Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Primarul Ciprian Ciucu avertizează că Bucureștiul riscă incapacitate de plată dacă bugetul de stat pe 2026 nu este adoptat săptămâna viitoare, potrivit Romania Insider.
Edilul a cerut partidelor din coaliție să voteze bugetul „în forma propusă de guvern”, susținând că documentul este esențial pentru Capitală deoarece ar majora cotele din impozitul pe venit alocate Primăriei Municipiului București (PMB).
Conform primarului, presiunea de lichiditate se concentrează în aprilie, când PMB ar urma să aibă un vârf de plăți de 150 milioane lei, peste obligațiile lunare curente. Ciucu a legat această situație de datorii provenite din obligațiuni emise în urmă cu 20 de ani, care au fost rostogolite (refinanțate) succesiv, dar care nu mai pot fi rostogolite în prezent din cauza restricțiilor legale.
„În aprilie, avem un vârf de plăți de 150 milioane lei, care se adaugă la ceea ce oricum avem de plătit lunar, care sunt bani din obligațiuni emise acum 20 de ani, care au fost rostogolite an de an. Și nu le mai putem rostogoli, pentru că legea nu permite”, a spus Ciucu, citat de Digi24.
În acest context, primarul a indicat un calendar strâns: chiar dacă PMB ar evita intrarea în incapacitate de plată în martie, riscul ar reapărea în aprilie dacă bugetul național nu este adoptat și dacă nu intră în vigoare majorările de cote din impozitul pe venit.
Avertismentul a venit după ce o ședință a Consiliului General al Municipiului București nu a putut avea loc din lipsă de cvorum. Reprezentanții PSD și ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) nu au participat, iar Ciucu a spus că este a treia oară când Consiliul nu se poate reuni, deși situația financiară a Capitalei este „extrem de dificilă”.
Primarul a susținut că cel puțin una dintre deciziile aflate pe ordinea de zi ar fi putut reduce presiunea resimțită în prezent, în condițiile întârzierii bugetului și ale constrângerilor de finanțare.
Potrivit lui Ciucu, Bucureștiul a ajuns într-o situație financiară „extrem de rea” și din cauza deciziilor guvernului condus de Marcel Ciolacu, care ar fi redus sumele alocate primăriilor de sector în perioada 2024–2025 cu un total de 7,5 miliarde euro.
În esență, mesajul primarului este că adoptarea bugetului de stat pe 2026 ar fi o condiție pentru creșterea veniturilor din cote defalcate din impozitul pe venit către PMB, iar fără această ajustare, obligațiile de plată scadente, în special în aprilie, ar putea împinge municipalitatea spre incapacitate de plată.
Recomandate
Vicepremierul Tanczos Barna spune că România se va încadra greu în deficitul de 6,2% , potrivit News.ro , invocând contextul internațional marcat de tensiuni și riscuri de criză cu efecte nu doar economice, ci și militare. El a spus că ținta de deficit bugetar este de 6,2% și că aceasta este ținta recomandată de Comisia Europeană , însă a apreciat că „foarte greu” România va putea rămâne în acest prag în condițiile actuale. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR Info, unde vicepremierul a argumentat că, într-o perioadă de criză și războaie, autoritățile nu pot fi „foarte rigide” când analizează deficitul și anumite costuri bugetare, în special cele care țin de sprijinirea persoanelor vulnerabile. Tanczos Barna a abordat și tema inflației , afirmând că o eventuală continuare a scumpirilor la resursele energetice pe piețele internaționale ar avea „cu siguranță” impact asupra inflației. El și-a exprimat speranța că presiunile actuale asupra prețurilor la energie vor fi temporare și că situația se va stabiliza în „câteva zile, o săptămână, două”, avertizând că o nouă criză energetică ar afecta nu doar România , ci și Uniunea Europeană și alte regiuni. [...]
Proiectul de buget ar putea intra în plenul Parlamentului între 15 și 17 martie , dacă miercuri va exista un acord în coaliție, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor , potrivit AGERPRES . Calendarul depinde însă de finalizarea procedurilor interne din Guvern și de obținerea avizelor necesare. Kelemen Hunor a explicat că, în cazul unei înțelegeri în coaliție, proiectul ar putea fi transmis Parlamentului miercurea viitoare, după parcurgerea etapelor de consultare, inclusiv la Consiliul Economic și Social. Ulterior, documentul ar urma să fie analizat în comisiile de specialitate, iar dezbaterea în plen ar putea avea loc în intervalul 15–17 martie. În ceea ce privește divergențele din coaliție, liderul UDMR a precizat că principalele neînțelegeri vizează două teme: echilibrarea bugetară și investițiile. „Restul sunt lucruri mai mărunte”, a afirmat acesta. Kelemen Hunor a respins ideea că PSD ar putea bloca proiectul în Parlament și a reiterat că Ilie Bolojan rămâne premier atât timp cât este susținut de PNL. „Până când PNL îl susține pe Ilie Bolojan nu există alt premier”, a subliniat liderul UDMR. Declarațiile vin în contextul negocierilor intense privind bugetul pe 2026, într-un moment în care presiunile legate de investiții, echilibru fiscal și măsuri sociale sunt în centrul discuțiilor din coaliția de guvernare. [...]
Bugetul pe 2026 redirecționează fonduri către investiții și energie , în timp ce Sănătatea și Dezvoltarea pierd bani, potrivit informațiilor publicate de G4Media . Proiectul de buget aflat în discuție în coaliție indică o schimbare de priorități în alocarea resurselor pentru anul în curs. Ministere care primesc mai mulți bani Conform surselor citate, creșteri importante sunt prevăzute pentru: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – 7 miliarde lei; Ministerul Energiei – majorare bugetară (sumă neprecizată); Ministerul Transporturilor – alocare suplimentară; Înalta Curte de Casație și Justiție – 4,5 miliarde lei. Majorarea fondurilor pentru investiții europene și infrastructură sugerează o miză pe absorbția banilor din fonduri externe și pe proiecte mari de dezvoltare, în contextul presiunilor legate de deficit și creștere economică. Ministere care pierd bani Pe de altă parte, două portofolii importante înregistrează reduceri: Ministerul Sănătății – minus 1,5 miliarde lei; Ministerul Dezvoltării – buget diminuat. Reducerea fondurilor la Sănătate apare într-un moment sensibil, în care sistemul public rămâne sub presiune, iar la Dezvoltare tăierile pot afecta proiectele locale și investițiile în comunități. Context politic tensionat Negocierile pe buget au loc într-un climat politic complicat. Potrivit informațiilor din spațiul public, există tensiuni în coaliție privind finanțarea unui pachet social de 3,4 miliarde lei, iar discuțiile sunt legate de sursele de acoperire a cheltuielilor și de menținerea disciplinei fiscale. În ansamblu, proiectul de buget pe 2026 indică o repoziționare a cheltuielilor publice către investiții strategice și infrastructură, în detrimentul unor domenii sociale. Forma finală va depinde însă de negocierile politice și de eventualele amendamente adoptate în Parlament. [...]
Bugetul pe 2026 este finalizat în proporție de 99%, dar negocierile din Coaliție continuă pe tema măsurilor sociale , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează surse politice. În ședința Biroului Politic Național al PNL, premierul Ilie Bolojan a transmis că obiectivul principal este un buget echilibrat, cu accent pe investiții. Bolojan le-a spus liberalilor că, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, urmărește un buget „bazat pe date corecte”, cu venituri realiste și cheltuieli corect dimensionate, pentru a evita derapajele din anii trecuți. O nouă rundă de discuții în Coaliție este programată miercuri, când ar urma să fie luată o decizie finală. Priorități asumate de PNL Potrivit surselor citate, direcțiile principale sunt: creșterea bugetului pentru investiții; alocări consistente pentru proiectele din PNRR; asigurarea unor venituri mai mari pentru toate autoritățile locale față de anul trecut. Nazare a precizat că în 2026 sunt prevăzute plăți suplimentare de 22 de miliarde de lei prin PNRR, comparativ cu 2025. De asemenea, este proiectată o creștere a împrumuturilor pentru administrațiile locale. Disputa privind măsurile sociale În proiectul de buget sunt incluse sume pentru unele măsuri sociale, inclusiv sprijin pentru pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei, similar formulei aplicate în 2025. Totuși, potrivit liberalilor, PSD a solicitat alocări mai mari, fără a indica surse clare de finanțare. Această divergență rămâne principalul punct sensibil al negocierilor din Coaliție. Dacă discuțiile se încheie miercuri, bugetul ar putea fi aprobat săptămâna viitoare în Guvern și transmis ulterior Parlamentului. [...]
Coaliția de guvernare vrea să închidă bugetul pe 2026 miercuri , într-o ședință în format complet care ar trebui să finalizeze toate capitolele și să stabilească varianta „agreată” la nivelul partenerilor, potrivit Economedia , care citează un comunicat al PNL. Decizia a fost luată într-o reuniune de lucru de luni, 2 martie 2026, dedicată structurii bugetului, priorităților de finanțare și cadrului general pentru „stabilitatea economică” și funcționarea instituțiilor statului, iar partidele din coaliție și reprezentanții minorităților naționale au venit cu observații și propuneri de alocări pentru domeniile considerate esențiale. Miza politică este însă vizibilă: în interiorul coaliției au apărut tensiuni legate de condițiile în care proiectul ajunge în Parlament. Conform aceleiași surse, președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a avertizat pe premierul Ilie Bolojan să nu trimită Legislativului un buget care nu a fost convenit în coaliție și care nu include măsuri de sprijin pentru persoanele defavorizate, cerute de PSD. Pe de altă parte, Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice, a declarat într-un interviu pentru Economedia că bugetul nu ar trebui „ținut ostatic” de solicitări precum pachetul de solidaritate propus de PSD, sugerând că negocierile ar trebui să se închidă fără condiționări care blochează adoptarea. Ce se știe, concret, despre calendar Ședința de luni: analiză tehnică și politică a principalelor componente ale bugetului 2026. Ședința de miercuri: „închiderea” bugetului, în format complet, pentru a definitiva capitolele. Următorul pas: trimiterea proiectului la Parlament, etapă anunțată de premier pentru această săptămână, conform declarațiilor citate de Economedia. Actori și poziții (pe scurt) Actor Mesaj/poziție Miza PNL (comunicat) buget „sustenabil, realist”, agreat în coaliție închiderea rapidă a negocierilor PSD (Sorin Grindeanu) nu votează dacă nu există acord și lipsesc măsuri sociale condiționarea sprijinului politic Consilier prezidențial (Radu Burnete) bugetul nu trebuie blocat de pachete cerute politic evitarea întârzierii și a negocierilor „cu ultimatum” Guvern (Ilie Bolojan) bugetul se închide săptămâna aceasta, apoi merge la Parlament respectarea calendarului de adoptare În esență, ședința de miercuri devine un test de coeziune: coaliția trebuie să transforme discuțiile despre priorități și măsuri de sprijin într-o formă finală care să treacă de votul intern și, ulterior, de Parlament, fără ca divergențele dintre componentele politice să amâne adoptarea bugetului pe 2026. [...]
România a înregistrat excedent bugetar în ianuarie 2026 , potrivit Profit.ro , marcând prima situație de acest tip din ultimii șapte ani, într-un context în care lipsa bugetului adoptat a limitat o parte din cheltuielile publice. Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un plus de 0,85 miliarde lei, adică 0,04% din PIB, în contrast cu deficitul de 11,01 miliarde lei din ianuarie 2025. Excedentul reflectă două tendințe simultane: creșterea veniturilor și comprimarea cheltuielilor. Veniturile totale au ajuns la 55,12 miliarde lei, cu 17,9% peste anul trecut, alimentate în principal de: avansul impozitului pe salarii și venit, susținut de distribuiri de dividende și eliminarea unor facilități fiscale; creșterea încasărilor din TVA după modificarea cotelor; majorarea contribuțiilor de asigurări prin extinderea bazei de impozitare; venituri nefiscale sporite, inclusiv din certificate de emisii. În paralel, cheltuielile totale au scăzut la 54,27 miliarde lei, minus 6% față de ianuarie 2025. Reducerile s-au concentrat pe: bunuri și servicii (-11,8%); cheltuieli de personal, pe fondul limitării sporurilor; investiții, diminuate cu aproximativ 30% în debutul anului; costuri cu dobânzile, în ușoară scădere. Cheltuielile sociale au crescut ușor, dar salariile și pensiile au rămas practic înghețate la nivelul stabilit anterior. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a susținut că rezultatul confirmă extinderea bazei de impozitare și disciplina financiară, dar a avertizat că datele de început de an trebuie interpretate prudent până la adoptarea bugetului pentru 2026, așteptată în prima parte a lunii martie. Contextul rămâne presat de angajamentele față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului sub 3% din PIB pe termen lung, după ce România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB. Excedentul din ianuarie indică un start mai favorabil, însă el este influențat și de amânarea unor cheltuieli, nu doar de o consolidare structurală. [...]
