Limită de vârstă 3.783.636 3.111 lei Pensie anticipată 64.429 2.530 lei Pensie de invaliditate 393.857 1.089 lei Pensie de urmaș 446.078 1.506 lei O categorie aparte este cea a foștilor agricultori , care numără 526.868 de pensionari și primesc o pensie medie de doar 718 lei , mult sub media generală. Presiunea asupra sistemului de pensii crește Economistul Cristian Păun avertizează că sistemul public de pensii din România va deveni tot mai dificil de finanțat în următorul deceniu. Potrivit acestuia, problema principală va apărea după 2030 , când generația numeroasă a „decrețeilor” va începe să se pensioneze. Această generație este formată din persoanele născute după decretul din 1966 prin care regimul comunist a interzis avorturile, ceea ce a dus la o creștere bruscă a natalității. Când acești oameni vor ieși din activitate, presiunea asupra bugetului de pensii ar putea crește semnificativ. Cum funcționează Pilonul 1 și de ce apar probleme Sistemul public de pensii – Pilonul 1 – funcționează pe baza solidarității între generații. Contribuțiile angajaților din prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari. Problemele apar atunci când: numărul contribuabililor scade numărul pensionarilor crește populația îmbătrânește migrația reduce forța de muncă activă În aceste condiții, raportul dintre angajați și pensionari devine tot mai dezechilibrat. Pensiile private, soluția pe termen lung Economiștii consideră că soluția ar fi consolidarea sistemului de pensii private. În România există trei piloni: Pilonul 1 – sistemul public de stat Pilonul 2 – pensii private obligatorii Pilonul 3 – pensii private facultative În prezent însă, veniturile la bătrânețe depind în principal de Pilonul 1. Specialiștii spun că ar fi ideal ca pensia finală să provină în mod echilibrat din toate cele trei sisteme. Cristian Păun avertizează că, fără reforme majore, sistemul public de pensii ar putea deveni din ce în ce mai greu de susținut. „Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă”, a spus economistul, subliniind că majorarea pensiilor ar pune presiune suplimentară asupra bugetului sau ar necesita creșteri semnificative de taxe. Un sistem aflat la răscruce România se confruntă simultan cu scăderea natalității, migrația forței de muncă și îmbătrânirea populației . Aceste tendințe pun sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii și obligă autoritățile să caute soluții structurale pentru viitor. [...]
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România nu se află într-o criză economică, în ciuda intrării în recesiune tehnică la finalul lui 2025, și estimează o creștere economică de cel puțin 1% în acest an , potrivit Economedia . Declarațiile vin după ce INS a anunțat două trimestre consecutive de scădere a PIB (-0,2% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV 2025), ceea ce înseamnă recesiune tehnică. Nazare insistă însă că este vorba despre o ajustare temporară, nu despre o criză generalizată. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani.” Ministrul califică evoluția drept „o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut”, subliniind că există totuși „o creștere mică, dar reală”. Prognoză pentru 2026 Nazare afirmă că economia va continua să crească: „Economia României va crește și în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât și a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană.” El respinge interpretările alarmiste privind recesiunea tehnică: „Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier și nu este un verdict asupra economiei.” Și punctează clar: „Economia încetinește, dar nu se contractă.” Argumentele invocate de Ministerul Finanțelor Nazare susține că România a evitat un scenariu sever prin măsurile de corecție fiscală adoptate: „Alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro.” Printre indicatorii pozitivi enumerați: investiții publice record, de peste 138 miliarde lei în 2025; creșterea exporturilor cu 4,2%, peste dinamica importurilor (2,6%); șomaj în jur de 6%, fără deteriorări majore ale pieței muncii; creșterea depozitelor populației în bănci. Ministrul avertizează însă că adevăratul risc ar fi abandonarea consolidării fiscale: „Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară.” În concluzie, Nazare transmite că actuala încetinire este o etapă de ajustare după ani de deficite ridicate și stimulare bazată pe consum, iar economia ar urma să se consolideze „pe baze mai sănătoase”. [...]
INS urmează să publice vineri datele care arată dacă România a intrat în recesiune , potrivit G4Media , care notează că indicatori precum consumul și industria sugerează „șanse ridicate” pentru o recesiune tehnică. În termeni statistici, „recesiunea tehnică” este, de regulă, asociată cu două trimestre consecutive de scădere a PIB. În cazul României, miza imediată este confirmarea sau infirmarea acestei evoluții prin datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, așteptate vineri. Contextul este unul de ajustare fiscală: guvernul a adoptat la jumătatea anului trecut două pachete de măsuri care au inclus majorarea TVA și a accizelor, precum și reduceri de cheltuieli (inclusiv în educație) și tăieri de sporuri, cu obiectivul de a reduce deficitul bugetar, descris în articol drept cel mai mare din Uniunea Europeană. Conform Economedia , citată în material, datele preliminare indică o scădere a deficitului cash de la 9,4% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, alături de deblocarea fondurilor europene, menținerea ratingului și reducerea costurilor de împrumut ale statului. În același timp, articolul subliniază că măsurile de corecție bugetară au început să producă efecte secundare în economia reală, prin frânarea consumului și a investițiilor. Semnalele din mediul privat sunt prezentate ca fiind tot mai vizibile. Președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, a declarat, că în multe sectoare se simt „mugurii unei crize”, pe fondul cheltuirii „nejudicioase” a banului public și al birocratizării excesive. Dan Șucu a afirmat că în multe sectoare de activitate economică se simt „mugurii unei crize”, generată de cheltuirea „nejudicioasă” a banului public și de birocratizarea excesivă. În sprijinul ideii de încetinire, materialul enumeră o serie de observații transmise „informal” de oameni de afaceri, care conturează o posibilă răcire sincronizată a cererii și a apetitului investițional: scăderea comenzilor; reducerea intrărilor în magazine și contractarea achizițiilor (sau valori mai mici ale acestora); ieșiri la restaurant mai rare sau oprite; creșterea apelului la credite de consum, la dobânzi ridicate, pentru susținerea nivelului de trai; amânarea investițiilor mari de către companii. De ce contează: dacă datele INS vor confirma recesiunea tehnică, aceasta ar valida statistic o deteriorare pe care o parte a mediului de afaceri spune că o resimte deja, iar discuția se va muta rapid spre durata și adâncimea corecției. În același timp, articolul argumentează că o corecție „era necesară” și ar putea deveni o oportunitate de ajustare a dezechilibrelor structurale, însă cu costul unei încetiniri pe termen scurt, vizibilă în consum, industrie și investiții. [...]
Economia României traversează o perioadă de ajustare dificilă în 2026 , marcată de consum slab, inflație ridicată și scăderea veniturilor reale, iar o revenire mai clară ar putea apărea abia în 2027. Economistul-șef al Visa, Adolfo Laurenti, estimează că economia ar putea reintra pe o traiectorie de creștere structurală anul viitor , cu un avans al PIB de aproximativ 2,8%. Analiza indică faptul că România se confruntă cu o recesiune determinată de consum , alimentată de inflația ridicată – aproape 10% – și de scăderea puterii reale de cumpărare. În plus, nivelul încrederii consumatorilor este foarte redus, ceea ce afectează deciziile de cheltuire și încetinește activitatea economică. Un fenomen remarcat în datele Visa este creșterea utilizării cardurilor de credit. Economiștii avertizează însă că această evoluție nu indică o relansare a economiei, ci mai degrabă faptul că mulți consumatori folosesc creditul pentru a compensa scăderea veniturilor. Cum se schimbă comportamentul de consum Datele privind plățile arată o modificare clară a modului în care românii își gestionează cheltuielile: creșterea plăților realizate cu carduri de credit presiune asupra plăților din venituri curente (carduri de debit) orientarea către cheltuieli esențiale precum alimente, utilități și servicii de bază amânarea achizițiilor mari și a cheltuielilor discreționare În aceste condiții, numărul tranzacțiilor rămâne relativ stabil, însă valoarea totală a consumului crește foarte lent , semn al prudenței financiare. Semnalul care ar indica revenirea economiei Potrivit analizei Visa, primul semn credibil al stabilizării economice ar fi reluarea creșterii plăților realizate din venituri curente, adică prin carduri de debit. În mod normal, procesul de redresare economică urmează mai multe etape: stabilizarea veniturilor reale revenirea consumului finanțat din venituri curente normalizarea utilizării creditului reluarea treptată a cheltuielilor neesențiale Economistul Adolfo Laurenti estimează că prima parte a anului 2026 va rămâne sub presiune , însă reducerea treptată a inflației în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru stabilizarea veniturilor și pentru o revenire graduală a consumului. În această perspectivă, anul 2026 este văzut drept o perioadă de ajustare economică, în timp ce 2027 ar putea marca începutul unei creșteri economice mai solide , dacă dinamica PIB se va apropia de nivelul estimat de aproximativ 2,8%. [...]
Ilie Bolojan susține că măsurile fiscale adoptate anul trecut au fost inevitabile și neprociclice, iar amânările CCR privind reforma pensiilor magistraților afectează grav încrederea publică , potrivit declarațiilor făcute la Europa FM , în emisiunea „România în Direct”. Intervenția premierului vine în ziua în care INS a confirmat intrarea României în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB în 2025. Despre recesiune și măsurile de corecție Bolojan a respins ideea că Guvernul ar fi agravat situația economică printr-o politică prociclică: „Nu am dus o politică prociclică, a fost o politică de corecție pe care nu o puteam evita.” Premierul a explicat că ani la rând România a funcționat pe deficite mari, care au stimulat artificial consumul, fără a genera suficiente investiții productive: „Am fost cu spatele la zid în vară și a trebuit să luăm aceste măsuri să începem să corectăm deficitul.” El a comparat efectele măsurilor de austeritate cu un tratament medical: „Aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoșește o boală, uneori au efecte colaterale.” Potrivit acestuia, a doua jumătate a anului ar trebui să aducă o reașezare economică: „Va fi anul de reașezare a economiei. Este o situație temporară.” Energie și „băieții deștepți” Un punct central al intervenției a vizat blocajele din sistemul energetic. Bolojan a afirmat că România produce aproximativ 9.000 MW, însă au fost emise documentații pentru 77.000 MW, ceea ce a blocat capacitatea reală de conectare: „Băieții deștepți ne-au blocat sistemul energetic, dându-le hârtii ca să ocupe terenul.” El a susținut că prin deblocarea investițiilor și creșterea capacităților de producție și stocare cu 1.000–2.000 MW, prețul energiei ar putea scădea: „Cred că cu 10-20% pot fi scăzute prețurile.” Reforma administrației și responsabilitatea politică Referindu-se la reforma administrației, premierul a admis că salariile primarilor nu sunt exagerate, dar a atras atenția asupra costurilor totale din sistem: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite.” El a transmis și un mesaj direct privind asumarea deciziilor nepopulare: „Nu a fost o înghesuială la postul de premier. Știam că lucrurile care trebuie puse în practică nu sunt aducătoare nici de aprecieri, nici de aplauze.” În replică la criticile din coaliție privind recesiunea, Bolojan a declarat: „Atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim să fim cu toții în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate.” Critici la adresa CCR privind pensiile magistraților Premierul a fost ferm și în privința amânărilor Curții Constituționale legate de reforma pensiilor speciale ale magistraților, avertizând asupra riscului pierderii fondurilor europene: „Este foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reținuți – 231 de milioane de euro.” El a subliniat impactul asupra percepției publice: „Aceste amânări sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică.” Și a punctat că lipsa echității fiscale erodează sprijinul pentru reforme: „Altfel percepți când ești perceput ca un plătitor singular.” Declarațiile premierului conturează o perioadă de ajustare economică dificilă, în care Guvernul mizează pe corecții fiscale, investiții și reforme structurale pentru a stabiliza economia și a relua creșterea. [...]
Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB , potrivit unui mesaj transmis vineri seară . Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III. Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010. Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat. În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE , despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate. Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare. [...]
