Știri
Știri din categoria Economie
Economia României traversează o perioadă de ajustare dificilă în 2026, marcată de consum slab, inflație ridicată și scăderea veniturilor reale, iar o revenire mai clară ar putea apărea abia în 2027. Economistul-șef al Visa, Adolfo Laurenti, estimează că economia ar putea reintra pe o traiectorie de creștere structurală anul viitor, cu un avans al PIB de aproximativ 2,8%.
Analiza indică faptul că România se confruntă cu o recesiune determinată de consum, alimentată de inflația ridicată – aproape 10% – și de scăderea puterii reale de cumpărare. În plus, nivelul încrederii consumatorilor este foarte redus, ceea ce afectează deciziile de cheltuire și încetinește activitatea economică.
Un fenomen remarcat în datele Visa este creșterea utilizării cardurilor de credit. Economiștii avertizează însă că această evoluție nu indică o relansare a economiei, ci mai degrabă faptul că mulți consumatori folosesc creditul pentru a compensa scăderea veniturilor.
Datele privind plățile arată o modificare clară a modului în care românii își gestionează cheltuielile:
În aceste condiții, numărul tranzacțiilor rămâne relativ stabil, însă valoarea totală a consumului crește foarte lent, semn al prudenței financiare.
Potrivit analizei Visa, primul semn credibil al stabilizării economice ar fi reluarea creșterii plăților realizate din venituri curente, adică prin carduri de debit. În mod normal, procesul de redresare economică urmează mai multe etape:
Economistul Adolfo Laurenti estimează că prima parte a anului 2026 va rămâne sub presiune, însă reducerea treptată a inflației în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru stabilizarea veniturilor și pentru o revenire graduală a consumului.
În această perspectivă, anul 2026 este văzut drept o perioadă de ajustare economică, în timp ce 2027 ar putea marca începutul unei creșteri economice mai solide, dacă dinamica PIB se va apropia de nivelul estimat de aproximativ 2,8%.
Recomandate
Investițiile nete din economie au trecut de 41 mld. lei în T1 2026, cu un salt puternic la utilaje , semn că o parte mai mare din bani merge spre capacități productive, nu doar spre șantiere, potrivit Digi24 , pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) . În primele trei luni din 2026, investițiile nete realizate în economia națională au ajuns la 41.006,2 milioane de lei, în creștere cu 4,8% față de aceeași perioadă din 2025 (36.698,6 milioane de lei). Avansul a fost susținut în principal de investițiile în utilaje (inclusiv mijloace de transport) și de lucrările de construcții noi. Unde s-au dus banii: utilaje și construcții noi, în creștere Pe componente, dinamica a fost inegală: investițiile în utilaje, inclusiv mijloace de transport , au crescut cu 19,2% , până la 12,22 miliarde de lei ; investițiile în lucrări de construcții noi au urcat cu 10,1% , până la 25,11 miliarde de lei ; categoria „alte cheltuieli de investiții” a scăzut cu 40,7% , până la 3,67 miliarde de lei . INS precizează că „alte cheltuieli” includ, între altele, lucrări geologice și de foraj, cumpărarea animalelor de muncă și reproducție, plantații (viță-de-vie și pomi), împăduriri, studii de cercetare și proiectare, precum și servicii aferente transferului de proprietate asupra terenurilor și mijloacelor fixe. Construcțiile rămân motorul, dar utilajele câștigă teren Lucrările de construcții noi au rămas cea mai mare componentă a investițiilor, cu 61,2% din total în T1 2026, în creștere de la 58,1% în T1 2025. În același timp, ponderea investițiilor în utilaje și mijloace de transport a urcat de la 26,6% la 29,8% , iar „alte cheltuieli” au coborât de la 15,3% la 9% . Pe domenii de activitate, construcțiile au atras cea mai mare parte a investițiilor (pondere de 38,3% ), urmate de industrie ( 20,5% ) și comerț și servicii ( 19,8% ). Agricultura a ajuns la 6% , aproape dublu față de T1 2025, când avea 3,7% . INS mai arată că investițiile nete reprezintă cheltuieli pentru crearea de noi mijloace fixe, dezvoltarea, modernizarea și reconstrucția celor existente, precum și costurile aferente transferului de proprietate asupra mijloacelor fixe și terenurilor. Institutul menționează și că datele pentru trimestrul I 2025 au fost rectificate față de cele publicate anterior. [...]
FMI vede o combinație mai dificilă pentru zona euro: creștere mai slabă și inflație mai ridicată , ceea ce poate menține presiunea pe dobânzi și pe costurile de finanțare ale companiilor. Într-un raport citat de Economica , instituția a revizuit în jos estimarea de creștere și în sus prognoza de inflație pentru economiile care folosesc moneda euro. FMI anticipează o creștere economică de 0,9% „anul acesta”, față de 1,1% în prognoza din aprilie. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 2,8%, de la 2,6% estimat anterior. Instituția notează că și în aprilie înrăutățise previziunile de creștere față de estimarea din ianuarie. Riscul energetic, în centrul revizuirii Fondul arată că, după o perioadă în care economia a crescut „la potențial”, iar inflația s-a menținut în jurul țintei BCE de 2%, perspectivele s-au deteriorat. În evaluarea FMI, războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un șoc negativ mare la adresa aprovizionării, dar temporar”. Raportul avertizează însă că un șoc energetic mai persistent ar putea împinge inflația și așteptările inflaționiste și mai sus, în timp ce declinul încrederii sau stresul financiar ar putea reduce cererea. FMI enumeră drept riscuri suplimentare o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, întârzieri în repararea infrastructurii energetice, intensificarea ostilităților în Ucraina și noi ajustări de politică comercială. Implicații pentru dobânzi și politica fiscală Pe partea de politică monetară, FMI se așteaptă ca Banca Centrală Europeană — care „joi a majorat dobânzile pentru prima dată după 2023” — să le crească din nou în 2026 cu un nivel cumulat de 50 de puncte de bază, fiind posibilă și o a treia majorare. În paralel, instituția îi avertizează pe miniștrii de Finanțe din zona euro să nu se grăbească să protejeze economiile de impactul costurilor ridicate la energie, argumentând că sprijinul fiscal pe scară largă „nu este justificat”. Ca termen de comparație, Banca Mondială a estimat joi că zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 0,8% în 2026, față de 1,4% în 2025. [...]
BERD a revizuit România la contracție în 2026, semnalând o deteriorare rapidă a cererii interne , după ce a tăiat prognoza de la creștere la un declin de 0,2% al PIB, potrivit Economedia , care citează raportul „Regional Economic Prospects ” al instituției. Estimarea BERD indică o recesiune în 2026, după ce în februarie banca anticipa o creștere de 1,2%. Revizuirea vine pe fondul unei contracții în primul trimestru din 2026, pusă de BERD pe seama scăderii consumului gospodăriilor și a producției industriale. Ce s-a schimbat în prognoza BERD Pentru 2027, BERD vede o revenire modestă: PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8%, sub prognoza anterioară de 2,2% . Raportul notează că în 2025 economia a crescut cu 0,7%, evoluție „în linii mari” similară cu 2024, însă cu o structură diferită a creșterii. De unde vine presiunea: consum, salarii reale, industrie Potrivit BERD, consumul privat a stagnat aproape complet, în contextul în care creșterea salariilor reale a încetinit puternic: de la 8% în 2024 la o contracție de 5% începând cu jumătatea lui 2025. În același timp, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 11% față de aceeași perioadă a anului anterior în ultimul trimestru din 2025, afectând cifra anuală a creșterii. Ca elemente de sprijin, BERD menționează investițiile publice, care au totalizat 7% din PIB, și exporturile nete, susținute de exporturi mai mari de capital și bunuri intermediare. Inflație ridicată și dobânzi menținute sus BERD arată că inflația a accelerat în a doua jumătate din 2025 până la aproximativ 9,5%, după eliminarea plafoanelor la prețul energiei electrice în iulie 2025, măsură implementată împreună cu majorări de TVA și accize. În aprilie 2026, inflația a urcat din nou la aproape 11%, pe fondul prețurilor mai mari la energie. În acest context, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5% până la începutul anului 2026, potrivit raportului. Deficitul bugetar: în scădere, dar încă ridicat Deficitul public general s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar BERD anticipează o scădere la 6,2% în 2026. În concluzie, BERD leagă direct revizuirea prognozei de contracția din primul trimestru al lui 2026 și de slăbirea consumului și a industriei, ceea ce mută scenariul de bază pentru 2026 de la creștere la o ușoară scădere economică. [...]
Scumpirea carburanților și presiunea pe inflație sunt deja efecte vizibile ale tensiunilor din Golf, iar România rămâne vulnerabilă prin legătura strânsă cu economia UE, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că războiul din Golf, alături de cel din Ucraina și de „problemele tarifare dintre blocurile economice mari”, frânează creșterea economică și complică traiectoria de reducere a inflației. În evaluarea sa, prognozele de scădere a inflației „nu s-au respectat” deoarece la începutul anului nu a fost luată în calcul „această situație excepțională”. Carburanții, canalul rapid prin care șocul extern ajunge în economie Premierul interimar a indicat creșterea prețurilor la combustibili ca principal canal de transmitere a tensiunilor din Golf către economia locală. Conform platformei Peco Online, prețul benzinei a crescut cu 12% în ultimele 30 de zile, iar cel al motorinei cu 9,1%. Bolojan a avertizat că taxele percepute de Iran și riscurile evaluate de traderi ar putea alimenta noi tensiuni în piață, cu potențialul de a împinge prețurile din România spre pragul psihologic de 10 lei pe litru. Deficitele și „reașezarea” economiei: consumul a amplificat importurile Dincolo de șocurile externe, Bolojan a susținut că economia a încetinit și pe fondul unei „reașezări” interne, după ani în care România a funcționat cu deficite mari. El a afirmat că, deși a existat creștere economică în 2023, 2024 și 2025, banii „aruncați în piață” au mers în principal către consum, ceea ce a alimentat deficitul comercial și creșterea importurilor. „Economia țării noastre este legată de cea a UE, deci suntem tractați de economie dacă merge foarte bine – mergem și noi bine, sau încetiniți, în condițiile în care nu există o creștere susținută.” Ce mize pune Guvernul: rating, fonduri europene și costul energiei Bolojan a legat stabilitatea economică de menținerea „echilibrelor bugetare” și a unui rating de țară „predictibil”, pentru a păstra încrederea investitorilor. El a avertizat că o retrogradare la categoria „junk ” ar însemna adâncirea recesiunii, șomaj, inflație și deprecierea leului. În același timp, premierul interimar a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, în condițiile în care bugetul de investiții din acest an este de 8% din PIB, „cel mai mare” ca pondere din ultimii ani, datorită componentei europene. A mai indicat prețul energiei ca factor-cheie pentru competitivitatea firmelor, nu doar ca problemă socială pentru gospodării. Piața muncii, vulnerabilitate structurală Bolojan a mai spus că România are nevoie de mai mulți oameni activi pe piața muncii pentru a susține creșterea economică și cheltuielile statului, afirmând că țara se află pe penultimul loc în Europa la ponderea populației active care lucrează, ceea ce afectează productivitatea și numărul de contribuabili. [...]
România intră într-o fereastră de risc pe piața muncii, odată cu pensionarea masivă a „decrețeilor” în 2032–2034, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar Dragoș Pîslaru o numește „o catastrofă” , potrivit Adevărul . În prezent, aproape 40% dintre persoanele aflate la vârsta activă sunt în afara pieței muncii, ceea ce amplifică deficitul de forță de muncă și presiunea viitoare asupra economiei. Pîslaru, ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și totodată interimar la Ministerul Muncii, a indicat că rata de ocupare pentru grupa 20–64 de ani este de 69%. România își propune să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%, însă, în evaluarea sa, „nu există nicio mișcare anume în această direcție”. Decalajul de gen și migrația adâncesc problema Ministrul a detaliat diferențe mari între bărbați și femei în ocupare: 78,2% pentru bărbați și 59,5% pentru femei, ceea ce înseamnă un decalaj de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”. În plus, el a arătat că migrația contribuie la tensiunile deja vizibile pe piața muncii. „Costul inacțiunii” și contractarea pieței muncii după 2032 Pîslaru susține că deficitul de forță de muncă și de competențe nu este o problemă sectorială și nici una de moment, iar presiunea va crește odată cu ieșirea la pensie a unei generații numeroase. „Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. (...) costul inacțiunii este de fapt uriaș.” El a avertizat că, în 2032–2034, când „decrețeii” se vor pensiona, piața muncii „se va contracta și mai mult”, ceea ce va amplifica presiunea. Investiții în capital uman și inovație, nu doar consum În intervenția sa, Pîslaru a vorbit despre ceea ce economiștii numesc „ capcana veniturilor medii ” (situația în care o economie nu mai poate recupera decalaje doar prin consum, fără creșteri de productivitate). În această logică, el a indicat două direcții principale pentru depășirea blocajului: investiții în capital uman (competențe) și inovație (modernizarea tehnologiei). Totodată, a spus că există măsuri finanțate din bani europeni, dar lipsește o politică „consecventă, integrată”, care să lege economia, finanțele, munca, educația, sănătatea și alte domenii relevante. Sărăcia și salariul minim, factor de frână pentru piața muncii Ministrul a adus în discuție și nivelul ridicat al sărăciei din România, despre care afirmă că afectează „complet” piața muncii. În acest context, a menționat existența unei părți importante a populației active care rămâne „undeva la un milion” în jurul salariului minim. Modelul „Trinitate”: fonduri UE, buget național și privat Pîslaru a susținut că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci să combine resursele europene cu bugetul național și investițiile private. El a invocat și fragmentarea proiectelor (aprox. 21.000 în PNRR și un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici” și „dispersate”), argumentând pentru o abordare mai coerentă. „Singura modalitate a României de a avansa (...) este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naționali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime.” În această formulă, Pîslaru estimează un „buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care ar putea fi folosit pentru a aborda probleme „critice pentru dezvoltarea României”. [...]
România riscă o presiune și mai mare pe piața muncii după 2032 , când ieșirea la pensie a „decrețeilor” ar urma să contracte și mai mult forța de muncă disponibilă, în condițiile unei rate de ocupare pe care ministrul interimar Dragoș Pîslaru o numește „o catastrofă”, potrivit TVR Info . La conferința de la București dedicată deficitului și excedentului de forță de muncă din Europa, Pîslaru a indicat că, pentru grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare din România este de 69%. Ținta națională ar fi de 74,7% în 2030, sub obiectivul UE de 78%, însă ministrul a susținut că „nu există nicio mișcare anume” în această direcție. În interpretarea sa, aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi, iar migrația amplifică tensiunile existente. Un element distinct este decalajul de gen: rata de ocupare este de 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un ecart de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, conform declarațiilor ministrului. Pensionarea „decrețeilor ” și riscul de contracție a pieței muncii Pîslaru a avertizat că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va intra la pensie, ceea ce ar putea reduce și mai mult baza de angajați. În acest context, el a argumentat că „costul inacțiunii” este deja ridicat și că România s-ar putea apropia de „un punct fără întoarcere” dacă nu investește în capitalul uman. Investițiile în capital uman și inovație, condiție pentru creștere Ministrul a legat problema ocupării de ceea ce a numit „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate recupera decalaje doar prin consum, fiind limitată de productivitate. În această logică, el a indicat două direcții esențiale: dezvoltarea capitalului uman (competențe) și inovația (modernizarea tehnologiei). Totodată, a susținut că există măsuri finanțate din fonduri europene, dar lipsește o politică „consecventă, integrată”, care să conecteze economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. Sărăcia și salariul minim, factor de blocaj pe piața muncii În aceeași intervenție, Pîslaru a adus în discuție nivelul ridicat al sărăciei din România și efectul acesteia asupra pieței muncii. El a afirmat că o parte semnificativă a populației active rămâne „undeva la un milion” de persoane în jurul salariului minim și a salutat lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie. „Trinitatea” finanțării: UE, buget național și privat Pentru perioada următoare, ministrul a pledat pentru un model de finanțare care să nu se bazeze exclusiv pe fonduri europene, ci pe trei surse: fonduri UE, bani naționali și investiții private. În acest cadru, a invocat un potențial buget de aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 de miliarde de lei) pentru 2028–2034, dacă resursele ar fi mobilizate în acest „model Trinitate”. El a mai spus că România a ales să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR și că există un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici” și „foarte dispersate”, dificil de gestionat. Context european: deficitul de forță de muncă devine structural Conform organizatorilor conferinței, ELA și EURES, deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune mai mare în sănătate, construcții și ocupații tehnice, potrivit unui raport al Autorității Europene a Muncii. Raportul indică faptul că problema nu mai este doar pe termen scurt, iar răspunsul ar necesita măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională și cooperare transfrontalieră. [...]
