Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Moody’s avertizează că România ar putea întâmpina dificultăți în reducerea deficitului potrivit Profit.ro, care relatează despre riscurile identificate de agenția de rating în contextul politic intern.
Agenția indică drept factori de risc „oboseala reformelor”, rotația premierilor și apropierea viitoarelor alegeri parlamentare, elemente care pot complica menținerea unei direcții coerente de consolidare fiscală. În acest cadru, Moody’s sugerează că presiunile politice pot reduce apetitul pentru măsuri nepopulare, dar necesare pentru corecția bugetară.
Mesajul este relevant pentru politica bugetară deoarece reducerea deficitului depinde, în practică, de continuitatea reformelor și de capacitatea guvernului de a aplica măsuri pe mai mulți ani, nu doar pe durata unui ciclu electoral. Orice întârziere sau relaxare a disciplinei fiscale poate influența costurile de finanțare ale statului și percepția investitorilor.
În același timp, avertismentul vine într-un moment în care România are nevoie de predictibilitate în execuția bugetară și în calendarul de măsuri fiscale, inclusiv pentru a susține credibilitatea țintelor asumate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, Profit.ro nu precizează ce scenarii sau intervale de timp are în vedere Moody’s pentru aceste riscuri.
Următorul test va fi modul în care guvernul va gestiona agenda de reforme și constrângerile electorale, în condițiile în care agențiile de rating urmăresc atât deciziile de politică fiscală, cât și stabilitatea politică necesară implementării lor.
Recomandate
Instabilitatea politică poate împinge România spre costuri de finanțare cu peste 100 mld. lei mai mari în cinci ani , cu efecte în lanț asupra bugetului, taxelor și economiei reale, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia citate de HotNews . Creșterea dobânzilor la care se împrumută statul este deja vizibilă: randamentele au urcat cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31% (date urmărite și pe Investing.com ). Concordia avertizează că, dacă instabilitatea persistă, costurile se pot adânci, iar impactul se va transmite către companii și populație prin credite mai scumpe. De ce contează: riscul de rating și factura bugetară Miza centrală, în lectura patronatelor, este compromiterea reducerii deficitului bugetar, ceea ce ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (recomandat investițiilor). Într-un scenariu similar, Ungaria ar fi plătit o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare, iar aplicat României un astfel de șoc ar însemna cheltuieli suplimentare cu dobânzile de: +4 miliarde lei în 2026 +12 miliarde lei în 2027 +22 miliarde lei în 2028 +30 miliarde lei în 2029 +33 miliarde lei în 2030 Totalul depășește 100 de miliarde de lei în cinci ani, conform calculelor Concordia. Pentru a acoperi aceste costuri și a menține bugetul „în parametrii asumați față de partenerii europeni”, analiza indică drept opțiuni fie o creștere a TVA cu încă 3 puncte procentuale, fie majorarea celorlalte impozite. Efecte imediate: curs, inflație și rate la credite Pe termen scurt, Concordia estimează presiuni suplimentare pe curs și pe costul creditării: euro ar putea urca cu 1–2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei; ratele la credite ar putea crește cu aproximativ 7,5–10%. Patronatele notează că România are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, ceea ce ar face ca o depreciere a leului să se vadă rapid în prețurile de consum. PNRR : pierderi de miliarde și deficit mai mare Un alt canal major de risc este PNRR. În scenariul „optimist”, România ar pierde minimum 30% din sumele așteptate în 2026, adică circa 3,5 miliarde euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În funcție de reacția statului, analiza descrie două variante: dacă proiectele se opresc: creșterea economică scade cu 0,2–0,3 puncte procentuale, statul pierde 600–700 milioane euro (aprox. 3,0–3,5 miliarde lei) din taxe, iar deficitul ajunge la 6,43% din PIB; dacă statul acoperă diferența din buget: deficitul urcă la 6,9% din PIB. În scenariul „negativ”, pierderea ar ajunge la 50% (aprox. 5,7 miliarde euro, adică aprox. 28,5 miliarde lei), iar în scenariul „critic” la 70% (circa 8 miliarde euro, aprox. 40 miliarde lei). În varianta cu acoperire din bani publici, deficitul ar putea urca până la 7,8% din PIB, cu „probabilitate ridicată” de retrogradare la statutul „junk” (nerecomandat investițiilor), potrivit analizei. Cine plătește nota Concluzia patronatelor este că instabilitatea politică se traduce în costuri concrete pentru companii și cetățeni, prin scumpirea finanțării, presiune pe curs și risc de tăieri sau taxe mai mari, în condițiile în care deficitul și accesul la fonduri europene rămân puncte sensibile pentru credibilitatea financiară a României. [...]
România riscă o creștere a costurilor de finanțare și o îngustare a accesului la capital dacă nu își corectează rapid derapajul fiscal, pe fondul instabilității politice, potrivit unei analize citate de Economedia . Erste Group Research avertizează că țara ar putea fi retrogradată din categoria „investment grade” (recomandat pentru investiții), ceea ce ar amplifica presiunea pe dobânzi și pe curs. Deficitul bugetar al României este estimat la -7,9% în 2025, cel mai ridicat din Europa Centrală și de Est (CEE), în timp ce datoria publică este în jur de 60% din PIB. Deși nivelul datoriei rămâne sub media UE (81,7%), problema indicată de analiști este ritmul de deteriorare a poziției fiscale. De ce contează: riscul de retrogradare lovește direct în finanțarea statului Erste notează că, în lipsa unei îmbunătățiri rapide a perspectivelor fiscale, România riscă să piardă statutul „investment grade”. O astfel de retrogradare ar putea reduce baza de investitori eligibili (mulți administratori de fonduri au mandate care limitează expunerea la datorie sub „investment grade”) și ar putea împinge în sus costurile la care statul se împrumută, cu efecte în lanț asupra economiei. În regiune, comparația este nefavorabilă României: Polonia are un deficit apropiat (-7,3%), dar, potrivit analizei, are deja un plan de reducere graduală, în timp ce România „pare să bată pasul pe loc”. Blocaj politic și reforme fiscale greu de trecut prin Parlament Analiza leagă riscul fiscal de criza politică: PSD, cel mai mare partid din Parlament, și-a retras miniștrii din Cabinet, lăsând PNL la conducerea unui guvern minoritar. Motivul rupturii este disputa privind măsurile de austeritate, descrise ca „toxice” pentru popularitatea partidelor. Consecința directă, potrivit Erste, este că adoptarea reformelor fiscale necesare pentru a calma piețele devine mult mai dificilă fără o majoritate parlamentară. Semnale din piață: randamente în jur de 7% și presiuni externe Piețele au reacționat deja la incertitudinea internă: randamentele pe termen lung ale României „gravitează în jurul valorii de 7%”, nivel care reflectă percepția de risc a investitorilor. În plus, contextul extern adaugă presiune: blocada din Strâmtoarea Hormuz a împins petrolul Brent peste 100 de dolari pe baril, ceea ce poate alimenta inflația și poate slăbi monedele din regiune, care, potrivit analizei, s-au depreciat față de euro de la începutul săptămânii. „Sustenabilitatea datoriei este sub semnul întrebării dacă strângerea curelei este amânată,” avertizează analiștii Erste. [...]
Criza politică împinge costurile de finanțare ale statului spre zona de risc , iar semnalele din piață – de la scăderea Bursei la urcarea randamentelor la titlurile de stat – arată că investitorii încep să taxeze România într-un moment în care bugetul depinde de împrumuturi constante, potrivit Adevărul . România intră în această turbulență cu un tablou fiscal fragil: cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și procedură de deficit excesiv, ceea ce obligă Guvernul să prezinte Comisiei Europene un calendar credibil de reducere a dezechilibrelor. În acest context, orice semnal că reformele asumate nu vor fi respectate poate declanșa o reacție în lanț: dobânzi mai mari la titlurile de stat, presiune pe curs și, în final, risc de retrogradare a ratingului sub pragul „investment grade” (categoria recomandată investițiilor). Piața transmite deja semnale: bursă în scădere, randamente în urcare Bursa de Valori București a deschis ședința de luni, 20 aprilie, cu scăderi pe toți indicii, iar după primele 50 de minute rulajul ajunsese la 20,25 milioane lei (3,97 milioane euro), conform datelor citate de Agerpres. Indicele BET a scăzut cu 1,08%, iar BET-Plus cu 1,05%. Analistul economic Adrian Negrescu spune că mișcarea de pe bursă este un prim semnal al deteriorării încrederii investitorilor, într-un moment în care instabilitatea politică pune sub semnul întrebării reformele legate de reducerea deficitului. „Această criză politică este ca un fel de seppuku economic pentru România, pentru că riscă să atenteze la fundamentele economice, din perspectiva încrederii pe care investitorii o mai au în țara noastră.” De ce contează: statul are nevoie de finanțare constantă, iar dobânda poate urca rapid Miza imediată este costul la care se împrumută statul. Randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a urcat la 7,1%, nivel despre care articolul notează că nu a mai fost întâlnit de la instalarea guvernului Bolojan. Negrescu indică o accelerare a scumpirii finanțării: dobânda ar fi ajuns la 7,18% „în această dimineață”, după ce, cu două-trei luni în urmă, coborâse la aproximativ 6% pe fondul unor „date pozitive privind reducerea deficitului bugetar”. În opinia sa, prelungirea crizei poate împinge randamentele spre 7%–8% sau chiar 8,5%, niveluri asociate unei percepții de risc apropiate de zona „junk” (nerecomandată investițiilor). Tot el avertizează că România are nevoie, „în medie”, să împrumute un miliard de euro pe săptămână, iar o problemă de credibilitate ar putea face mai dificilă atragerea investitorilor în titluri de stat. Riscul de rating și condiția reformelor, inclusiv pentru fondurile europene Adrian Codîrlașu, lector la ASE și președinte al CFA România, leagă direct menținerea ratingului de implementarea reformelor: fără acestea, România riscă retrogradarea și pierderea statutului „investment grade”. Din perspectiva investitorilor, criteriul-cheie devine dacă reformele vor fi făcute sau nu, în condițiile unor deficite descrise drept „nesustenabile”. În paralel, Negrescu avertizează asupra riscului de a pierde fonduri din PNRR , într-un calendar strâns de absorbție: articolul menționează o „cursă contra cronometru” pentru a atrage „zece miliarde de euro până în luna august”, condiționată de reforme. Cursul: stabil deocamdată, dar vulnerabil la presiuni Pe piața valutară, articolul notează că BNR a menținut până acum cursul euro/leu într-un interval strâns, însă o presiune susținută ar putea testa capacitatea de intervenție. Codîrlașu spune că prognoza CFA România nu s-a schimbat după izbucnirea turbulențelor: anticipațiile rămân pentru o depreciere ușoară, iar el indică randamentul obligațiunilor pe zece ani drept indicatorul care reflectă cel mai fidel percepția investitorilor, inclusiv a celor străini. Pentru economie, o eventuală depreciere a leului ar însemna scumpiri suplimentare la importuri – de la alimente la medicamente – într-un context în care consumul este deja afectat de valul de creșteri de prețuri din ultimii ani, mai arată analiza. [...]
Persistența crizei politice riscă să scumpească finanțarea României , într-un moment în care costurile de împrumut au urcat deja pe fondul tensiunilor externe, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Economica . Mesajul central: piețele cer „predictibilitate și liniște”, iar combinația dintre șocul extern și instabilitatea internă poate amplifica presiunea pe dobânzi și pe cursul de finanțare al statului. Dăianu susține că „marea vulnerabilitate” a României este deficitul bugetar, nu datoria publică, și că guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală începută anul trecut. În opinia sa, România nu își permite „răgaz”, chiar dacă ajustarea generează nemulțumiri sociale și în mediul de afaceri. De ce contează: deficitul și instabilitatea politică pot împinge costurile de împrumut în sus Președintele Consiliului Fiscal spune că România se confruntă simultan cu două șocuri: războiul din Orientul Mijlociu și criza politică internă. În acest context, avertizează că prelungirea incertitudinii politice (inclusiv discuțiile despre alegeri anticipate sau guvern interimar) poate declanșa o reacție a piețelor financiare. „Dacă această criză politică va persista (…) pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte.” El arată că dobânzile cerute pe piețe au crescut deja pe fondul războiului, iar pentru România – care „oricum plătea foarte mult” – asta înseamnă costuri și mai mari de finanțare. Ținta de deficit și riscul de derapaj Dăianu afirmă că efectele consolidării demarate în 2025 au început să se vadă, iar Consiliul Fiscal consideră realizabil un deficit „în jur de 6,2%” la finalul anului, cu condiția ca guvernul să nu „deraieze” corecția fiscal-bugetară. El amintește că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creșterea economică a fost de doar 0,7%, aproape de stagnare, deși economia fusese stimulată prin cheltuieli cu salarii și pensii. În același timp, Dăianu subliniază că, chiar și cu un deficit de circa 6%, România rămâne între țările cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană și trebuie să continue ajustarea către 3%. Datorie, deficit extern și presiunea piețelor Deși consideră datoria publică „încă rezonabilă”, Dăianu avertizează că aceasta nu va scădea fără un surplus primar (venituri care să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor). Într-un scenariu fără schimbări de politici, el spune că datoria publică ar putea depăși 80% din PIB „în câțiva ani”, iar piețele nu ar accepta menținerea unui deficit de 6%. Un element suplimentar de vulnerabilitate, în comparație cu alte state (exemplul dat este Polonia), este deficitul extern (de cont curent) mare, care obligă România să se finanțeze pe piețele internaționale. Ce opțiuni vede Consiliul Fiscal: colectare mai bună, nu noi taxe pe termen scurt Dăianu afirmă că o nouă creștere de taxe și impozite din 2027 ar fi „o atitudine letală pentru un guvern”, iar soluția indicată este îmbunătățirea colectării, unde spune că performanța din 2025 a fost insuficientă. El indică explicit zonele cu diferențe mari între ce ar trebui colectat și ce se colectează efectiv: TVA: „gap” de 30%; impozitul pe profit: „gap” de peste 40%, potrivit datelor europene citate. În plus, Dăianu notează că reducerea cheltuielilor în termeni reali prin efectul combinat al taxelor și inflației a contribuit la corecție, dar acest mecanism „nu va mai putea fi folosit” în 2027, ceea ce pune și mai mult accent pe controlul cheltuielilor și pe creșterea colectării. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB după T1, pe fondul creșterii veniturilor și al scăderii cheltuielilor , potrivit datelor de execuție publicate de Ministerul de Finanțe și prezentate de Ziarul Financiar . În ianuarie–martie, veniturile totale au urcat cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au scăzut cu 2,8%, ceea ce a dus la un deficit de 1,03% din PIB. În termeni nominali, veniturile statului au fost de 158,76 miliarde lei, iar cheltuielile au ajuns la 179,85 miliarde lei. Ce a împins veniturile în sus Un motor important a fost TVA: încasările din această taxă au crescut cu 17,7%, până la 33,63 miliarde lei. Ministerul de Finanțe indică drept factor de susținere creșterea încasărilor ca urmare a modificării cotelor de TVA în 2025. Pe alte linii de venituri, execuția arată: Impozitul pe salarii și venit: 17,97 miliarde lei, +19%, dinamică susținută de avansul impozitului pe dividende (+53%) și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în construcții, agricultură, industria alimentară și IT. Contribuții de asigurări: 53,28 miliarde lei, +7%. Accize: 10,95 miliarde lei, +9,2%. Sume rambursate de Uniunea Europeană: 13,20 miliarde lei, +43,5%. Unde s-au dus banii: cheltuieli în scădere, dar dobânzi mai mari Pe partea de cheltuieli, reducerea totală față de primele trei luni din 2025 a fost însoțită de evoluții mixte între categorii: Cheltuieli de personal: 40,85 miliarde lei, cu 1,28 miliarde lei mai puțin decât în T1 2025. Bunuri și servicii: 23,56 miliarde lei, +5,8%. Investiții: 21,67 miliarde lei; din acestea, 74,92% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Dobânzi: 13,37 miliarde lei, cu 0,88 miliarde lei peste nivelul din perioada similară; pondere de 0,7% din PIB. Asistență socială: 63,54 miliarde lei, -0,2%. Subvenții: 2,83 miliarde lei, pentru transportul de călători, sprijin pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 milioane lei). Proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile: 15,84 miliarde lei (include și componente aferente cadrului financiar 2014–2020 și 2021–2027, subvenții UE pentru agricultură, fondul de modernizare și finanțări nerambursabile din PNRR ). Datele sunt cele comunicate de Ministerul de Finanțe pentru execuția bugetară după primele trei luni; materialul nu oferă o proiecție pentru întreg anul sau o țintă actualizată de deficit. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
