Știri
Știri din categoria Economie
$941.74-1.46%MS
$202.52+1.00%CO1$103.86-0.83%XBR/USD$99.71-1.58%WTI/USD$95.24-1.39%CL1$100.34-2.74%Războiul dintre SUA, Israel și Iran provoacă turbulențe în economia globală, afectând transportul internațional, prețurile energiei și lanțurile de aprovizionare ale marilor companii. Potrivit Reuters, conflictul extins din Orientul Mijlociu a blocat unele dintre cele mai importante rute comerciale din lume și a determinat o creștere rapidă a prețurilor la petrol și gaze, ceea ce amplifică riscurile pentru economie și pentru inflație.
Una dintre cele mai sensibile zone afectate este Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. În urma atacurilor cu drone lansate de Iran ca reacție la loviturile americane și israeliene, traficul maritim din zonă s-a redus drastic, iar unele rute aeriene importante din Golf au fost suspendate.
Impactul se vede deja în piețele energetice.
Scumpirea energiei se transmite rapid în costurile tuturor companiilor. „Orice creștere a prețului petrolului sau gazului se reflectă în lanț în toate industriile”, a explicat Simon Hunt, directorul general al producătorului italian de băuturi Campari.
Europa, care încă resimte efectele crizei energetice din 2022, este deosebit de vulnerabilă. Institutul german IW estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar putea reduce economia Germaniei cu 0,3% din PIB în 2026 și cu 0,6% în 2027, ceea ce ar însemna o pierdere de aproximativ 40 de miliarde de euro în doi ani.
Companiile din mai multe sectoare au început deja să resimtă impactul:
Compania aeriană Wizz Air a avertizat că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce profitul net din anul fiscal 2026 cu aproximativ 50 de milioane de euro.
Conflictul afectează și fluxurile unor materiale esențiale pentru industrie.
Printre cele mai expuse se numără:
Unele companii au fost deja nevoite să suspende livrările. De exemplu, producătorul Aluminium Bahrain a declarat forță majoră după ce transportul metalului prin Strâmtoarea Hormuz a devenit imposibil.
Băncile de investiții avertizează că un șoc energetic prelungit ar putea afecta serios economia mondială.
Durata conflictului rămâne însă principala necunoscută. Analiștii spun că o escaladare de lungă durată ar putea duce la scăderea profitului companiilor, perturbări majore ale comerțului și o nouă perioadă de volatilitate pe piețele financiare.
Recomandate
Adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul anului este prezentată ca un test de predictibilitate pentru piețe , în condițiile în care incertitudinea politică a pus pe pauză o parte dintre investiții, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan susține că situația macrofinanciară este mai bună decât în urmă cu una sau trei luni, dar avertizează că lipsa unui guvern cu mandat deplin a blocat decizii economice și investiții private. Investițiile, afectate de perioada de guvern interimar Șeful statului afirmă că, în perioada cu guvern interimar, „foarte multe lucruri au fost puse în așteptare”, pe fondul lipsei de claritate privind următorul executiv. În acest context, Nicușor Dan spune că a discutat cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România, inclusiv instituții care au finanțat statul român. Mesajul transmis, potrivit relatării, a fost că există „acord politic” pe teme considerate esențiale, chiar dacă „predictibilitatea guvernamentală” ar fi preferabilă. „Cu Guvern interimar, foarte multe lucruri au fost puse în așteptare, că nimeni nu vine să investească într-o țară în care nu știi care va fi următorul Guvern.” „Țară recomandată investițiilor” și semnalul către piețele financiare Nicușor Dan afirmă că România trebuie să își păstreze statutul de „țară recomandată investițiilor”, invocând „cifrele financiare” disponibile în prezent. Totodată, el susține că situația macrofinanciară este „mult mai bună” decât la momentul instalării Guvernului Bolojan. „Din perspectiva României, cu cifrele financiare pe care le avem astăzi, România este o țară care trebuie să își păstreze statutul de țară recomandată investițiilor.” Rectificare bugetară și ținta: bugetul pe 2027 votat în acest an Președintele spune că, în acest moment, nu mai este vorba despre „măsuri financiare imediate” de amploarea celor luate la instalarea Guvernului Bolojan, însă indică două urgențe: o rectificare bugetară, motivată de existența unor instituții „care nu au bani pentru funcționare”; negocierea și votarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an, pentru a transmite un semnal de predictibilitate către piețele financiare. „Pentru a da predictibilitate în relația cu piețele financiare, trebuie să reușim să negociem, să votăm bugetul pe anul 2027 până la sfârșitul acestui an.” În paralel, Nicușor Dan a menționat și evoluția unor dosare considerate relevante pentru funcționarea statului: finalizarea PNRR în proporție de 92% și continuarea programului SAFE într-un ritm „destul de bun”, alături de adoptarea unor legi în sesiuni extraordinare ale Parlamentului. [...]
România a coborât pe locul 61 în clasamentul competitivității, un semnal direct pentru capacitatea de a atrage investiții , după ce a pierdut 12 poziții în 2026, potrivit Ziarul Financiar , care citează raportul IMD – World Competitiveness Center . În același timp, Polonia a urcat 11 locuri și a ajuns pe poziția 41, ceea ce accentuează diferența de atractivitate regională pentru capital și proiecte noi. România este evaluată într-un eșantion de 70 de țări, iar poziția 61 o plasează aproape de coada clasamentului, în condițiile în care raportul urmărește anual cât de „interesante și atrăgătoare” sunt economiile pentru investiții și pentru mediul de afaceri. Ce măsoară raportul IMD și de ce contează pentru companii Ajuns la a 39-a ediție, raportul IMD folosește peste 340 de criterii, grupate în patru categorii mari: infrastructură; performanță economică; eficiența guvernului; eficiența mediului de business. Pentru companii, astfel de indicatori se traduc în costuri și riscuri: de la calitatea infrastructurii și disponibilitatea forței de muncă, până la predictibilitatea politicilor publice și capacitatea administrației de a susține investițiile. Zonele unde România are de recuperat În analiza citată, principalele provocări identificate pentru România sunt legate de consolidarea fiscală și de accelerarea investițiilor în domenii cu valoare adăugată mai mare, dar și de capacitatea economiei de a ține pasul cu transformarea digitală și cu presiunile sociale. „Principalele provocări identificate pentru România sunt: creşterea eficienţei cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar, accelerarea investiţiilor în domenii de top - cercetare, dezvoltare şi inovare -, sprijinirea companiilor în implementarea transformării digitale, însoţită de îmbunătăţirea competenţelor digitale, îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie pentru a răspunde provocărilor societale din România şi modernizarea industriei naţionale de apărare.” În termeni practici, mesajul raportului este că România riscă să piardă proiecte de investiții în favoarea unor piețe care avansează mai rapid la capitole precum eficiența administrației, infrastructura și calitatea capitalului uman—iar saltul Poloniei în clasament întărește această competiție directă în regiune. [...]
Economia Germaniei ar urma să accelereze peste așteptări în 2026 , potrivit unei prognoze a institutului ifo citate de Politico , un semnal important pentru companiile europene care depind de cererea din cea mai mare economie a UE după ani de stagnare. Institutul ifo estimează că PIB-ul Germaniei va crește cu 1,4% în acest an , în urcare cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Pentru anii următori, ifo vede o creștere de 1,2% în 2027 și de 0,8% în 2028 . În spatele revizuirii stau, potrivit ifo, cererea externă mai puternică și cheltuielile mai mari ale guvernului german pentru infrastructură, măsuri climatice și apărare. Acestea ar urma să compenseze efectele unui șoc al prețurilor la energie și impactul nivelurilor scăzute ale apelor din râuri, pe fondul vremii caniculare din acest an. „Redresarea economiei germane continuă”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze economice al ifo, indicând semne de îmbunătățire mai ales în sectorul industrial, puternic afectat de crize. Diferențe față de Bundesbank și ce a schimbat ifo în calcule Prognoza ifo este mai optimistă decât evaluarea președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, care a spus într-un interviu publicat de Le Monde că Germania este pe cale să crească cu aproximativ 1% în acest an — dublu față de prognoza Bundesbank din iunie, de 0,5% . Ifo a revizuit în sus și estimarea pentru 2027, cu 0,4 puncte procentuale , invocând date istorice actualizate de la Oficiul Federal de Statistică al Germaniei și o evaluare mai bună a „dinamicii de bază” a economiei. Inflația: peste țintă pe termen scurt, mai aproape de 2% în 2028 Pe partea de prețuri, ifo anticipează o inflație de 2,8% în acest an și de 3% anul viitor, urmată de o temperare la 2,3% în 2028 , ceea ce ar aduce-o mai aproape de ținta Băncii Centrale Europene. [...]
Rusia discută tot mai des despre „militarizarea” economiei, iar riscul pentru populație și companii este o redistribuire forțată a resurselor către război , potrivit unui episod video publicat de Meduza , în care jurnalistul Vladislav Gorin îl intervievează pe economistul Serghei Aleksașenko (cercetător senior la centrul analitic NEST). Ce teme economice sunt puse pe masă Materialul pornește de la mai multe subiecte cu potențial impact direct asupra economiei și finanțelor personale în Rusia: un document prezentat drept „notă analitică a Sberbank ”, publicat de hackeri, care ar descrie posibile scenarii de încheiere a războiului la scară largă dintre Rusia și Ucraina; întrebarea dacă loviturile forțelor ucrainene asupra Ozon și Wildberries ar putea declanșa o criză a sistemului bancar; posibilitatea unei înghețări a depozitelor și ce ar însemna asta pentru economiile populației; ideea de „militarizare” a economiei și opțiuni de protejare a finanțelor personale, discutate în cadrul interviului. De ce contează: semnal de risc pentru stabilitatea financiară internă Dincolo de dezbaterea politică, miza economică sugerată de discuție este una de stabilitate: dacă presiunea războiului împinge statul spre măsuri excepționale, efectele se pot vedea în funcționarea piețelor, în sectorul bancar și în accesul populației la propriile economii. Meduza nu publică în pagina episodului concluzii sau date care să confirme autenticitatea documentului atribuit Sberbank și nici nu oferă o evaluare factuală a probabilității scenariilor discutate; materialul este prezentat ca o conversație explicativă cu un economist, pe teme de risc și posibile evoluții. Contextul imediat al discuției Episodul (52 de minute) este publicat la 26 august 2026 și leagă explicit discuția despre „mobilizarea” economiei de trei teme: documentul atribuit Sberbank apărut în spațiul public, vulnerabilități legate de mari platforme de comerț online (Ozon și Wildberries) și întrebarea dacă populația ar trebui să se teamă de măsuri precum înghețarea depozitelor. În lipsa unor detalii suplimentare în textul paginii, rămâne de urmărit dacă autoritățile ruse sau instituțiile financiare vizate vor reacționa public la documentul invocat și la scenariile discutate. [...]
Via Transilvanica poate deveni o sursă de venit pentru satele de pe traseu , prin servicii precum cazare, transport, gastronomie și activități dedicate drumeților, potrivit G4Media . Ideea centrală: traseul turistic nu ar funcționa doar ca atracție de timp liber, ci ca infrastructură economică pentru comunități rurale, cu potențial de a susține mici afaceri locale și de a reduce presiunea plecării oamenilor din sate. În material este citată Manuela Iftimoaei , de la Fundația „Alături de Voi” România, care descrie cum cererea drumeților se mută dincolo de simpla parcurgere a traseului, către „experiențe inedite” care implică servicii și produse locale. Ce tip de economie locală poate genera traseul Publicația indică mai multe zone în care comunitățile pot monetiza fluxul de turiști, în special prin servicii cu valoare adăugată: cazare în localitățile de pe traseu; transport și logistică pentru drumeți; servicii dedicate drumeților; gastronomie locală. Miza economică, așa cum este prezentată, ține de faptul că aceste activități pot aduce venituri recurente în sate și pot susține inițiative care „țin oamenii în comunitățile lor”. De ce contează pentru mediul de afaceri rural În logica articolului, Via Transilvanica funcționează ca un „coridor” care poate distribui cerere către multe localități, nu doar către câteva destinații consacrate. Asta deschide spațiu pentru microîntreprinderi și afaceri de familie, în special în domenii unde barierele de intrare sunt mai mici (cazare, mâncare, servicii). Materialul nu oferă cifre privind venituri, investiții sau număr de turiști, astfel că dimensiunea exactă a impactului economic rămâne neprecizată în sursă. [...]
Șefa BCE cere reducerea barierelor din piața unică, pe fondul pierderii avantajelor competitive ale Europei , potrivit Economica , care citează o intervenție a Christinei Lagarde la o conferință din cadrul Forumului Economic Mondial . Mesajul are o miză economică directă: modelul de creștere al Europei din perioada postbelică, bazat pe comerț global în expansiune, energie ieftină și o ordine internațională stabilă, „se clatină”, iar companiile europene resimt tot mai puternic presiunea concurenței și a costurilor. În evaluarea prezentată, Lagarde a indicat că China a urcat în lanțul de valori și concurează acum direct zona euro în aproximativ 40% dintre sectoarele în care Europa avea un avantaj comparativ, față de 25% la începutul secolului. În același timp, energia ieftină nu mai este un atu: industriile mari consumatoare de electricitate din UE plătesc, în medie, de peste două ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite și cu circa 50% mai mult decât în China. Comerț mai restrictiv și lanțuri de aprovizionare mai vulnerabile Lagarde a mai arătat că mediul extern s-a înăsprit, pe fondul unui val de măsuri care limitează comerțul: la nivel mondial au fost introduse peste 2.500 de astfel de măsuri doar anul trecut. În paralel, tensiunile geopolitice scot la suprafață dependențe și blocaje în lanțurile de aprovizionare, ceea ce complică planificarea și crește riscurile pentru industrie. Pariul BCE: piața internă ca motor de creștere În acest context, președinta BCE a susținut că răspunsul este valorificarea uneia dintre principalele forțe ale Europei: piața internă, cu 27 de state membre și aproximativ 450 de milioane de consumatori. Potrivit acesteia, cererea internă este principalul motor de creștere al zonei euro, iar eliminarea barierelor care frânează extinderea companiilor ar trebui să sprijine capacitatea Europei de a crește într-un mediu global mai dificil. [...]
