Știri
Știri din categoria Statistici
România are aproape dublu șomajul tinerilor față de media UE, deși rata generală a șomajului rămâne apropiată de nivelul european, potrivit datelor publicate de Eurostat. Situația scoate în evidență una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței muncii din România: integrarea persoanelor sub 25 de ani în activitatea economică.
În ianuarie 2026, rata șomajului în Uniunea Europeană a coborât la 5,8%, în scădere față de 5,9% în decembrie 2025 și 6,0% în aceeași lună a anului trecut. În zona euro, indicatorul a ajuns la 6,1%. La nivelul întregii Uniuni, aproximativ 13 milioane de persoane nu aveau un loc de muncă, dintre care peste 10 milioane în statele din zona euro. Numărul total al șomerilor a scăzut cu circa 185.000 față de luna precedentă și cu aproape 274.000 comparativ cu ianuarie 2025.
În România, rata șomajului a fost de 6,0% în ianuarie 2026, echivalentul a aproximativ 491.000 de persoane fără loc de muncă. Evoluția ultimelor luni indică o relativă stabilitate: 6,1% în octombrie 2025, 6,3% în noiembrie, 6,1% în decembrie și 6,0% în prima lună din 2026. În termeni absoluți, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 8.000 față de luna anterioară.
Comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, România se situează în zona mediană. În Bulgaria și Polonia, rata șomajului este de 3,1%, în timp ce în Ungaria ajunge la 4,5%, iar în Slovacia la 5,6%. În schimb, în economii precum Finlanda, Spania sau Suedia nivelul șomajului este mult mai ridicat, depășind în unele cazuri 8–10%.
| Țară | Rata șomajului |
|---|---|
| Bulgaria | 3,1% |
| Polonia | 3,1% |
| Ungaria | 4,5% |
| Slovacia | 5,6% |
| România | 6,0% |
Diferențele apar însă puternic în cazul tinerilor. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,1% în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă peste 2,9 milioane de tineri fără loc de muncă. În România, indicatorul este mult mai ridicat: 28,2% în decembrie 2025, aproape dublu față de media europeană.
Situația contrastează cu alte state europene unde tinerii se integrează mai ușor pe piața muncii. De exemplu, rata șomajului în rândul tinerilor este de 7,1% în Germania, 9,3% în Olanda și 11,0% în Polonia. Deși în unele economii precum Suedia, Spania sau Finlanda nivelul este de asemenea ridicat, datele arată că România rămâne printre cele mai afectate state în această categorie.
Pe lângă diferențele de vârstă, statistica arată și un mic decalaj între femei și bărbați. În Uniunea Europeană, rata șomajului este de 6,0% pentru femei și 5,7% pentru bărbați. În România însă diferența este aproape inexistentă: 6,0% în cazul bărbaților și 5,9% pentru femei.
Datele Eurostat sugerează astfel că, deși piața muncii din România se menține relativ stabilă în ansamblu, integrarea tinerilor rămâne una dintre cele mai mari provocări economice ale momentului, cu efecte directe asupra dezvoltării pieței muncii și asupra migrației forței de muncă.
Recomandate
Costul orar al forței de muncă din România a ajuns la 14 euro în 2025 , menținând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană și consolidând, cel puțin pe termen scurt, avantajul competitiv bazat pe costuri pentru angajatori, potrivit Ziarul Financiar , care citează date Eurostat . România este depășită doar de Bulgaria în clasamentul UE al costului cu forța de muncă. Media Uniunii Europene este de 35 de euro pe oră, ceea ce plasează România semnificativ sub nivelul mediu european. Diferențe mari față de economiile vestice În vârful clasamentului, Luxemburg are cele mai ridicate costuri, cu 57 de euro pentru o oră de muncă, de peste patru ori mai mult decât România. În marile economii vest-europene, nivelurile rămân ridicate: Germania: 45 euro/oră Franța: 44 euro/oră Irlanda: 44 euro/oră Austria: 46 euro/oră România, sub aproape toată Europa Centrală și de Est Poziția României este sub nivelul aproape tuturor economiilor din Europa Centrală și de Est menționate în datele citate, inclusiv: Cehia și Slovacia: 20 euro/oră Polonia și Portugalia: 19 euro/oră Croația, Grecia și Lituania: 18 euro/oră Ungaria: 15 euro/oră În acest context, costul redus al forței de muncă rămâne principalul avantaj competitiv al României, inclusiv în raport cu statele din regiune, în condițiile în care diferențele dintre țări sunt încă foarte mari. [...]
România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]
Peste jumătate dintre români spun că vor reduce cheltuielile în următoarele șase luni , pe fondul unor așteptări aproape unanime de scumpiri și al unui sentiment economic care rămâne puternic negativ, potrivit datelor din Indexul Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP prezentate de Economedia . Mesajul dominant pentru economie este unul de prudență: gospodăriile își ajustează bugetele și își calibrează deciziile pentru „rezistență”, nu pentru o revenire rapidă. Indexul Sentimentului Economic a urcat marginal, de la -39,5 puncte în iunie la -38,1 puncte, dar fără să indice o schimbare de climat. În același timp, 86,1% dintre respondenți se așteaptă ca prețurile să crească în următoarele șase luni, iar 51,2% nu cred că situația economică se va îmbunătăți în viitorul previzibil. Semnalul cu impact direct: intenția de a cheltui mai puțin Sondajul arată o înclinație netă spre restrângerea consumului: 56,4% dintre români declară că intenționează să cheltuiască mai puțin în următoarele șase luni (30,7% „ceva mai puțin” și 25,7% „mult mai puțin”). Doar 9,4% spun că vor cheltui mai mult, iar 33% estimează cheltuieli „aproximativ la fel”. Această tendință este relevantă economic pentru că sugerează presiune asupra cererii interne, într-un context în care inflația „percepută” rămâne, în evaluarea INSCOP, „nucleul dur” al pesimismului. De ce persistă prudența: scumpiri așteptate și redresare împinsă în viitor Pe lângă așteptările de creștere a prețurilor (86,1%), percepția asupra redresării rămâne slabă: 4,3% cred că oamenii vor simți o îmbunătățire clară în următoarele 6 luni, 6% în 6–12 luni, 15,9% peste 1–2 ani, iar 17,1% peste mai mult de 2 ani. Majoritatea relativă (51,2%) nu vede o îmbunătățire în viitorul previzibil. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac, descrie această evoluție ca o „normalizare a incertitudinii economice”, în sensul adaptării deciziilor la ipoteza că dificultățile vor persista: „Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la o stabilizare a unei stări de neîncredere în economie deja instalată.” Venituri: experiență încă slabă, așteptări ușor mai bune În ultimele 12 luni, 12,2% dintre respondenți spun că veniturile le-au crescut, 44,5% că au rămas la fel, iar 42,3% că s-au diminuat. Pentru următoarele șase luni, așteptările se îmbunătățesc față de iunie: 16,3% anticipează creșterea veniturilor familiei, 45,1% se așteaptă să rămână la fel, iar 34,7% prevăd o scădere. Totuși, această ușoară îmbunătățire a anticipațiilor nu se traduce într-o relaxare a temerilor legate de puterea de cumpărare, în condițiile în care scumpirile sunt văzute ca aproape inevitabile. „Paradoxul” din date: pesimism, dar mai multe intenții de acțiune Deși tabloul general rămâne negativ, sondajul indică o creștere a intențiilor de economisire și a unor achiziții, interpretată ca adaptare, nu ca revenire a optimismului. Printre intențiile declarate pentru următoarele șase luni: economisire în depozit bancar: 27,4% (de la 20,6% în iunie); cumpărare de euro: 24,1% (de la 17%); cumpărare de electrocasnice/mobilier: 34,1% (de la 23,6%); cumpărare de mașină: 15,4% (de la 9,5%); cumpărare de locuință: 11,3% (de la 8,7%); cumpărare de titluri de stat: 7,3% (de la 5,2%). Metodologie Datele au fost culese în perioada 1–7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Salariile din sănătate au stagnat practic într-un an , iar sectorul a rămas sub media economiei, potrivit datelor prezentate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În iunie 2026, salariul mediu net din sănătate și asistență socială a fost de 5.402 lei (aprox. 1.031 euro), cu doar 9 lei peste nivelul din iunie 2025. În termeni anuali, creșterea este de numai 0,2%, mult sub ritmul de creștere al salariului mediu net din economie, arată datele INS citate în articol. În iunie 2025, salariul mediu net din sector era de 5.393 lei (aprox. 1.069 euro), diferența în euro fiind influențată de cursul de schimb. La nivelul întregii economii, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 lei (aprox. 1.094 euro), de la 5.539 lei (circa 1.098 euro) în iunie 2025. Astfel, salariul din sănătate și asistență socială este cu 332 de lei sub media economiei. Efect operațional: numărul de salariați a rămas neschimbat Dincolo de dinamica salarială, sectorul nu a adăugat personal: în iunie 2026, sănătatea și asistența socială aveau 456.600 de salariați , „exact același nivel ca în iunie 2025”, conform datelor INS preluate de publicație. Datele indică, astfel, o combinație de stagnare a câștigurilor și lipsă de creștere a forței de muncă într-un domeniu esențial, în timp ce media economiei rămâne peste nivelul din sănătate. [...]
România rămâne „țară de imigrare”, dar populația rezidentă continuă să scadă , pe fondul unui spor natural puternic negativ, arată datele Institutului Național de Statistică , citate de G4Media . La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane, cu 1.829 mai puține decât la 1 ianuarie 2025. Scăderea vine „în principal” din sporul natural negativ (diferența dintre născuți-vii și decedați), de 104.100 persoane în 2025, în timp ce migrația internațională a avut un sold pozitiv de 102.200 persoane. Cu alte cuvinte, imigrația a crescut, dar nu a reușit să acopere declinul demografic generat de natalitate și mortalitate. Migrația: plus pe total, cu bărbații majoritari la intrări și ieșiri INS indică faptul că, în 2025, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 persoane, ceea ce menține România în categoria țărilor de imigrare. Totuși, acest plus nu a compensat pierderea din sporul natural. În același an, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,9%), cât și în rândul imigranților (58,6%). Îmbătrânirea demografică se accentuează Datele INS arată o continuare a îmbătrânirii populației: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat de la 20,3% (2025) la 20,5% (1 ianuarie 2026); ponderea populației de 0–14 ani a scăzut de la 15,4% (1 ianuarie 2025) la 15,1% (1 ianuarie 2026); indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Raportul de dependență demografică (numărul de persoane tinere și vârstnice raportat la 100 de persoane adulte) a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2. Structura populației: urban în creștere ușoară, femeile în scădere marginală La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de 1 ianuarie 2025. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. INS precizează că populația rezidentă include persoanele (cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie) cu reședința obișnuită în România de cel puțin 12 luni, iar în contextul conflictului din Ucraina sunt incluși și cetățenii ucraineni cu protecție temporară. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026. [...]
România a înlocuit accelerat cărbunele cu energie „verde” în S1, dar consumul raportat rămâne discutabil , arată datele sintetizate de Biziday pe baza statisticii oficiale a Institutului Național de Statistică (INSSE). Potrivit INSSE, în prima jumătate a anului producția de cărbune a scăzut cu 18%, în timp ce utilizarea gazelor naturale pentru producția de energie a crescut cu 7%, pe fondul unei majorări semnificative a importurilor de gaze, de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele de energie au crescut ușor, însă creșterea a venit mai ales din surse cu emisii reduse. Creșteri puternice la hidro, eolian și fotovoltaic Înlocuirea surselor poluante s-a făcut prin avansul producției din: hidro: +18%; eolian: +8,3%; fotovoltaic: +42%. INSSE susține că în producția fotovoltaică a inclus și peste 350.000 de prosumatori, însă aici apare o limitare importantă: producția lor „nu este dispecerizată și nu poate fi măsurată exact”, pentru că energia este injectată în rețelele locale. Efectul se vede în Sistemul Energetic Național (SEN) mai degrabă ca o scădere a consumului, nu ca o producție măsurată direct. Importuri mai mici, exporturi mai mari, dar fără valoare în statistică În primele șase luni, importul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar exportul a crescut cu 11%. Totuși, statistica publică doar volumele, nu și valoarea balanței: România tinde să exporte energie mai ieftină în timpul zilei (când produc fotovoltaicele) și să importe mai scump la orele de vârf, dimineața și seara. Consumul raportat scade, dar INSSE avertizează implicit prin metodologie INSSE, care precizează că a folosit date Transelectrica (administratorul SEN), consemnează o scădere a consumului de curent al populației cu 12% și o reducere a consumului pentru iluminatul public cu 5%. În contextul includerii prosumatorilor și al faptului că producția acestora nu este măsurată exact, această „scădere a consumului” rămâne însă incertă, fiind posibil să reflecte parțial energia injectată local. După cum notează analiza, tabloul din S1 surprinde situația de dinaintea debutului perioadei secetoase: din iulie, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării , România ar fi ajuns să importe masiv curent la orele de seară. [...]
