Știri
Știri din categoria Statistici
Numărul turiștilor cazați în România a scăzut la începutul anului 2026, însă hotelurile de 4 și 5 stele au rămas cele mai căutate, potrivit primelor date statistice privind activitatea unităților de cazare. Conform Mediafax, statisticile publicate de Institutul Național de Statistică arată că în luna ianuarie s-a înregistrat o scădere a numărului total de turiști, dar o creștere a vizitatorilor din străinătate.
Datele indică faptul că sosirile în structurile de primire turistică – hoteluri, pensiuni, vile turistice, cabane sau apartamente de închiriat – au fost mai mici cu 7,3% față de ianuarie 2025. În total, aproximativ 1,49 milioane de turiști au petrecut cel puțin o noapte într-o unitate de cazare din România, ceea ce reprezintă o scădere de 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Majoritatea celor cazați în România au fost turiști români, care au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor. Totuși, numărul acestora a fost mai mic decât în ianuarie 2025.
În schimb, segmentul turiștilor străini a înregistrat o evoluție pozitivă. Numărul vizitatorilor din alte țări a crescut cu aproximativ 8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Principalele țări din care au venit turiștii străini au fost:
Statisticile arată că durata medie a sejurului a fost relativ scurtă:
Gradul de ocupare al locurilor de cazare din România a fost de puțin peste 20% în luna ianuarie. Hotelurile au avut cea mai bună performanță, cu un grad mediu de ocupare de 27,9%.
În mod special, unitățile de cazare de categorie superioară au atras cei mai mulți clienți. Hotelurile de 4 și 5 stele au avut cea mai mare rată de ocupare, situată între aproximativ 29% și 31%, confirmând preferința turiștilor pentru servicii de nivel mai ridicat.
Marile orașe și zonele turistice consacrate continuă să atragă cei mai mulți vizitatori. În topul destinațiilor cu cele mai multe cazări se află:
Aceleași zone conduc și clasamentul privind numărul total de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare.
Datele pentru începutul anului 2026 arată astfel o evoluție mixtă a turismului din România: o scădere a numărului total de turiști, dar și o creștere a interesului din partea vizitatorilor străini, în timp ce hotelurile de categorie superioară rămân principalele opțiuni de cazare.
Recomandate
Revizuirea Eurostat pune zona euro și UE pe minus în T1 2026, iar România rămâne fără creștere trimestrială , potrivit datelor citate de Economedia . Ajustările contează pentru companii și investitori fiindcă schimbă fotografia de ansamblu a cererii și a ciclului economic în Europa, într-un moment în care România apare cu o dinamică mai slabă decât media UE pe termen de un an. Eurostat a revizuit în scădere evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior: zona euro a coborât cu 0,2% (de la +0,1% estimat inițial), iar Uniunea Europeană cu 0,1% (de la +0,2% inițial). În ritm anual (T1 2026 față de T1 2025), creșterea a fost de 0,3% în zona euro și 0,7% în UE, ambele sub estimările inițiale (0,8%, respectiv 1%). România: stagnare trimestrială, scădere anuală și minus la ocupare Pentru România, Eurostat indică stagnare în T1 2026 față de trimestrul anterior, după o scădere de 1,9% în T4 2025. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,1% în T1 2026, după un declin de 1,4% în trimestrul precedent. Pe piața muncii, Eurostat arată că numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil în UE, față de trimestrul anterior. România se află însă între statele cu cele mai mari scăderi ale ocupării, cu minus 1% (alături de Irlanda, minus 0,8%, și Portugalia, minus 0,4%). La nivelul UE, Eurostat estimează 221,2 milioane persoane ocupate, dintre care 176,3 milioane în zona euro. Diferențe mari între statele membre În rândul statelor membre, cele mai puternice creșteri trimestriale ale PIB-ului au fost raportate în Danemarca (1,9%), Estonia (1,1%) și Malta (1,1%). La polul opus, Irlanda a avut o contracție de 12,1%, revizuită semnificativ față de datele inițiale, care indicau un avans de 2%. Context: ce arată datele INS despre T1 2026 Separat de estimările Eurostat, Institutul Național de Statistică a publicat anterior date potrivit cărora economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni din 2026 față de T1 2025 și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier; INS a revizuit în sus estimarea pentru T1 (de la -1,7% la -1,2%). Detalii în materialul Economedia: „Date noi de la INS: Economia a stagnat în trimestrul 1 față de precedentele trei luni și a scăzut cu 1,2% față de T1 2025” . INS mai indică un PIB estimat pentru T1 2026 de 403,915 miliarde de lei (serie brută, prețuri curente) și 497,820 miliarde de lei (date ajustate sezonier, prețuri curente), cu scăderi reale de 1,2% (serie brută) și 1,1% (ajustat sezonier) față de T1 2025, în timp ce față de trimestrul anterior „nu s-a modificat” pe seria ajustată sezonier. [...]
Numărul dosarelor noi de insolvență a sărit în mai la 864, cu un vârf în București , semn că presiunea pe lichiditate rămâne ridicată în unele sectoare și județe, potrivit datelor RisCo.ro citate de Ziarul Financiar . În luna mai au fost deschise 864 de dosare noi de insolvență la nivel național, față de 500 în aprilie. În București, numărul dosarelor noi a ajuns la 215, de la „peste 100” în aprilie, conform aceleiași surse. Unde se văd cele mai mari creșteri pe județe Datele RisCo.ro indică evoluții puternic diferite de la un județ la altul: Bihor : 50 de dosare noi, +28% față de mai 2025. Ilfov : 50 de dosare, peste +50% . Constanța : 42 de insolvențe noi, de la 20 în mai 2025. Hunedoara : 32 de dosare, +191% . Există și județe cu scăderi Pe de altă parte, sunt județe în care insolvențele au scăzut față de anul trecut, inclusiv: Argeș : scădere „cu până la 25%”; Maramureș : -78% , la 10 dosare; Olt (-11%), Ialomița (-22%), Satu Mare (-13%), Harghita (-43%), Vâlcea (-56%). Sectoarele cele mai expuse: construcții, restaurante și retail nespecializat Pe activități economice, cele mai afectate au fost: lucrările de construcții : creștere de aproximativ 27% a dosarelor deschise în mai 2026; restaurantele : +30% ; comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate : +93% . RisCo.ro mai arată că „lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții” au urcat cu circa 189% , de la 9 dosare în mai 2025 la 26 în mai 2026. Alte creșteri sunt menționate la cultivarea plantelor nepermanente (127%), comerț cu ridicata specializat al altor produse (70%), alte transporturi terestre de călători (25%), respectiv transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare (4%). [...]
Revizuirea INS arată o economie fără creștere, cu consumul în recul , după ce PIB-ul din T1 2026 a fost recalculat la stagnare față de trimestrul anterior și la o scădere anuală de 1,2%, potrivit Economedia . Ajustarea schimbă imaginea inițială, în care datele provizorii indicau un minus de 0,2% față de T4 2025. Institutul Național de Statistică precizează că seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată în 13 mai 2026. Pe datele ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru T1 2026 a fost de 497,820 miliarde lei la prețuri curente, iar în termeni reali a scăzut cu 1,1% față de T1 2025. Comparativ cu trimestrul anterior, nivelul PIB nu s-a modificat. Pe seria brută, PIB-ul a fost estimat la 403,915 miliarde lei, în scădere reală de 1,2% față de T1 2025. Consumul a tras în jos dinamica PIB INS indică o contracție a cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației de 1,8%, cu o contribuție de -1,2% la modificarea PIB. Și consumul final individual al administrației publice a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1%. Consumul final colectiv al administrației publice a avut un volum mai mic cu 0,4% și, conform datelor prezentate, nu a contribuit la creșterea PIB. Sectoare: construcțiile au compensat parțial, serviciile și comerțul au apăsat În structura pe ramuri, datele INS arată contribuții pozitive punctuale, dar majoritatea sectoarelor au avut efect negativ asupra modificării PIB în interval de un an. Contribuții pozitive menționate: Construcțiile : contribuție +0,4%, pondere 5,3% în formarea PIB, volum de activitate +7,9%; Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii : contribuție +0,3%, pondere 2,8%, volum +11,6%. Contribuții negative principale: Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuție -0,8%, pondere 22,5%, volum -3,1%; Informații și comunicații : contribuție -0,3%, pondere 8,1%, volum -4,1%; Activități profesionale, științifice și tehnice; servicii administrative și suport : contribuție -0,3%, pondere 6,1%, volum -3,9%; Industria : contribuție -0,2%, pondere 15,8%, volum -1,2%; Administrație publică, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială : contribuție -0,2%, pondere 14,6%, volum -1,3%; Tranzacții imobiliare : contribuție -0,1%, pondere 7,5%, volum -1,9%. Agricultura, intermedierile financiare și asigurările „nu au contribuit la creșterea PIB”, iar impozitele nete pe produs (pondere 11,6%) nu au contribuit nici ele, în condițiile în care volumul lor a scăzut cu 0,6%. De ce contează revizuirea Schimbarea de la un minus trimestrial (estimarea anterioară) la stagnare nu modifică însă mesajul principal al setului de date: economia intră în 2026 cu scădere anuală și cu consumul populației în contracție , ceea ce ridică presiunea pe perspectivele de creștere din restul anului, mai ales într-un context în care, potrivit aceleiași publicații, mai multe instituții și bănci au revizuit în jos prognozele pentru 2026, invocând riscul de recesiune. [...]
România a avut în aprilie una dintre cele mai mari scumpiri industriale din UE , cu un avans anual de 11,5% al prețurilor producției industriale, pe fondul creșterilor de preț la energie, potrivit datelor Eurostat citate de Economica . Pentru companii, indicatorul semnalează presiuni de cost care pot ajunge ulterior în prețurile finale, mai ales în sectoarele energointensive. În clasamentul creșterilor anuale (aprilie 2026 față de aprilie 2025), România este depășită doar de Bulgaria (14,5%) și Lituania (13,1%). La polul opus, scăderi ale prețurilor producției industriale au fost în Luxemburg (minus 3,7%), Estonia (minus 1,2%), Cipru (minus 0,7%) și Letonia (minus 0,6%). Energia, principalul motor la nivel european Eurostat indică drept factor major scumpirea energiei: prețurile la energie au crescut cu 12,6% (în termeni anuali, la nivelul UE). În același timp, au urcat și prețurile bunurilor de capital (1,9%), ale bunurilor intermediare (2,5%) și ale bunurilor de folosință îndelungată (3,7%), în timp ce bunurile de folosință imediată au consemnat o scădere de 0,2%. Dinamica lunară: România peste media UE Față de luna precedentă, prețurile producției industriale au crescut în aprilie cu 0,7% în UE și cu 0,6% în zona euro (după un avans de 3,1% în UE și 3,4% în zona euro în luna anterioară). România a raportat un plus de 1,7% în aprilie, după 1,6% luna precedentă. La nivelul UE, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca (3%), Croația (2,7%) și Belgia (2,4%), în timp ce scăderi s-au înregistrat în Franța (minus 2,1%), Estonia (minus 0,8%) și Suedia (minus 0,3%). Ce arată datele INS despre structura scumpirilor din România Conform Institutului Național de Statistică (INS), în România prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, iar față de martie 2026 avansul a fost de 1,7%. Pe marile grupe industriale, INS indică următoarele creșteri anuale în aprilie 2026 (față de aprilie 2025): industria energetică: +20,53% industria bunurilor intermediare: +7,35% industria bunurilor de uz curent: +5% industria bunurilor de capital: +4,65% industria bunurilor de folosință îndelungată: +168% Pe secțiuni și diviziuni, cele mai mari creșteri anuale au fost raportate la: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: +16,35% distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare: +13,52% industria extractivă: +10,32% industria prelucrătoare: +8,29% În ansamblu, datele indică o presiune de cost concentrată în energie, cu efecte de propagare în restul lanțului industrial, într-un context în care România se află în grupul statelor cu cele mai rapide creșteri ale prețurilor producției industriale din UE. [...]
Piața muncii dă semne de răcire, cu mai puține posturi vacante la nivelul economiei , în condițiile în care numărul locurilor de muncă neocupate a coborât la 28.261 în primul trimestru din 2026, cu 13,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În doar cinci din 21 de sectoare mari analizate de INS s-au văzut creșteri ale numărului de posturi libere. În partea de sus a clasamentului creșterilor anuale, HoReCa (hoteluri și restaurante) a avut un avans de peste 60% în T1/2026 față de T1/2025. Pe următoarele locuri se află sănătatea și asistența socială (+24,5%) și distribuția apei (+aproape 12%), până la 730 de poziții vacante în primul trimestru din 2026. IT&C a rămas și el pe plus, însă cu un avans modest, de 3,4%. Unde s-au văzut cele mai mari tăieri de recrutare Cele mai puternice scăderi ale numărului de posturi disponibile au fost raportate în: alte activități de servicii (aproape -50%); agricultură (aproape -47%); activități profesionale și tehnice (aproape -44%). În comerț, companiile au redus cu aproape 40% numărul joburilor vacante față de T1/2025. Ziarul Financiar notează că „comerțul și logistica” – domenii care în anii anteriori recrutau agresiv – intră într-o fază de adaptare, pe fondul încetinirii consumului. Scăderi importante apar și în administrația publică (-28%), transport și depozitare (-18,8%), construcții (-18,7%) și intermedieri financiare și asigurări (-22,9%), ceea ce sugerează o prudență mai mare atât în sectorul privat, cât și în cel public în privința extinderii echipelor. În construcții, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, numărul locurilor vacante a scăzut cu peste 400 într-un an. Context: industria concentrează o cincime din posturile vacante Industria a rămas relativ stabilă comparativ cu alte sectoare, cu un recul anual de 3%, însă se vede o reducere a cererii de personal în industria prelucrătoare, cel mai mare angajator industrial. La nivelul întregii economii, circa o cincime din totalul locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, respectiv 5.700 de poziții. [...]
România a fost printre puținele excepții negative din UE , fiind – alături de Irlanda – singurul stat membru care a raportat scădere economică în primul trimestru din 2026, într-un context în care PIB-ul a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii, potrivit G4Media , pe baza datelor Eurostat . Pe comparația anuală (T1 2026 față de T1 2025), Eurostat indică o creștere a PIB de 0,8% în zona euro și de 1% în UE, după avansuri de 1,3% (zona euro) și 1,4% (UE) în perioada de referință anterioară. În același clasament, cele mai mari creșteri anuale au fost în Cipru (3%), Bulgaria (2,9%), Spania (2,7%) și Lituania (2,5%), în timp ce singurele scăderi au fost în Irlanda (minus 6,3%) și România (minus 1,5%). Ce arată dinamica trimestrială: România, din nou pe minus Față de trimestrul anterior (T1 2026 vs. T4 2025), PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. La nivel de state membre cu date disponibile, cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Finlanda (0,9%), Ungaria (0,8%) și Bulgaria (0,7%). În același timp, au existat și scăderi trimestriale, inclusiv în România (minus 0,2%). Pe minus au mai fost Irlanda (minus 2%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (valoare neprecizată în material, dar indicată ca scădere). Confirmarea pe datele INS și diferența față de prognoze În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că economia a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS mai indică pentru ianuarie–martie 2026 o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de T1 2025, iar raportat la T4 2025 o reducere de 0,2%. În paralel, materialul notează că estimările pentru 2026 rămân peste evoluția efectivă din debutul anului: Comisia Europeană a estimat o creștere de 1,1% a PIB-ului României, Banca Mondială și-a revizuit prognoza la 0,5% (de la 1,3% în ianuarie), iar FMI a redus estimarea la 0,7% (de la 1,4% în octombrie), conform raportului „ World Economic Outlook ”. Context: piața muncii în UE, încă în creștere Eurostat mai arată, pe date preliminare, că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și în UE în T1 2026 față de trimestrul anterior, iar față de T1 2025 creșterea a fost de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. [...]
