Știri
Știri din categoria Economie
Războiul dintre SUA, Israel și Iran provoacă turbulențe în economia globală, afectând transportul internațional, prețurile energiei și lanțurile de aprovizionare ale marilor companii. Potrivit Reuters, conflictul extins din Orientul Mijlociu a blocat unele dintre cele mai importante rute comerciale din lume și a determinat o creștere rapidă a prețurilor la petrol și gaze, ceea ce amplifică riscurile pentru economie și pentru inflație.
Una dintre cele mai sensibile zone afectate este Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. În urma atacurilor cu drone lansate de Iran ca reacție la loviturile americane și israeliene, traficul maritim din zonă s-a redus drastic, iar unele rute aeriene importante din Golf au fost suspendate.
Impactul se vede deja în piețele energetice.
Scumpirea energiei se transmite rapid în costurile tuturor companiilor. „Orice creștere a prețului petrolului sau gazului se reflectă în lanț în toate industriile”, a explicat Simon Hunt, directorul general al producătorului italian de băuturi Campari.
Europa, care încă resimte efectele crizei energetice din 2022, este deosebit de vulnerabilă. Institutul german IW estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar putea reduce economia Germaniei cu 0,3% din PIB în 2026 și cu 0,6% în 2027, ceea ce ar însemna o pierdere de aproximativ 40 de miliarde de euro în doi ani.
Companiile din mai multe sectoare au început deja să resimtă impactul:
Compania aeriană Wizz Air a avertizat că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce profitul net din anul fiscal 2026 cu aproximativ 50 de milioane de euro.
Conflictul afectează și fluxurile unor materiale esențiale pentru industrie.
Printre cele mai expuse se numără:
Unele companii au fost deja nevoite să suspende livrările. De exemplu, producătorul Aluminium Bahrain a declarat forță majoră după ce transportul metalului prin Strâmtoarea Hormuz a devenit imposibil.
Băncile de investiții avertizează că un șoc energetic prelungit ar putea afecta serios economia mondială.
Durata conflictului rămâne însă principala necunoscută. Analiștii spun că o escaladare de lungă durată ar putea duce la scăderea profitului companiilor, perturbări majore ale comerțului și o nouă perioadă de volatilitate pe piețele financiare.
Recomandate
Ministerul Comerțului din China a avertizat asupra riscului unei noi crize globale a semiconductorilor , potrivit Reuters , pe fondul unor „noi conflicte” între producătorul olandez de cipuri Nexperia și subsidiara sa din China. Conflictul Nexperia–Wingtech și miza asupra lanțului de aprovizionare Reuters relatează că Beijingul leagă riscul unei noi perturbări de tensiunile dintre sediul central al Nexperia din Olanda și unitatea sa din China, în contextul în care compania a fost preluată de la grupul chinez Wingtech de către autoritățile de la Haga. Cipurile Nexperia sunt utilizate pe scară largă în sistemele electronice ale automobilelor, ceea ce face ca orice blocaj să aibă efecte rapide în industria auto. În octombrie, producția din industria auto globală a fost afectată după ce Beijingul a impus controale la export pentru cipuri Nexperia fabricate în China, ca reacție la măsura luată de Olanda. Deși Reuters notează că penuria de cipuri s-a atenuat ulterior în urma negocierilor diplomatice, disputa dintre conducerea din Olanda și entitatea din China ar fi continuat să se agraveze. Acuzații privind blocarea conturilor și posibile consecințe Avertismentul Chinei a venit la o zi după ce divizia chineză de ambalare (packaging, etapa de încapsulare și pregătire a cipului pentru utilizare) a Nexperia a acuzat sediul din Olanda că a dezactivat conturile de birou pentru toți angajații din China, potrivit Reuters. În același timp, sediul central ar susține înlăturarea controlului Wingtech, în timp ce unitatea din China ar cere restabilirea acestuia. Ministerul Comerțului din China a invocat posibilitatea unei noi crize a lanțului global de aprovizionare cu semiconductori din cauza „noilor conflicte”. Pentru piețe, miza este riscul ca tensiunile să se traducă din nou în restricții comerciale sau blocaje operaționale, cu impact direct asupra producătorilor auto și a furnizorilor lor. Reuters nu indică, în informațiile disponibile, un calendar al unor măsuri suplimentare, însă avertismentul sugerează că autoritățile chineze urmăresc îndeaproape evoluția conflictului și efectele sale asupra exporturilor și producției. [...]
Economia României a intrat în recesiune după ani de creștere rapidă , iar efectele sunt deja vizibile în viața de zi cu zi a antreprenorilor și a consumatorilor, potrivit unei analize publicate de Bloomberg . Un exemplu este cazul lui Adrian Sălereanu , proprietarul unui restaurant din București, care după 15 ani de activitate a fost nevoit să își închidă afacerea din cauza costurilor tot mai mari și a scăderii numărului de clienți. Antreprenorul, în vârstă de 50 de ani, spune că a încercat să salveze afacerea prin schimbarea furnizorilor și reducerea personalului, ajungând să își servească singur clienții alături de soția sa. Nici aceste măsuri nu au fost însă suficiente. Facturile ridicate la energie, taxele crescute și scăderea puterii de cumpărare au făcut imposibilă continuarea activității fără pierderi. Mii de firme afectate de scăderea consumului Cazul restaurantului din București nu este singular. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Sierra Quadrant, cel puțin 5.000 de companii din România au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență doar în luna ianuarie , cele mai multe din sectorul serviciilor orientate către consumatori. Principalele probleme cu care se confruntă firmele sunt: creșterea costurilor la energie și utilități majorarea taxelor și presiunea fiscală reducerea cheltuielilor populației incertitudinea economică regională și globală De la una dintre cele mai dinamice economii la corecție dureroasă Nu cu mult timp în urmă, România era considerată una dintre cele mai dinamice economii din Europa de Est, rivalizând cu Polonia. În prezent însă, țara se confruntă cu o corecție economică severă. În ultimii doi ani, România s-a situat pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în mai multe clasamente economice importante: Indicator economic Situația României în UE Deficit bugetar printre cele mai mari Deficit comercial printre cele mai mari Inflație cea mai ridicată Costuri de împrumut unele dintre cele mai mari Economiștii avertizează că această situație face economia vulnerabilă la șocuri externe, mai ales într-un context internațional tensionat, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la energie și la retragerea unor investiții din piețele emergente. Modelul economic bazat pe consum Produsul intern brut pe cap de locuitor al României a crescut semnificativ după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, însă o mare parte din această creștere a fost alimentată de consum, stimulat prin majorări salariale și reduceri de taxe. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că acest model economic nu mai este sustenabil și că guvernul încearcă acum să îl schimbe. Executivul intenționează să crească investițiile publice la 100 de miliarde de lei în 2026 , cu aproximativ 28% mai mult decât în anul precedent, mare parte din bani urmând să provină din fonduri europene. Riscul „capcanei veniturilor medii” Economiștii avertizează însă că România riscă să rămână blocată în așa-numita „capcană a veniturilor medii”, situație în care o economie crește rapid datorită forței de muncă ieftine, dar nu reușește să devină competitivă prin produse și tehnologii cu valoare adăugată mai mare. Un exemplu relevant este industria auto. Deși Dacia, brandul Renault produs la Mioveni, a reușit să își mențină vânzările în Europa, noile modele electrice și hibride accesibile ale companiei vor fi produse în Turcia , nu în România. În acest context, experții susțin că firmele românești trebuie să își îmbunătățească eficiența și competitivitatea, deoarece modelul bazat pe consum și stimulente guvernamentale nu mai poate susține creșterea economică. Pentru antreprenori precum Adrian Sălereanu, realitatea este deja clară. După închiderea restaurantului, acesta intenționează să revină în sectorul construcțiilor, sperând că domeniul va oferi oportunități mai bune în actualul context economic. [...]
România avea în februarie 2026 aproape 4,7 milioane de pensionari, iar pensia medie a ajuns la 2.780 de lei , potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Cu toate acestea, economiștii avertizează că sistemul public de pensii devine tot mai greu de susținut și ar putea intra într-o criză majoră în următorii ani, relatează Digi24 . Aproape 4,7 milioane de pensionari în România Conform statisticilor oficiale, în februarie 2026 erau 4.688.092 de pensionari , cu aproape 10.000 mai puțini decât în luna precedentă. Valoarea totală a pensiilor plătite în acea lună s-a ridicat la 13,034 miliarde de lei . Structura principalelor tipuri de pensii arată astfel: Tip pensie Număr beneficiari Pensie medie Limită de vârstă 3.783.636 3.111 lei Pensie anticipată 64.429 2.530 lei Pensie de invaliditate 393.857 1.089 lei Pensie de urmaș 446.078 1.506 lei O categorie aparte este cea a foștilor agricultori , care numără 526.868 de pensionari și primesc o pensie medie de doar 718 lei , mult sub media generală. Presiunea asupra sistemului de pensii crește Economistul Cristian Păun avertizează că sistemul public de pensii din România va deveni tot mai dificil de finanțat în următorul deceniu. Potrivit acestuia, problema principală va apărea după 2030 , când generația numeroasă a „decrețeilor” va începe să se pensioneze. Această generație este formată din persoanele născute după decretul din 1966 prin care regimul comunist a interzis avorturile, ceea ce a dus la o creștere bruscă a natalității. Când acești oameni vor ieși din activitate, presiunea asupra bugetului de pensii ar putea crește semnificativ. Cum funcționează Pilonul 1 și de ce apar probleme Sistemul public de pensii – Pilonul 1 – funcționează pe baza solidarității între generații. Contribuțiile angajaților din prezent sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari. Problemele apar atunci când: numărul contribuabililor scade numărul pensionarilor crește populația îmbătrânește migrația reduce forța de muncă activă În aceste condiții, raportul dintre angajați și pensionari devine tot mai dezechilibrat. Pensiile private, soluția pe termen lung Economiștii consideră că soluția ar fi consolidarea sistemului de pensii private. În România există trei piloni: Pilonul 1 – sistemul public de stat Pilonul 2 – pensii private obligatorii Pilonul 3 – pensii private facultative În prezent însă, veniturile la bătrânețe depind în principal de Pilonul 1. Specialiștii spun că ar fi ideal ca pensia finală să provină în mod echilibrat din toate cele trei sisteme. Cristian Păun avertizează că, fără reforme majore, sistemul public de pensii ar putea deveni din ce în ce mai greu de susținut. „Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă”, a spus economistul, subliniind că majorarea pensiilor ar pune presiune suplimentară asupra bugetului sau ar necesita creșteri semnificative de taxe. Un sistem aflat la răscruce România se confruntă simultan cu scăderea natalității, migrația forței de muncă și îmbătrânirea populației . Aceste tendințe pun sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii și obligă autoritățile să caute soluții structurale pentru viitor. [...]
Economia României traversează o perioadă de ajustare dificilă în 2026 , marcată de consum slab, inflație ridicată și scăderea veniturilor reale, iar o revenire mai clară ar putea apărea abia în 2027. Economistul-șef al Visa, Adolfo Laurenti, estimează că economia ar putea reintra pe o traiectorie de creștere structurală anul viitor , cu un avans al PIB de aproximativ 2,8%. Analiza indică faptul că România se confruntă cu o recesiune determinată de consum , alimentată de inflația ridicată – aproape 10% – și de scăderea puterii reale de cumpărare. În plus, nivelul încrederii consumatorilor este foarte redus, ceea ce afectează deciziile de cheltuire și încetinește activitatea economică. Un fenomen remarcat în datele Visa este creșterea utilizării cardurilor de credit. Economiștii avertizează însă că această evoluție nu indică o relansare a economiei, ci mai degrabă faptul că mulți consumatori folosesc creditul pentru a compensa scăderea veniturilor. Cum se schimbă comportamentul de consum Datele privind plățile arată o modificare clară a modului în care românii își gestionează cheltuielile: creșterea plăților realizate cu carduri de credit presiune asupra plăților din venituri curente (carduri de debit) orientarea către cheltuieli esențiale precum alimente, utilități și servicii de bază amânarea achizițiilor mari și a cheltuielilor discreționare În aceste condiții, numărul tranzacțiilor rămâne relativ stabil, însă valoarea totală a consumului crește foarte lent , semn al prudenței financiare. Semnalul care ar indica revenirea economiei Potrivit analizei Visa, primul semn credibil al stabilizării economice ar fi reluarea creșterii plăților realizate din venituri curente, adică prin carduri de debit. În mod normal, procesul de redresare economică urmează mai multe etape: stabilizarea veniturilor reale revenirea consumului finanțat din venituri curente normalizarea utilizării creditului reluarea treptată a cheltuielilor neesențiale Economistul Adolfo Laurenti estimează că prima parte a anului 2026 va rămâne sub presiune , însă reducerea treptată a inflației în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru stabilizarea veniturilor și pentru o revenire graduală a consumului. În această perspectivă, anul 2026 este văzut drept o perioadă de ajustare economică, în timp ce 2027 ar putea marca începutul unei creșteri economice mai solide , dacă dinamica PIB se va apropia de nivelul estimat de aproximativ 2,8%. [...]
România trebuie să își schimbe modelul de creștere economică , avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea într-un text publicat de HotNews.ro , susținând că expansiunea bazată pe consum și stimulente fiscale nu mai este sustenabilă și trebuie înlocuită cu investiții, productivitate și disciplină fiscală. Badea afirmă că politicile economice trebuie mutate de la stimularea cererii către consolidarea ofertei, prin infrastructură, reforme structurale și realocarea resurselor către sectoare cu valoare adăugată mare. Consolidarea fiscală devine esențială pentru reducerea inflației, a deficitului extern și a costurilor de finanțare, dar și pentru evitarea efectului de „crowding out” asupra investițiilor private. Un element nou este rolul dominant al cheltuielilor de apărare, estimate la cel puțin 2,5% din PIB, considerate o constrângere strategică legată de statutul NATO. În acest context, programele europene precum SAFE sau EastInvest sunt văzute drept pârghii de finanțare pe termen lung pentru infrastructură, industrie și securitate, cu efecte economice indirecte. Badea indică investițiile publice finanțate din PNRR și fonduri UE ca principal motor de creștere și „plasă de siguranță” împotriva unei recesiuni, acestea putând antrena capital privat dacă mediul fiscal devine previzibil. Sistemul bancar este descris ca solid și capabil să susțină creditarea, iar succesul ajustării fiscale depinde de percepția de echitate și de reducerea risipei din sectorul public. Printre direcțiile de reformă enumerate: eficientizarea companiilor de stat, mai ales în energie și transporturi; digitalizarea administrației fiscale; eliminarea surprizelor fiscale; investiții în capital uman și reducerea abandonului școlar; dezvoltarea învățământului dual. Mesajul central este că disciplina fiscală va încetini temporar creșterea, dar este singura cale pentru o economie stabilă și competitivă, susținută de investiții și guvernanță publică mai eficientă. [...]
Blocajul bugetar de 43 de zile a tăiat circa 1% din creșterea SUA în T4 2025 , contribuind la frânarea economiei americane la un avans anualizat de doar 1,4% în ultimul trimestru, sub așteptările analiștilor (aproape 3%) și mult sub ritmul din trimestrul anterior (4,4%). La nivelul întregului an 2025, economia SUA a crescut cu 2,2%, cel mai slab ritm anual din perioada post-pandemie, după 2,8% în 2024 și 2,9% în 2023. Mecanismul prin care blocajul bugetar a lovit activitatea economică a fost direct: o parte din instituțiile federale au fost închise, iar mii de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic fără plată sau, în cazul celor considerați „esențiali”, au lucrat, dar și-au primit salariile cu întârziere. În paralel, cheltuielile guvernamentale au scăzut, ceea ce a tras în jos PIB-ul, iar datele oficiale indică un impact direct echivalent cu o reducere a creșterii cu aproximativ 1%. Efectul blocajului s-a suprapus peste o încetinire vizibilă a consumului populației, principalul motor al economiei americane. Cheltuielile consumatorilor au avansat cu doar 1,4% în ultimul trimestru, pe fondul inflației acumulate și al unei piețe a muncii mai puțin dinamice: gospodăriile cu venituri mici au început să reducă achizițiile, în timp ce gospodăriile cu venituri ridicate au continuat să susțină o parte importantă din creștere. În acest context, inflația a urcat din nou la 2,6% în decembrie, peste ținta oficială de 2%, ceea ce, potrivit economiștilor citați de Financial Times și CNN , complică deciziile Rezervei Federale: presiunea politică pentru reduceri de dobândă există, dar spațiul de manevră se îngustează dacă inflația rămâne ridicată. Pe de altă parte, investițiile companiilor au accelerat ușor, iar experții indică faptul că o parte din pierderea de activitate generată de blocajul bugetar ar putea fi recuperată în primul trimestru din 2026, odată cu reluarea cheltuielilor publice. [...]
