Știri
Știri din categoria Statistici
România are aproape dublu șomajul tinerilor față de media UE, deși rata generală a șomajului rămâne apropiată de nivelul european, potrivit datelor publicate de Eurostat. Situația scoate în evidență una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței muncii din România: integrarea persoanelor sub 25 de ani în activitatea economică.
În ianuarie 2026, rata șomajului în Uniunea Europeană a coborât la 5,8%, în scădere față de 5,9% în decembrie 2025 și 6,0% în aceeași lună a anului trecut. În zona euro, indicatorul a ajuns la 6,1%. La nivelul întregii Uniuni, aproximativ 13 milioane de persoane nu aveau un loc de muncă, dintre care peste 10 milioane în statele din zona euro. Numărul total al șomerilor a scăzut cu circa 185.000 față de luna precedentă și cu aproape 274.000 comparativ cu ianuarie 2025.
În România, rata șomajului a fost de 6,0% în ianuarie 2026, echivalentul a aproximativ 491.000 de persoane fără loc de muncă. Evoluția ultimelor luni indică o relativă stabilitate: 6,1% în octombrie 2025, 6,3% în noiembrie, 6,1% în decembrie și 6,0% în prima lună din 2026. În termeni absoluți, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 8.000 față de luna anterioară.
Comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, România se situează în zona mediană. În Bulgaria și Polonia, rata șomajului este de 3,1%, în timp ce în Ungaria ajunge la 4,5%, iar în Slovacia la 5,6%. În schimb, în economii precum Finlanda, Spania sau Suedia nivelul șomajului este mult mai ridicat, depășind în unele cazuri 8–10%.
| Țară | Rata șomajului |
|---|---|
| Bulgaria | 3,1% |
| Polonia | 3,1% |
| Ungaria | 4,5% |
| Slovacia | 5,6% |
| România | 6,0% |
Diferențele apar însă puternic în cazul tinerilor. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,1% în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă peste 2,9 milioane de tineri fără loc de muncă. În România, indicatorul este mult mai ridicat: 28,2% în decembrie 2025, aproape dublu față de media europeană.
Situația contrastează cu alte state europene unde tinerii se integrează mai ușor pe piața muncii. De exemplu, rata șomajului în rândul tinerilor este de 7,1% în Germania, 9,3% în Olanda și 11,0% în Polonia. Deși în unele economii precum Suedia, Spania sau Finlanda nivelul este de asemenea ridicat, datele arată că România rămâne printre cele mai afectate state în această categorie.
Pe lângă diferențele de vârstă, statistica arată și un mic decalaj între femei și bărbați. În Uniunea Europeană, rata șomajului este de 6,0% pentru femei și 5,7% pentru bărbați. În România însă diferența este aproape inexistentă: 6,0% în cazul bărbaților și 5,9% pentru femei.
Datele Eurostat sugerează astfel că, deși piața muncii din România se menține relativ stabilă în ansamblu, integrarea tinerilor rămâne una dintre cele mai mari provocări economice ale momentului, cu efecte directe asupra dezvoltării pieței muncii și asupra migrației forței de muncă.
Recomandate
Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă , într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat . În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie. Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă. Ce arată cifrele despre dinamica șomajului în UE Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului. Tinerii rămân segmentul vulnerabil În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%. Diferențe mari între statele membre Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în: Cehia: 3,1% Bulgaria: 3,2% Polonia: 3,3% Malta: 3,5% La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în: Finlanda: 10,4% Spania: 10,3% Grecia: 9% România: datele INS indică presiune pe șomajul tinerilor Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%. INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600). În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați. Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni. [...]
România combină un nivel ridicat de antreprenoriat în rândul tinerilor cu una dintre cele mai slabe rate de ocupare din UE , un contrast care indică o piață a muncii dificilă pentru segmentul 20–29 de ani, potrivit datelor Eurostat . În 2025, România s-a situat pe locul trei în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor antreprenori (20–29 de ani) în totalul persoanelor care desfășoară activități independente (20–64 de ani): 10,3%. Pe primele două locuri au fost Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). La coada clasamentului s-au aflat Irlanda (5,1%), Bulgaria (5,3%) și Spania (5,9%). În termeni absoluți, la nivelul UE, 2,06 milioane de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani lucrau pe cont propriu în 2025, reprezentând 7,9% din totalul persoanelor care lucrau pe cont propriu cu vârste între 20 și 64 de ani. Penultimul loc la ocuparea tinerilor: 52% în România Pe piața muncii, România apare însă în partea de jos a clasamentului. În 2025, rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa 20–29 de ani a fost de 52,0%, a doua cea mai mică din UE, după Italia (47,6%). Bulgaria a urmat cu 52,7%. Media UE a fost de 65,6% în 2025, în creștere cu 6,3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai ridicate rate de ocupare în rândul tinerilor au fost în Țările de Jos (84,0%) și Malta (82,1%), urmate de Germania (77,0%). [...]
România rămâne în topul UE la vulnerabilitate socială , cu 27,4% din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, un nivel care o plasează pe locul trei în Uniunea Europeană, după Bulgaria și Grecia, potrivit datelor Eurostat citate de G4Media . Indicatorul contează direct pentru presiunea pe bugetele publice și pentru piața muncii, inclusiv prin nevoia de programe sociale și de integrare. La nivelul întregii Uniuni Europene, 92,7 milioane de persoane (20,9% din populația UE) erau expuse acestui risc, în scădere cu 600.000 față de 2024, când erau 93,3 milioane (21%). Datele au fost publicate joi de Eurostat, iar informația este transmisă de Agerpres . Unde se află România în clasamentul UE În rândul statelor membre, cele mai mari ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială s-au înregistrat în: Bulgaria: 29% Grecia: 27,5% România: 27,4% La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Cehia: 11,5% Polonia: 15% Slovenia: 15,5% Cine este mai expus la nivel european Eurostat indică diferențe relevante pe criterii demografice: femeile au avut un risc mai mare decât bărbații: 21,9% față de 19,8%; grupa 18–24 de ani a avut cel mai ridicat risc: 26,3%; persoanele de 65 de ani sau peste au avut cel mai redus risc: 18,8%. Gospodăriile cu copii: România, aproape de vârful UE În UE, 22,1% dintre persoanele care trăiau în gospodării cu copii dependenți erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 19,8% în gospodăriile fără copii dependenți. Pentru gospodăriile cu copii dependenți, rata a variat de la 29,9% în Spania și 29,4% în România, până la 12,2% în Cipru, 11,7% în Țările de Jos și 10,4% în Slovenia. [...]
România a avut cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE în februarie 2026 , un semnal de revenire rapidă după scăderea din ianuarie, într-un context în care piața europeană a rămas aproape plată, potrivit Antena 3 , care citează date Eurostat . În februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană față de ianuarie, în timp ce în zona euro au scăzut cu 0,2%. Pe acest fond, România a raportat o creștere de 8,7% de la o lună la alta, cea mai mare din UE, urmată de Slovenia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Pentru România, saltul din februarie a venit după o scădere de 4,4% în ianuarie. Ce arată comparația anuală: România, peste trendul european În ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025), lucrările de construcții au scăzut cu 2% în UE și cu 1,9% în zona euro. România s-a situat din nou în partea superioară a clasamentului, cu o creștere anuală de 15,6%, a doua după Slovenia (24,1%). Și aici, performanța României a urmat unei scăderi în luna anterioară: -2,5% în ianuarie. Detalierea pentru România: date INS pe tipuri de lucrări și clădiri Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România, în februarie 2026 față de februarie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 15,8% ca serie brută și de 13,8% ca serie ajustată (în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate). Pe seria brută, INS indică avansuri pe elemente de structură la: reparații capitale: +25,6%; construcții noi: +16,5%; întreținere și reparații curente: +6,7%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost la: clădiri rezidențiale: +27%; construcții inginerești: +21,2%; în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,5%. În comparația februarie 2026 vs ianuarie 2026, INS arată o creștere de 49,9% ca serie brută și de 8,7% ca serie ajustată. Ca serie brută, cele mai mari creșteri pe obiecte de construcții au fost la clădirile nerezidențiale (+55,7%), urmate de clădirile rezidențiale (+52,7%) și construcțiile inginerești (+46%). [...]
România rămâne sub media UE la puterea de cumpărare, dar depășește Ungaria și alte patru state , potrivit datelor Eurostat prezentate de economedia.ro . În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPS – un indicator care ajustează veniturile la diferențele de preț dintre țări) plasează România la un scor de 78 din 100, unde 100 este media Uniunii Europene. Indicatorul arată cât poate cumpăra, în termeni comparabili, un locuitor dintr-o țară față de media UE. La nivel european, diferențele sunt mari: de la 68 în Bulgaria și Grecia până la 239 în Luxemburg, ceea ce înseamnă că Luxemburgul este la circa 3,5 ori peste cele mai jos clasate state, conform datelor Eurostat citate în material. Unde se poziționează România și pe cine depășește Cu scorul 78 (România apare și cu 79 într-un alt pasaj al textului), România este în aceeași zonă cu Croația și peste mai multe economii din regiune. În lista menționată în articol, România depășește: Ungaria (76) Slovacia Letonia Grecia Bulgaria Pentru mediul de afaceri, această poziționare contează deoarece PPS este folosit frecvent în comparații de convergență economică și în evaluări privind piața internă (cerere, consum, costuri relative), fără a fi un indicator direct al salariilor sau al productivității. Extremele din clasament și de ce pot distorsiona comparațiile În vârful clasamentului, Luxemburg și Irlanda se detașează net: 239, respectiv 237 (raportat la media UE = 100). Materialul notează însă că aceste valori sunt influențate de factori specifici: în Luxemburg, un număr mare de lucrători străini contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă; în Irlanda, PIB-ul ridicat este legat parțial de prezența multinaționalelor și de modul în care este contabilizată proprietatea intelectuală, o parte din venituri fiind repatriate către proprietarii din afara țării. Context: media UE în euro, ajustată la PPS În termeni monetari, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE a fost de aproximativ 41.600 euro în PPS în 2025 (date preliminare), cu un interval în interiorul UE de la 28.300 euro în Bulgaria la 99.300 euro în Luxemburg. În ansamblu, articolul indică o separare persistentă între Est și Vest/Nord: țările din Europa de Est au, în general, cele mai mici niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor în PPS, iar diferențele sunt asociate cu productivitatea muncii și intensitatea ocupării forței de muncă, potrivit explicațiilor Eurostat preluate în analiză. [...]
Scăderea producției industriale cu 2,6% în primele două luni din 2026 indică o slăbire a motorului manufacturier , în condițiile în care industria prelucrătoare a tras în jos indicatorul, în pofida creșterii pe segmentul de energie, potrivit datelor publicate de INS și preluate de Agerpres . În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 2,6% față de intervalul similar din 2025. Pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (indicator care elimină efectele calendarului și ale variațiilor sezoniere), scăderea a fost de 2,5%. Ce a tras în jos industria: prelucrătoarea și extractiva INS indică drept principale cauze ale declinului (serie brută) scăderile din: industria prelucrătoare : -4,4%; industria extractivă : -2,7%. În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 7,6% , dar nu a compensat reculul din celelalte două ramuri. Pe seria ajustată, tabloul rămâne similar: industria prelucrătoare a scăzut cu 4,2%, iar industria extractivă cu 2,4%, în timp ce segmentul de energie a crescut cu 7%. Februarie: salt lunar, dar minus față de anul trecut În februarie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 9,3% față de ianuarie, pe fondul avansului din industria prelucrătoare (+14,5%). În aceeași comparație lunară, energia a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă cu 4%. Pe seria ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 0,4% față de luna precedentă, ca urmare a scăderilor din industria extractivă (-2%) și din energie (-1,7%), în timp ce industria prelucrătoare a crescut cu 0,7%. Raportat la februarie 2025, producția industrială a scăzut: cu 1,8% pe seria brută (extractivă -3,5%, prelucrătoare -2,8%, energie +4,5%); cu 1,5% pe seria ajustată (extractivă -3,1%, prelucrătoare -2,4%, energie +4,4%). [...]
