Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Moody’s avertizează că România ar putea întâmpina dificultăți în reducerea deficitului potrivit Profit.ro, care relatează despre riscurile identificate de agenția de rating în contextul politic intern.
Agenția indică drept factori de risc „oboseala reformelor”, rotația premierilor și apropierea viitoarelor alegeri parlamentare, elemente care pot complica menținerea unei direcții coerente de consolidare fiscală. În acest cadru, Moody’s sugerează că presiunile politice pot reduce apetitul pentru măsuri nepopulare, dar necesare pentru corecția bugetară.
Mesajul este relevant pentru politica bugetară deoarece reducerea deficitului depinde, în practică, de continuitatea reformelor și de capacitatea guvernului de a aplica măsuri pe mai mulți ani, nu doar pe durata unui ciclu electoral. Orice întârziere sau relaxare a disciplinei fiscale poate influența costurile de finanțare ale statului și percepția investitorilor.
În același timp, avertismentul vine într-un moment în care România are nevoie de predictibilitate în execuția bugetară și în calendarul de măsuri fiscale, inclusiv pentru a susține credibilitatea țintelor asumate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, Profit.ro nu precizează ce scenarii sau intervale de timp are în vedere Moody’s pentru aceste riscuri.
Următorul test va fi modul în care guvernul va gestiona agenda de reforme și constrângerile electorale, în condițiile în care agențiile de rating urmăresc atât deciziile de politică fiscală, cât și stabilitatea politică necesară implementării lor.
Recomandate
Fitch vede o incertitudine majoră pentru deficit în 2027 , odată cu rotativa guvernamentală, potrivit Economedia . Agenția a menținut vineri ratingul suveran al României la „ BBB minus ”, cu perspectivă negativă, și a atras atenția că schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 poate complica traiectoria consolidării fiscale (reducerea deficitului prin măsuri de venituri și cheltuieli). În comunicatul prin care anunță menținerea ratingului, Fitch estimează că implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor pentru 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA (deficitul calculat după metodologia europeană) cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Mesajul cheie al agenției este însă că, dincolo de 2026, predictibilitatea politicilor fiscale scade. Fitch subliniază că „există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și după această dată” , iar printre motive indică explicit schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 și apropierea ciclului electoral din 2028. În evaluarea agenției, această combinație poate face mai dificilă menținerea sau întărirea măsurilor de reducere a deficitului, într-un moment în care România pornește deja de la un nivel ridicat al dezechilibrului bugetar. Consecința directă, în lectura Fitch, este că deficitele administrației publice din România „vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria «BBB» pe perioada de prognoză”. Cu alte cuvinte, chiar dacă ajustarea fiscală din 2026 ar putea arăta mai bine pe hârtie, riscul este ca schimbarea conducerii guvernului să slăbească continuitatea deciziilor necesare pentru a coborî deficitul într-un ritm credibil pentru piețe și pentru agențiile de rating. Rotativa este prevăzută în acordul de coaliție agreat în vara anului 2025 de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, consemnează G4Media, citată de Economedia. Documentul stabilește că PNL va desemna premierul în perioada iunie 2025 – aprilie 2027, iar din aprilie 2027 până în decembrie 2028 premierul va fi desemnat de PSD, ceea ce ar însemna înlocuirea lui Ilie Bolojan cu Sorin Grindeanu cu circa un an și jumătate înaintea alegerilor parlamentare programate pentru decembrie 2028. [...]
Ministrul Finanțelor vizează scăderea costurilor de împrumut sub 6% până la finalul lui 2026 , în condițiile în care reducerea deficitului bugetar este prezentată drept un obiectiv comun, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că recâștigarea încrederii investitorilor prin reducerea deficitului bugetar excesiv ar trebui să devină un „proiect național”, pe fondul eforturilor guvernului de a prelua controlul asupra politicii fiscale. Ținta declarată este coborârea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la sfârșitul anului, randamentele fiind un indicator al percepției pieței asupra riscului și stabilității fiscale. „Indiferent de tipul de guvern, de orientarea partidelor și a coalițiilor, problema datoriei publice rămâne – și multe lucruri se schimbă pentru că trebuie să abordăm această problemă, nu numai deficitul, ci și datoria, împreună”, a spus Nazare. În centrul mesajului ministrului este ideea că reducerea deficitului nu mai poate fi tratată ca o temă tehnică, rezervată Ministerului Finanțelor, ci ca un proiect național cu efecte directe asupra costului banilor pentru stat și, implicit, asupra economiei. Un deficit mai mic înseamnă nevoi de finanțare mai reduse și, în general, o presiune mai mică pe dobânzile la care se împrumută statul, ceea ce poate elibera spațiu bugetar pentru alte cheltuieli și poate stabiliza traiectoria datoriei publice. Pentru 2026, Nazare a indicat că executivul condus de premierul Ilie Bolojan trebuie să rămână concentrat pe reducerea deficitului la 6,2% din producția economică, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul 2025 a adus „câștiguri mai bune decât se aștepta” în reducerea deficitului. În același timp, ministrul și-a exprimat încrederea că agențiile de rating vor confirma calificativul de investiții al României și ar putea îmbunătăți perspectiva negativă. Evaluarea imediată vine din partea Fitch Ratings, care urma să revizuiască ratingul României vineri; în prezent, ratingul este cu un nivel peste categoria „junk” (nerecomandată investițiilor instituționale), cu perspectivă negativă. În acest context, consolidarea fiscală devine nu doar o țintă internă, ci și un semnal extern către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care au existat speculații privind riscul unei retrogradări. Din informațiile prezentate, „proiectul național” de reducere a deficitului se sprijină pe câteva repere concrete menționate de ministru și de contextul descris: reducerea randamentelor datoriei României sub 6% pentru toate scadențele până la finalul anului; menținerea țintei de deficit de 6,2% din producția economică în 2026; evitarea unei retrogradări a ratingului și, eventual, îmbunătățirea perspectivei; stabilizarea datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, aspect considerat esențial pentru rating; ieșirea din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Pe plan intern, miza este complicată de tensiunile din coaliția de guvernare, descrisă ca fragmentată și formată din patru partide, cu dispute inclusiv pe tema reducerilor din administrația publică. Guvernul nu aprobase încă bugetul pentru 2026, iar Nazare a declarat că își propune să obțină aprobarea până la sfârșitul lunii, în timp ce premierul a avertizat partenerii să nu blocheze măsurile. În planul piețelor, investitorii „au recunoscut progresele” din ultimul an, iar randamentele obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei au scăzut cu peste 100 de puncte de bază, însă persistă îngrijorări privind capacitatea României de a menține ritmul de consolidare. În această logică, reducerea deficitului bugetar ca proiect național devine, în practică, un test de coerență: dacă măsurile sunt susținute politic și bugetul este adoptat rapid, statul poate consolida credibilitatea fiscală și poate reduce costurile de finanțare; dacă apar blocaje, presiunea se poate întoarce în dobânzi și în evaluările de rating. [...]
România a revenit pe piețele externe cu o emisiune de obligațiuni , mișcare prezentată ca un test de încredere după adoptarea unor reforme guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar. Operațiunea a fost lansată miercuri, 25 februarie 2026, fiind prima ieșire la împrumut pe piețele internaționale din acest an, pe fondul unei percepții considerate „îmbunătățite” în rândul investitorilor. Conform informațiilor transmise de Bloomberg, România a venit către investitori cu mai multe tranșe: obligațiuni denominate în euro, cu scadențe în 2033 și 2044, și obligațiuni în dolari, cu scadență în 2036. O sursă din domeniu, citată anonim, a indicat și nivelurile de preț orientative: pentru obligațiunile în euro pe șapte ani, circa 250 de puncte de bază peste rata de referință mid-swap, iar pentru cele în euro pe zece ani, aproximativ 325 de puncte de bază peste mid-swap. Tranșa în dolari (scadență 2036) ar fi fost cotată la circa 210 puncte de bază peste obligațiunile americane cu maturitate similară. Ce înseamnă aceste „puncte de bază” pentru costul de finanțare În limbajul piețelor, „punctele de bază” arată cât de mult plătește în plus un emitent față de o rată de referință. Cu cât marja e mai mare, cu atât finanțarea e, în general, mai scumpă, pentru că investitorii cer o primă de risc mai ridicată. În cazul de față, România încearcă să profite de un moment în care interesul pieței ar fi mai bun decât la începutul anului, după adoptarea unor acte normative de reformă. Ce a invocat Guvernul ca semnal pentru investitori Articolul menționează că Guvernul a adoptat marți seara ordonanțe de urgență privind reforma administrației publice și relansarea economică, prezentate drept pași necesari pentru reducerea deficitului bugetar. În această logică, ieșirea la împrumut pe piețele externe vine imediat după aceste decizii, cu mesajul că România încearcă să își întărească disciplina fiscală și să stabilizeze finanțele publice. Planul de finanțare pe 2026: sume și surse Un proiect de Hotărâre de Guvern publicat la finalul lunii ianuarie 2026, care schițează dimensiunea finanțării necesare în 2026: necesar total anual: aproximativ 265–275 miliarde lei; ținta de deficit: între 6% și 6,4% din PIB; finanțare de pe piața internă: aproximativ 160–170 miliarde lei; finanțare de pe piața externă: aproximativ 21 miliarde euro. Pentru partea externă, Ministerul Finanțelor ar estima că 10 miliarde euro ar urma să vină din emisiuni de euroobligațiuni, iar restul din împrumuturi prin programe și mecanisme precum PNRR și SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Calendarul scadențelor: ce ajunge la maturitate în 2026 Un motiv pentru care România revine pe piețe ține și de refinanțarea datoriei care ajunge la scadență. În 2026, ar urma să ajungă la maturitate euroobligațiuni de aproximativ 3,25 miliarde euro, împărțite astfel: 750 milioane euro – 26 februarie 2026 1,56 miliarde euro – 27 septembrie 2026 940 milioane euro – 8 decembrie 2026 Acest calendar contează pentru investitori și pentru strategia de trezorerie a statului: o parte din împrumuturile noi pot fi folosite pentru a rostogoli datoria veche, pe lângă acoperirea deficitului curent. Sinteză rapidă România a ieșit la împrumut extern pentru prima dată în 2026, cu tranșe în euro (2033, 2044) și dolari (2036). Cotațiile menționate de surse indică marje de câteva sute de puncte de bază peste ratele de referință. Strategia anuală de finanțare vizează un necesar total de 265–275 miliarde lei și un deficit de 6%–6,4% din PIB. În 2026 ajung la scadență euroobligațiuni de circa 3,25 miliarde euro, ceea ce pune presiune pe refinanțare. [...]
Vicepremierul Tanczos Barna spune că România se va încadra greu în deficitul de 6,2% , potrivit News.ro , invocând contextul internațional marcat de tensiuni și riscuri de criză cu efecte nu doar economice, ci și militare. El a spus că ținta de deficit bugetar este de 6,2% și că aceasta este ținta recomandată de Comisia Europeană , însă a apreciat că „foarte greu” România va putea rămâne în acest prag în condițiile actuale. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR Info, unde vicepremierul a argumentat că, într-o perioadă de criză și războaie, autoritățile nu pot fi „foarte rigide” când analizează deficitul și anumite costuri bugetare, în special cele care țin de sprijinirea persoanelor vulnerabile. Tanczos Barna a abordat și tema inflației , afirmând că o eventuală continuare a scumpirilor la resursele energetice pe piețele internaționale ar avea „cu siguranță” impact asupra inflației. El și-a exprimat speranța că presiunile actuale asupra prețurilor la energie vor fi temporare și că situația se va stabiliza în „câteva zile, o săptămână, două”, avertizând că o nouă criză energetică ar afecta nu doar România , ci și Uniunea Europeană și alte regiuni. [...]
România a înregistrat excedent bugetar în ianuarie 2026 , potrivit Profit.ro , marcând prima situație de acest tip din ultimii șapte ani, într-un context în care lipsa bugetului adoptat a limitat o parte din cheltuielile publice. Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un plus de 0,85 miliarde lei, adică 0,04% din PIB, în contrast cu deficitul de 11,01 miliarde lei din ianuarie 2025. Excedentul reflectă două tendințe simultane: creșterea veniturilor și comprimarea cheltuielilor. Veniturile totale au ajuns la 55,12 miliarde lei, cu 17,9% peste anul trecut, alimentate în principal de: avansul impozitului pe salarii și venit, susținut de distribuiri de dividende și eliminarea unor facilități fiscale; creșterea încasărilor din TVA după modificarea cotelor; majorarea contribuțiilor de asigurări prin extinderea bazei de impozitare; venituri nefiscale sporite, inclusiv din certificate de emisii. În paralel, cheltuielile totale au scăzut la 54,27 miliarde lei, minus 6% față de ianuarie 2025. Reducerile s-au concentrat pe: bunuri și servicii (-11,8%); cheltuieli de personal, pe fondul limitării sporurilor; investiții, diminuate cu aproximativ 30% în debutul anului; costuri cu dobânzile, în ușoară scădere. Cheltuielile sociale au crescut ușor, dar salariile și pensiile au rămas practic înghețate la nivelul stabilit anterior. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a susținut că rezultatul confirmă extinderea bazei de impozitare și disciplina financiară, dar a avertizat că datele de început de an trebuie interpretate prudent până la adoptarea bugetului pentru 2026, așteptată în prima parte a lunii martie. Contextul rămâne presat de angajamentele față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului sub 3% din PIB pe termen lung, după ce România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB. Excedentul din ianuarie indică un start mai favorabil, însă el este influențat și de amânarea unor cheltuieli, nu doar de o consolidare structurală. [...]
Coaliția se reunește pentru reforme și bugetul pe 2026, pe fondul tensiunilor cu PSD , iar miza este adoptarea rapidă a pachetelor de măsuri și stabilirea alocărilor pentru cele zece luni rămase din an. Potrivit Știrile ProTV , liderii coaliției s-au întâlnit luni, 23 februarie 2026, de la ora 13.00, pentru a stabili calendarul ordonanțelor de urgență privind reforma administrației și relansarea economică, înaintea finalizării legii bugetului. Premierul Ilie Bolojan vrea ca pachetul pentru administrație și cel de relansare economică să fie adoptate în Executiv la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizelor ministeriale și a votului din Consiliul Economic și Social. Abia ulterior ar urma să fie închise discuțiile pe buget, care trebuie să reflecte noile priorități. PSD condiționează însă susținerea bugetului de adoptarea unui „pachet de solidaritate”, cu măsuri pentru: pensionari, mame aflate în concediu de maternitate, veterani și alte categorii vulnerabile. Social-democrații susțin că programul de relansare economică, lansat în septembrie 2025, a fost întârziat, iar disputele din coaliție privind controlul fondurilor riscă să afecteze singura reformă economică majoră asumată. Țintele bugetare anunțate de Ministerul Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a precizat că bugetul pe 2026 va fi construit pe baza execuției din 2025, unde majoritatea ministerelor au depășit un grad de realizare de 90%. Principalele coordonate anunțate sunt: deficit bugetar țintit spre 6%; creștere economică estimată la aproximativ 1%; PIB prognozat la 2.045 de miliarde; peste 10,7 miliarde de euro din PNRR pentru investiții, echivalentul a peste 52 de miliarde de lei; alte aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune și agricultură. Guvernul mizează pe un „buget al relansării și al investițiilor”, însă consensul politic rămâne fragil. Întâlnirea anterioară dintre președintele Nicușor Dan și liderii coaliției a avut loc pe fondul amenințărilor PSD privind votul pe buget. Deznodământul negocierilor va arăta dacă pachetul de reforme și cel de solidaritate pot fi integrate într-o formulă acceptată de toate partidele sau dacă tensiunile vor continua în Parlament. [...]
