Știri
Știri din categoria Economie
Economia României traversează o perioadă de ajustare dificilă în 2026, marcată de consum slab, inflație ridicată și scăderea veniturilor reale, iar o revenire mai clară ar putea apărea abia în 2027. Economistul-șef al Visa, Adolfo Laurenti, estimează că economia ar putea reintra pe o traiectorie de creștere structurală anul viitor, cu un avans al PIB de aproximativ 2,8%.
Analiza indică faptul că România se confruntă cu o recesiune determinată de consum, alimentată de inflația ridicată – aproape 10% – și de scăderea puterii reale de cumpărare. În plus, nivelul încrederii consumatorilor este foarte redus, ceea ce afectează deciziile de cheltuire și încetinește activitatea economică.
Un fenomen remarcat în datele Visa este creșterea utilizării cardurilor de credit. Economiștii avertizează însă că această evoluție nu indică o relansare a economiei, ci mai degrabă faptul că mulți consumatori folosesc creditul pentru a compensa scăderea veniturilor.
Datele privind plățile arată o modificare clară a modului în care românii își gestionează cheltuielile:
În aceste condiții, numărul tranzacțiilor rămâne relativ stabil, însă valoarea totală a consumului crește foarte lent, semn al prudenței financiare.
Potrivit analizei Visa, primul semn credibil al stabilizării economice ar fi reluarea creșterii plăților realizate din venituri curente, adică prin carduri de debit. În mod normal, procesul de redresare economică urmează mai multe etape:
Economistul Adolfo Laurenti estimează că prima parte a anului 2026 va rămâne sub presiune, însă reducerea treptată a inflației în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru stabilizarea veniturilor și pentru o revenire graduală a consumului.
În această perspectivă, anul 2026 este văzut drept o perioadă de ajustare economică, în timp ce 2027 ar putea marca începutul unei creșteri economice mai solide, dacă dinamica PIB se va apropia de nivelul estimat de aproximativ 2,8%.
Recomandate
Salariul mediu net a scăzut în termeni reali pentru a șasea lună consecutiv , în decembrie 2025, pe fondul inflației ridicate, chiar dacă dinamica negativă s-a mai temperat, potrivit unei analize publicate de Profit.ro . Datele arată că salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei în ultima lună a anului trecut, în creștere cu 5,3% față de noiembrie și cu 4,8% comparativ cu decembrie 2024, pe fondul primelor de final de an. În termeni reali însă, ajustat cu inflația, salariul mediu net a fost cu 4,5% mai mic decât la finele lui 2024. Deși reculul este mai redus decât în noiembrie, când scăderea ajunsese la 5,1%, seria negativă se prelungește și reflectă impactul creșterii accelerate a prețurilor, în special după majorările de tarife la energie, TVA și accize din vara anului trecut. Inflația a urcat de la aproximativ 5% la aproape 10% în a doua parte a anului, erodând câștigurile salariale. Fără acest șoc inflaționist, dinamica reală a veniturilor ar fi fost, cel mai probabil, aproape de zero. Bugetarii, afectați și nominal Sectorul public contribuie semnificativ la încetinirea creșterii salariale. În administrația publică, salariul mediu net a fost de 6.943 lei în decembrie 2025, în scădere cu 3,8% față de aceeași lună din 2024. Ajustat cu inflația, declinul ajunge la 12,3%. În învățământ, salariul mediu net a coborât la 5.712 lei, cu 2,8% mai puțin nominal și cu 11,4% în termeni reali. În sănătate, salariile au crescut ușor nominal, cu 0,7%, până la 5.389 lei, însă au scăzut cu 8,2% în termeni reali. Aceste evoluții vin după doi ani de creșteri consistente în sectorul public, în 2023 și 2024, perioadă care a contribuit la majorarea deficitului bugetar. Diferențe importante între sectoare În mediul privat, situația este eterogenă: Industria prelucrătoare: +7,9%, până la 5.500 lei Construcții: +2,4%, până la 5.303 lei Comerț: +4,8%, până la 5.467 lei Transporturi: +9,3%, până la 6.066 lei Hoteluri și restaurante: +7%, până la 3.557 lei IT&C: +6,6%, până la 11.405 lei Intermedieri financiare și asigurări: +10,9%, până la 11.225 lei Creșterile din transporturi și sectorul financiar s-au apropiat sau au depășit rata inflației, în timp ce alte domenii au rămas în urmă. Scăderea puterii de cumpărare afectează deja consumul și încrederea populației, iar perspectiva unei reveniri consistente depinde de reducerea inflației, așteptată abia din vara acestui an. Până atunci, salariile reale rămân sub presiune, iar ajustarea pare departe de a se fi încheiat. [...]
Blocajul bugetar de 43 de zile a tăiat circa 1% din creșterea SUA în T4 2025 , contribuind la frânarea economiei americane la un avans anualizat de doar 1,4% în ultimul trimestru, sub așteptările analiștilor (aproape 3%) și mult sub ritmul din trimestrul anterior (4,4%). La nivelul întregului an 2025, economia SUA a crescut cu 2,2%, cel mai slab ritm anual din perioada post-pandemie, după 2,8% în 2024 și 2,9% în 2023. Mecanismul prin care blocajul bugetar a lovit activitatea economică a fost direct: o parte din instituțiile federale au fost închise, iar mii de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic fără plată sau, în cazul celor considerați „esențiali”, au lucrat, dar și-au primit salariile cu întârziere. În paralel, cheltuielile guvernamentale au scăzut, ceea ce a tras în jos PIB-ul, iar datele oficiale indică un impact direct echivalent cu o reducere a creșterii cu aproximativ 1%. Efectul blocajului s-a suprapus peste o încetinire vizibilă a consumului populației, principalul motor al economiei americane. Cheltuielile consumatorilor au avansat cu doar 1,4% în ultimul trimestru, pe fondul inflației acumulate și al unei piețe a muncii mai puțin dinamice: gospodăriile cu venituri mici au început să reducă achizițiile, în timp ce gospodăriile cu venituri ridicate au continuat să susțină o parte importantă din creștere. În acest context, inflația a urcat din nou la 2,6% în decembrie, peste ținta oficială de 2%, ceea ce, potrivit economiștilor citați de Financial Times și CNN , complică deciziile Rezervei Federale: presiunea politică pentru reduceri de dobândă există, dar spațiul de manevră se îngustează dacă inflația rămâne ridicată. Pe de altă parte, investițiile companiilor au accelerat ușor, iar experții indică faptul că o parte din pierderea de activitate generată de blocajul bugetar ar putea fi recuperată în primul trimestru din 2026, odată cu reluarea cheltuielilor publice. [...]
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România nu se află într-o criză economică, în ciuda intrării în recesiune tehnică la finalul lui 2025, și estimează o creștere economică de cel puțin 1% în acest an , potrivit Economedia . Declarațiile vin după ce INS a anunțat două trimestre consecutive de scădere a PIB (-0,2% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV 2025), ceea ce înseamnă recesiune tehnică. Nazare insistă însă că este vorba despre o ajustare temporară, nu despre o criză generalizată. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani.” Ministrul califică evoluția drept „o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut”, subliniind că există totuși „o creștere mică, dar reală”. Prognoză pentru 2026 Nazare afirmă că economia va continua să crească: „Economia României va crește și în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât și a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană.” El respinge interpretările alarmiste privind recesiunea tehnică: „Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier și nu este un verdict asupra economiei.” Și punctează clar: „Economia încetinește, dar nu se contractă.” Argumentele invocate de Ministerul Finanțelor Nazare susține că România a evitat un scenariu sever prin măsurile de corecție fiscală adoptate: „Alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro.” Printre indicatorii pozitivi enumerați: investiții publice record, de peste 138 miliarde lei în 2025; creșterea exporturilor cu 4,2%, peste dinamica importurilor (2,6%); șomaj în jur de 6%, fără deteriorări majore ale pieței muncii; creșterea depozitelor populației în bănci. Ministrul avertizează însă că adevăratul risc ar fi abandonarea consolidării fiscale: „Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară.” În concluzie, Nazare transmite că actuala încetinire este o etapă de ajustare după ani de deficite ridicate și stimulare bazată pe consum, iar economia ar urma să se consolideze „pe baze mai sănătoase”. [...]
Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB , potrivit unui mesaj transmis vineri seară . Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III. Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010. Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat. În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE , despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate. Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare. [...]
Salariile continuă să piardă din puterea de cumpărare în România, pentru a șasea lună consecutiv, în ciuda unor creșteri salariale nominale, relevă o analiză Profit.ro . Salariul mediu net din economie a ajuns în decembrie 2025 la 5.914 lei , ceea ce înseamnă o creștere de 5,3% față de noiembrie și de 4,8% față de decembrie 2024 , pe fondul primelor de sărbători. Cu toate acestea, raportat la rata inflației, salariile reale au fost cu 4,5% mai mici față de finalul anului precedent. Deși ritmul scăderii s-a temperat ușor comparativ cu noiembrie (-5,1%), este deja a șasea lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare. Această erodare a salariilor reale vine în contextul unei inflații accelerate din vara anului trecut, generată de: majorarea facturilor la energie, creșterea TVA și a accizelor, transferul rapid al acestor costuri în prețurile finale. Inflația a crescut astfel de la aproximativ 5% la un nivel apropiat de 10%, ceea ce a anulat aproape complet orice beneficiu adus de creșterile salariale nominale în multe domenii. Scăderi vizibile în sectorul bugetar Mai pronunțată este scăderea în sectorul public, unde salariile au scăzut nu doar în termeni reali, ci și nominal : În administrația publică , salariul mediu net a fost de 6.943 lei , în scădere cu 3,8% nominal și cu 12,3% real . În învățământ , salariul mediu net a fost de 5.712 lei , cu 2,8% mai mic nominal și 11,4% mai mic în termeni reali. În sănătate , salariile au crescut nesemnificativ (0,7%), dar au scăzut cu 8,2% în valoare reală . Este de menționat că aceste evoluții vin după doi ani de creșteri puternice în sectorul bugetar , pe fondul contextului electoral și al măsurilor pro-ciclice din 2023–2024. Evoluții pe sectoare private Situația este mai variabilă în sectorul privat, unde unele ramuri au reușit să mențină creșteri salariale mai consistente: Domeniu Salariu mediu net (lei) Creștere anuală (%) IT&C 11.405 +6,6% Intermedieri financiare 11.225 +10,9% Transporturi 6.066 +9,3% Industrie prelucrătoare 5.500 +7,9% Comerț 5.467 +4,8% Construcții 5.303 +2,4% Învățământ 5.712 -2,8% Sănătate 5.389 +0,7% Hoteluri și restaurante 3.557 +7,0% Dintre acestea, doar domeniile financiar și de transport au înregistrat creșteri peste inflație . Domeniul HoReCa, în ciuda unei creșteri de 7%, rămâne cu cel mai mic salariu mediu net din economie. Impactul asupra consumului Scăderea salariilor reale a început să afecteze și comportamentul consumatorilor, ceea ce se reflectă în diminuarea vânzărilor în retail și în alte sectoare, începând cu a doua jumătate a anului trecut. Acest lucru adâncește riscul unei stagnări economice, mai ales în lipsa unor măsuri de corecție a inflației. [...]
România se află deja într-o criză economică, chiar dacă încă nu există cifre oficiale care să confirme acest lucru, a avertizat Dan Ostahie, fondatorul Altex , în cadrul unei conferințe organizate de EY România, relatează AGERPRES . Potrivit omului de afaceri, este doar o chestiune de timp până când datele statistice vor reflecta realitatea resimțită deja de mediul de business și de consumatori. „ Ne îndreptăm spre o criză, în care am și intrat, dar nu avem cifre ca să ne spună că suntem acolo ”, a spus Ostahie, anticipând că, odată cu apariția datelor oficiale, va urma o perioadă de conștientizare și „jale”, în funcție de cât de repede vor fi adoptate măsuri macroeconomice eficiente. Măsurile propuse de Ostahie pentru relansarea economiei: Reducerea inflației , posibilă doar printr-o scădere a costurilor de administrare ale statului Costuri energetice sub media europeană , necesare pentru ca România să-și valorifice potențialul industrial Control mai bun asupra prețului energiei , considerat un bun național și fundament al creșterii economice În ceea ce privește posibila creștere a TVA de la 19% la 21%, Ostahie a fost rezervat, afirmând că nu ar fi o măsură dramatică, dat fiind că nivelul actual este oricum sub media UE. El a subliniat că România trebuie să evite greșelile din criza anterioară, comparând actualul context cu anii 2009–2010. Spre deosebire de atunci, consideră că băncile, statul și companiile sunt acum mai bine pregătite, dar cheia ieșirii din criză rămâne viteza de reacție a statului . Critici la adresa Justiției: „Instituțiile nu funcționează” Dan Ostahie a criticat și blocajele din sistemul juridic, în special în contextul amânării deciziei privind pensiile magistraților de către Curtea Constituțională. Acesta a spus că Justiția ar trebui să fie un pilon al societății, însă actualul „ping-pong” între instituții dovedește că statul nu funcționează eficient . „Un stat puternic înseamnă un stat în care instituțiile funcționează. Și a funcționa înseamnă să iei decizii – chiar și unele nepopulare, dar asumate.” [...]
