Știri
Știri din categoria Statistici
Numărul turiștilor cazați în România a scăzut la începutul anului 2026, însă hotelurile de 4 și 5 stele au rămas cele mai căutate, potrivit primelor date statistice privind activitatea unităților de cazare. Conform Mediafax, statisticile publicate de Institutul Național de Statistică arată că în luna ianuarie s-a înregistrat o scădere a numărului total de turiști, dar o creștere a vizitatorilor din străinătate.
Datele indică faptul că sosirile în structurile de primire turistică – hoteluri, pensiuni, vile turistice, cabane sau apartamente de închiriat – au fost mai mici cu 7,3% față de ianuarie 2025. În total, aproximativ 1,49 milioane de turiști au petrecut cel puțin o noapte într-o unitate de cazare din România, ceea ce reprezintă o scădere de 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Majoritatea celor cazați în România au fost turiști români, care au reprezentat 81,6% din totalul sosirilor. Totuși, numărul acestora a fost mai mic decât în ianuarie 2025.
În schimb, segmentul turiștilor străini a înregistrat o evoluție pozitivă. Numărul vizitatorilor din alte țări a crescut cu aproximativ 8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Principalele țări din care au venit turiștii străini au fost:
Statisticile arată că durata medie a sejurului a fost relativ scurtă:
Gradul de ocupare al locurilor de cazare din România a fost de puțin peste 20% în luna ianuarie. Hotelurile au avut cea mai bună performanță, cu un grad mediu de ocupare de 27,9%.
În mod special, unitățile de cazare de categorie superioară au atras cei mai mulți clienți. Hotelurile de 4 și 5 stele au avut cea mai mare rată de ocupare, situată între aproximativ 29% și 31%, confirmând preferința turiștilor pentru servicii de nivel mai ridicat.
Marile orașe și zonele turistice consacrate continuă să atragă cei mai mulți vizitatori. În topul destinațiilor cu cele mai multe cazări se află:
Aceleași zone conduc și clasamentul privind numărul total de nopți petrecute de turiști în unitățile de cazare.
Datele pentru începutul anului 2026 arată astfel o evoluție mixtă a turismului din România: o scădere a numărului total de turiști, dar și o creștere a interesului din partea vizitatorilor străini, în timp ce hotelurile de categorie superioară rămân principalele opțiuni de cazare.
Recomandate
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 8% în 2025 faţă de anul anterior , potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Institutul Naţional de Statistică ( INS ). Avansul a fost susţinut în principal de lucrările de reparaţii capitale şi de construcţiile noi, în timp ce segmentul întreţinerii curente a înregistrat un recul. Evoluţia pe întreg anul 2025 Conform INS, ca serie brută, creşterea de 8% a fost determinată de: lucrările de reparaţii capitale: +45,6% lucrările de construcţii noi: +5,5% lucrările de întreţinere şi reparaţii curente: -4,2% Pe tipuri de construcţii, toate marile categorii au fost pe plus: clădiri nerezidenţiale: +13% clădiri rezidenţiale: +11,4% construcţii inginereşti: +4,5% Decembrie 2025 faţă de noiembrie 2025 În ultima lună a anului, volumul lucrărilor a crescut puternic, cu 37,2% ca serie brută. Toate segmentele au contribuit la avans: construcţii noi: +37,7% reparaţii capitale: +36,8% întreţinere şi reparaţii curente: +36% Şi pe obiecte de construcţii s-au consemnat majorări consistente, în special la clădirile nerezidenţiale (+41,7%) şi construcţiile inginereşti (+40,1%). Ca serie ajustată în funcţie de sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare, creşterea lunară a fost de 7,2%. Decembrie 2025 faţă de decembrie 2024 Comparativ cu aceeaşi lună din 2024, volumul lucrărilor a crescut cu 5,3% ca serie brută. Reparaţiile capitale au avansat cu 31,1%, iar construcţiile noi cu 2,9%, în timp ce lucrările de întreţinere au scăzut cu 2,7%. Datele ajustate sezonier indică un plus de 3,8% faţă de decembrie 2024. Per ansamblu, 2025 confirmă un an de creştere în sectorul construcţiilor, impulsionat în special de investiţiile în reparaţii majore şi de dinamica segmentului nerezidenţial, în timp ce lucrările curente rămân sub presiune . [...]
Prima lună din 2026 aduce peste 500 de dosare noi de insolvență la nivel național, semnalând că presiunea asupra mediului de afaceri continuă și în noul an. Chiar dacă ritmul este mai temperat comparativ cu lunile septembrie-decembrie 2025, când se depășeau constant 900 de dosare lunar, ianuarie confirmă că problemele financiare din economie nu s-au disipat odată cu schimbarea calendarului. Vorbim despre o ajustare de ritm, nu despre o inversare a tendinței. Capitala rămâne epicentrul insolvențelor, cu peste 130 de dosare deschise în ianuarie 2026. Comparativ cu aceeași lună din 2025, când se înregistrau puțin peste 80 de cazuri, creșterea depășește 60%, un salt care nu poate fi ignorat. Bucureștiul concentrează un volum mare de companii din aproape toate sectoarele economice, astfel că orice tensiune financiară se vede rapid în statistici. Evoluția sugerează o presiune crescută asupra fluxurilor de numerar și o dificultate tot mai mare în gestionarea obligațiilor fiscale și comerciale, mai ales în contextul modificărilor de taxe și al costurilor operaționale ridicate. Trendul ascendent nu este limitat la Capitală. Dolj, Satu Mare, Timiș și Arad raportează creșteri consistente ale numărului de dosare . În Dolj, saltul este de la 7 cazuri în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 171%. Satu Mare ajunge la 12 dosare, marcând un avans de 140%, iar Timiș înregistrează 21 de cazuri, dublu față de anul trecut. În Arad, creșterea este de 86%, cu 13 dosare deschise. De asemenea, majorări ale numărului de insolvențe se regăsesc și în județe precum Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman sau Vaslui. În paralel, există și excepții notabile: Caraș-Severin (-83%), Maramureș (-80%), Sălaj (-60%) și Neamț (-43%) arată scăderi față de ianuarie 2025, ceea ce indică o distribuție neuniformă a presiunilor economice la nivel regional. Top domenii activitate după numărul de dosare: Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții - circa 116%; Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - aproximativ 94%; Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate - aproximativ 88%; Restaurante - 45%; Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului - 33%. Potrivit Danielei Colnicianu , Director Vânzări în cadrul RisCo , 2026 se conturează ca un an al alegerilor dificile pentru antreprenori, care vor trebui să prioritizeze strict obiectivele și să analizeze mult mai atent partenerii de business. Impactul politicilor bugetare și al creșterilor de taxe începe deja să se reflecte în modul de operare al firmelor, iar efectele pot ajunge și în piața muncii, atât prin ajustări de personal, cât și printr-un ritm mai precaut al angajărilor. [...]
Tarifele la apă și canalizare diferă puternic în funcție de infrastructură , arată Profit.ro , care citează date oficiale și analiza ANRSC . În ianuarie, tariful mediu național pentru consumatorii casnici este de 15,81 lei/mc fără TVA (apă și canalizare), însă în unele zone costul coboară sub 11 lei/mc, iar în altele depășește 21 lei/mc. În localitățile cu tarife mai mici, presiunea asupra facturii este redusă, iar diferența față de media națională este consistentă. Conform ultimei actualizări a ANRSC, printre cele mai accesibile se află Prahova (Ploiești) cu 10,02 lei/mc (Apa Nova Ploiești), București cu 10,43 lei/mc (Apa Nova București) și Ilfov (Chiajna) cu 10,48 lei/mc (Veolia România). La polul opus, sunt județe unde tarifele urcă la 21,49 lei/mc în Vaslui (Aquavas), 21,17 lei/mc în Iași (APAVITAL) și 20,72 lei/mc în Neamț (Piatra Neamț, Compania județeană Apa Serv). Miza economică a acestor diferențe ține, în principal, de infrastructură și de costurile pe care aceasta le generează în operare. Datele ANRSC indică faptul că disparitățile reflectă costuri variabile ale furnizării apei în funcție de infrastructură și pierderile din rețea, diferențe în nivelul investițiilor realizate de operatori și gradul de modernizare a sistemelor de tratare și distribuție. Cu alte cuvinte, acolo unde rețelele sunt mai vechi și pierderile sunt mai mari , costul total al serviciului tinde să se transfere în tarif, în timp ce rețelele mai bine întreținute și investițiile susținute pot contribui la menținerea unor tarife mai scăzute. [...]
Potrivit Economica.net , Bucureștiul a înregistrat în 2025 nu mai puțin de 14.763 de radieri de firme, în creștere cu 13,72% față de 2024 , ceea ce consolidează capitala ca pol principal al activității economice dar și al riscurilor și vulnerabilităților asociate mediului de afaceri urban. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului , capitala se detașează net de celelalte județe, indicând o intensificare a ieșirilor din piață într-un context economic încă volatil și impredictibil. În topul județelor cu cele mai multe radieri după București se află Cluj (4.244 radieri, în scădere cu 1,07%), Constanța (3.354, în creștere cu 6,04%), Bihor (3.330, +18,76%), Ilfov (3.200, +21,77%) și Timiș (3.169, -7,64%). Zonele urbane și periurbane cu dinamism economic ridicat continuă să concentreze cele mai multe închideri de firme, dar evoluțiile sunt inegale, unele județe marcând creșteri accelerate, în timp ce altele semnalează o temperare a fenomenului. Județ / zonă Radieri 2025 Evoluție față de 2024 Municipiul București 14.763 +13,72% Cluj 4.244 -1,07% Constanța 3.354 +6,04% Bihor 3.330 +18,76% Ilfov 3.200 +21,77% Timiș 3.169 -7,64% De partea cealaltă, județele cu cele mai puține radieri în 2025 au fost Ialomița (532, -4,66%), Călărași (569, -1,39%) și Giurgiu (658, +10,22%). Chiar dacă valorile absolute sunt mici, unele dintre aceste județe au înregistrat procente de creștere semnificative. Dâmbovița (-31,98%), Harghita (-21,22%) și Botoșani (-19,58%) au avut cele mai mari scăderi procentuale ale numărului de radieri, ceea ce poate sugera o relativă stabilitate sau o activitate economică redusă. În funcție de domeniul de activitate, cele mai multe firme radiate proveneau din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și din activități conexe auto (18.554 de radieri, în scădere cu 2,85% față de 2024). Alte domenii afectate au fost agricultura, silvicultura și pescuitul (7.596, -14,30%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (6.835, -6,13%) și transportul și depozitarea (6.782, -12,32%). Această distribuție confirmă că domeniile care presupun costuri operaționale ridicate și expunere la schimbări de consum sunt cele mai vulnerabile în perioadele economice incerte. Radierile lunare au cunoscut un vârf în decembrie 2025 , când au fost înregistrate 8.426 de firme închise, dintre care 1.293 doar în București. La nivel județean, Cluj (473), Ilfov și Constanța (357 fiecare), Iași (323) și Timiș (315) au completat clasamentul celor mai afectate zone în ultima lună a anului. Acest vârf este cel mai probabil legat de ajustări fiscale și închideri de an financiar, fiind un comportament obișnuit în rândul firmelor inactive sau aflate în prag de insolvență. Fenomenul radierilor, deși face parte dintr-un ciclu economic normal, oferă o radiografie a sectoarelor și regiunilor aflate sub presiune. Creșterea numărului de radieri în marile județe nu indică doar eșecuri punctuale, ci mai ales o dinamică economică intensă, în care companiile se nasc și dispar într-un ritm alert, într-un mediu concurențial dur. [...]
România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice , la 78% din media comunitară, potrivit Euronews , care citează un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) bazat pe cele mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2024. INS arată că România este urmată, la această grupă, de Slovacia (84%) și Polonia (87%). La polul opus, Luxemburg are un nivel al prețurilor de 124% din media UE, urmat de Danemarca (120%), care se regăsește frecvent între statele cu cele mai ridicate prețuri pe mai multe grupe de consum. Pe alte categorii, Bulgaria apare drept statul cu cele mai mici prețuri din UE la „Băuturi alcoolice și tutun” (68%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (78%) și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39%). În oglindă, Irlanda este indicată drept cea mai scumpă țară la „Băuturi alcoolice și tutun” (203%) și la „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (187%), iar Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor la „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%). Pentru „Recreere, sport și cultură”, INS menționează că Bulgaria și România au cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE (64%) . Tot Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (77%), „Transport” (69%) și „Restaurante și servicii de cazare” (55%), în timp ce Danemarca este cea mai scumpă la aceste grupe, inclusiv la restaurante și cazare (149%). În paralel cu nivelul prețurilor, comunicatul INS include și date despre PIB pe locuitor calculat pe baza parității puterii de cumpărare (PPC) – un indicator care ajustează diferențele de preț între țări pentru a face comparabile nivelurile de trai. România ajunge la 77% din media UE, urmată de Ungaria (76%), iar cea mai mică valoare este în Bulgaria, cu 34% sub media UE. Luxemburg are cel mai ridicat PIB pe locuitor din UE, depășind media cu 145%, iar INS explică această situație prin ponderea mare a lucrătorilor străini în forța de muncă, care contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă. Datele se bazează pe calculele Eurostat realizate în decembrie 2025, folosind prețuri de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de bunuri și servicii comparabile (36 de țări europene), precum și date privind cheltuielile din PIB, transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1.445/2007. În termeni simpli, indicii de nivel al prețurilor arată câte unități monetare sunt necesare pentru a cumpăra același „coș” de bunuri și servicii în țări diferite. Indicator / grupă (UE = 100) Țara cu nivel minim (indice) Țara cu nivel maxim (indice) Alimente și băuturi nealcoolice România (78) Luxemburg (124) Băuturi alcoolice și tutun Bulgaria (68) Irlanda (203) Îmbrăcăminte și încălțăminte Bulgaria (78) Danemarca (133) Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili Bulgaria (39) Irlanda (187) Recreere, sport și cultură Bulgaria și România (64) Danemarca (142) Consum final gospodării (valoare echivalentă la UE = 100 euro) Bulgaria (61 euro) Danemarca (141 euro) PIB pe locuitor (PPC, UE = 100) Bulgaria (34% sub media UE) Luxemburg (145% peste media UE) [...]
România are aproape dublu șomajul tinerilor față de media UE , deși rata generală a șomajului rămâne apropiată de nivelul european, potrivit datelor publicate de Eurostat . Situația scoate în evidență una dintre cele mai mari vulnerabilități ale pieței muncii din România: integrarea persoanelor sub 25 de ani în activitatea economică. În ianuarie 2026, rata șomajului în Uniunea Europeană a coborât la 5,8%, în scădere față de 5,9% în decembrie 2025 și 6,0% în aceeași lună a anului trecut. În zona euro, indicatorul a ajuns la 6,1%. La nivelul întregii Uniuni, aproximativ 13 milioane de persoane nu aveau un loc de muncă, dintre care peste 10 milioane în statele din zona euro. Numărul total al șomerilor a scăzut cu circa 185.000 față de luna precedentă și cu aproape 274.000 comparativ cu ianuarie 2025. În România, rata șomajului a fost de 6,0% în ianuarie 2026, echivalentul a aproximativ 491.000 de persoane fără loc de muncă. Evoluția ultimelor luni indică o relativă stabilitate: 6,1% în octombrie 2025, 6,3% în noiembrie, 6,1% în decembrie și 6,0% în prima lună din 2026. În termeni absoluți, numărul șomerilor a scăzut cu aproximativ 8.000 față de luna anterioară. Comparativ cu alte state din Europa Centrală și de Est, România se situează în zona mediană. În Bulgaria și Polonia, rata șomajului este de 3,1%, în timp ce în Ungaria ajunge la 4,5%, iar în Slovacia la 5,6%. În schimb, în economii precum Finlanda, Spania sau Suedia nivelul șomajului este mult mai ridicat, depășind în unele cazuri 8–10%. Țară Rata șomajului Bulgaria 3,1% Polonia 3,1% Ungaria 4,5% Slovacia 5,6% România 6,0% Diferențele apar însă puternic în cazul tinerilor. În Uniunea Europeană, rata șomajului în rândul persoanelor sub 25 de ani a fost de 15,1% în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă peste 2,9 milioane de tineri fără loc de muncă. În România, indicatorul este mult mai ridicat: 28,2% în decembrie 2025, aproape dublu față de media europeană. Situația contrastează cu alte state europene unde tinerii se integrează mai ușor pe piața muncii. De exemplu, rata șomajului în rândul tinerilor este de 7,1% în Germania, 9,3% în Olanda și 11,0% în Polonia. Deși în unele economii precum Suedia, Spania sau Finlanda nivelul este de asemenea ridicat, datele arată că România rămâne printre cele mai afectate state în această categorie. Pe lângă diferențele de vârstă, statistica arată și un mic decalaj între femei și bărbați. În Uniunea Europeană, rata șomajului este de 6,0% pentru femei și 5,7% pentru bărbați. În România însă diferența este aproape inexistentă: 6,0% în cazul bărbaților și 5,9% pentru femei. Datele Eurostat sugerează astfel că, deși piața muncii din România se menține relativ stabilă în ansamblu, integrarea tinerilor rămâne una dintre cele mai mari provocări economice ale momentului, cu efecte directe asupra dezvoltării pieței muncii și asupra migrației forței de muncă. [...]
