Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Un document ANAF care avertizează despre evaziune fiscală, trimis fără a preciza suma datorată, a stârnit reacții în mediul online, după ce un antreprenor a publicat notificarea primită și a întrebat ce înseamnă. Situația a fost relatată pe platforma Reddit, în comunitatea RoFiscalitate2, unde utilizatorul a publicat documentul primit de la Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Documentul, intitulat „Înștiințare”, este emis de Ministerul Finanțelor și ANAF și informează contribuabilul că în evidența fiscală apar obligații restante reprezentând impozite sau contribuții sociale cu reținere la sursă. În notificare se menționează că neplata acestor obligații în termen de 60 de zile de la scadență poate constitui infracțiune, potrivit legislației privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Particularitatea documentului este însă faptul că nu menționează suma datorată, ceea ce a generat confuzie. Utilizatorul care a publicat notificarea a explicat că, verificând ulterior situația, a descoperit că restanța provenea dintr-o întârziere de două zile la plata unor taxe, ceea ce a generat penalități minore care s-au acumulat în timp.
Mai mulți utilizatori au comentat că astfel de notificări sunt trimise uneori automat de sistemul ANAF și pot ajunge chiar și la contribuabili care nu au datorii semnificative sau în cazul unor erori administrative. Alții au recomandat verificarea situației fiscale în Spațiul Privat Virtual (SPV) sau solicitarea unei fișe de evidență fiscală pentru clarificarea eventualelor restanțe.
Documentul publicat arată că ANAF recomandă contribuabililor fie să achite imediat obligațiile fiscale restante, fie să solicite facilități fiscale precum eșalonarea la plată. În lipsa acestor măsuri, autoritățile avertizează că anumite datorii fiscale, în special cele rezultate din taxe reținute la sursă, pot intra sub incidența legislației penale.
Cazul a devenit viral în comunitatea online, unde mai mulți antreprenori au relatat experiențe similare cu notificări fiscale trimise fără detalii clare privind suma sau natura exactă a obligațiilor.
Recomandate
Patronatele IMM cer ghiduri de control unitare pentru ANAF , potrivit Termene.ro , după o întâlnire de lucru cu președintele instituției, Adrian Nicușor Nica . Mediul de afaceri a solicitat direcții concrete și termene clare, pe fondul nemulțumirilor legate de impredictibilitatea controalelor și de dificultățile din relația curentă cu Fiscul. Miza principală, din perspectiva „regulilor clare pentru controale fiscale”, este cererea de a elabora metodologii de control pe domenii de activitate. Reprezentanții IMM România susțin că, în prezent, aceleași prevederi fiscale pot fi interpretate diferit de la o regiune la alta, ceea ce crește riscul de tratament neunitar și de decizii greu de anticipat pentru contribuabili. Soluția propusă este realizarea unor ghiduri clare, construite prin dialog constant între ANAF și sectoarele economice, pentru o aplicare unitară a legislației. În discuție au intrat și alte măsuri care, indirect, pot susține predictibilitatea controalelor prin reducerea erorilor și a neclarităților administrative, în special pentru firmele mici. Antreprenorii au cerut simplificarea declarațiilor și optimizarea Spațiului Privat Virtual (SPV), invocând birocrația și dificultățile tehnice ale interacțiunii digitale cu ANAF, care pot amplifica riscul de neconformare involuntară. Cele patru solicitări prezentate conducerii ANAF, așa cum sunt descrise de sursă, sunt: elaborarea unor ghiduri/metodologii de control pe domenii, pentru interpretare și aplicare unitară; simplificarea declarațiilor și optimizarea SPV, prin reducerea volumului de raportări și clarificarea procedurilor; combaterea muncii la negru și a concurenței neloiale, prin măsuri mai eficiente și controale țintite; consolidarea capacității instituționale a ANAF și accelerarea digitalizării, inclusiv prin personal suficient și mai bine pregătit (a fost menționată și ideea unor programe de internship, în baza unui cadru legal). IMM România a transmis că își menține disponibilitatea pentru un parteneriat activ cu ANAF, iar următorul pas ar urma să fie transformarea acestor direcții în măsuri aplicabile. Pentru companii, în special pentru IMM-uri fără departamente fiscale dedicate, standardizarea controalelor prin ghiduri pe domenii ar putea însemna mai multă predictibilitate și mai puține diferențe de tratament între regiuni, dacă propunerile vor fi preluate în proceduri clare și aplicate consecvent. [...]
Asociația IMM România și ANAF au convenit să lucreze la metodologii de control pe sectoare , potrivit Economica.net , într-un demers care vizează aplicarea mai unitară și mai predictibilă a legislației fiscale. Inițiativa ar urma să fie construită printr-un dialog constant între ANAF și reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii, cu accent pe particularitățile fiecărui domeniu de activitate. Miza principală pentru mediul de afaceri este reducerea interpretărilor neuniforme în controale și creșterea previzibilității, prin reguli și abordări adaptate pe sectoare precum agricultura, comerțul, service-urile auto sau activitățile de pază și protecție. În practică, o astfel de metodologie sectorială poate însemna criterii de verificare mai clare, așteptări explicite privind documentele și tratamente fiscale aplicabile, precum și o raportare mai consecventă la riscurile specifice fiecărui tip de activitate. „În cadrul discuţiilor, au fost abordate mai multe teme de interes pentru mediul de afaceri, fiind agreate următoarele direcţii prioritare: elaborarea unor metodologii de control pe domenii de activitate, printr-un dialog constant între ANAF şi reprezentanţii IMM-urilor, pentru o aplicare unitară şi predictibilă a legislaţiei fiscale, pe domenii de activitate precum: agricultură, comerţ service-uri auto, pază şi protecţie etc; propunerea unor măsuri de simplificare şi debirocratizare a declaraţiilor şi a sistemului SPV, prin modificări care să optimizeze comunicarea cu contribuabilii şi să sporească eficienţa proceselor administrative; combaterea muncii la negru şi a concurenţei neloiale, prin măsuri eficiente care să protejeze companiile corecte şi să asigure un mediu concurenţial echitabil” - scriu cei de la Economica. Pe lângă metodologiile de control, discuțiile au inclus și teme conexe care influențează direct calitatea și coerența verificărilor: simplificarea declarațiilor și debirocratizarea interacțiunii prin Spațiul Privat Virtual (SPV), dar și combaterea muncii nedeclarate și a concurenței neloiale. În paralel, a fost abordată consolidarea capacității instituționale a ANAF în contextul accelerării digitalizării, inclusiv prin asigurarea unei structuri de personal adecvate și profesionalizate și prin analizarea posibilității unor programe de internship pentru elevi și tineri, în baza unui cadru legal. [...]
ANAF spune că o firmă din Giurgiu a evitat plata TVA și a impozitului pe profit de 12,47 milioane lei , potrivit HotNews.ro , după verificări ale inspectorilor Antifraudă la un operator economic din domeniul extracției și comercializării agregatelor minerale. „A constatat că acesta se sustrăgea de la plata impozitului pe profit și TVA în valoare totală de 12.466.395 de lei.” Controlul a vizat activitatea societății din ultimii trei ani și a urmărit, în esență, două mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale: nedeclararea veniturilor din vânzări (cu efect direct asupra TVA colectate și a bazei de calcul a impozitului pe profit) și tranzacții cu active (vânzarea de imobile) fără declararea taxelor aferente. Pentru recuperarea sumelor, ANAF a dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale firmei. În perioada august 2022 – mai 2024, inspectorii au constatat că operatorul ar fi exploatat și comercializat 500.692 metri cubi de agregate minerale (echivalentul a 811.121 tone) fără a le înregistra în contabilitate. Din aceste vânzări ar fi rezultat venituri totale de 32.406.372 lei nedeclarate, iar prejudiciul estimat pentru buget este de 11.342.231 lei, din care 6,15 milioane lei TVA de plată și 5,18 milioane lei impozit pe profit. Pe lângă fluxul principal de vânzări neînregistrate, ANAF indică și o situație separată în aprilie 2025, când aceeași societate ar fi vândut două imobile din patrimoniu fără să declare și să achite impozitul pe profit și TVA aferente, în sumă totală de 1.124.164 lei (670.741 lei impozit pe profit și 453.423 lei TVA). Constatările-cheie ale ANAF, relevante pentru evitarea plății TVA și a impozitului pe profit, sunt: vânzarea de agregate minerale fără înregistrare în evidența contabilă, ceea ce a dus la nedeclararea veniturilor și a TVA; neplata TVA și a impozitului pe profit aferente veniturilor obținute din comercializarea agregatelor; vânzarea a două imobile fără declararea și achitarea TVA și a impozitului pe profit aferente tranzacției; instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului fiscal. Separat de componenta fiscală (TVA și impozit pe profit), ANAF mai arată că firma ar fi exploatat agregate minerale fără permis valabil, expirat din 17.06.2023, motiv pentru care au fost inițiate demersuri pentru recuperarea redevențelor datorate. Redevența aferentă cantității exploatate (500.692 metri cubi) este estimată la 1.401.938 lei, iar autoritatea fiscală precizează că a luat măsuri pentru recuperarea acesteia, în paralel cu recuperarea prejudiciului fiscal. [...]
Cluj-Napoca găzduiește pe 4-5 martie TaxEU Forum 2026 , unul dintre cele mai ample evenimente dedicate fiscalității , într-un context marcat de modificări legislative și presiuni bugetare. Conferința și seminarele vor avea loc la Hotel Radisson Blu Cluj și vor reuni experți fiscali, consultanți și reprezentanți ai autorităților. Evenimentul își propune să clarifice impactul schimbărilor fiscale anunțate pentru 2026 asupra mediului de afaceri și să ofere soluții practice pentru aplicarea noilor reguli. În prima zi, 4 martie, conferința va aborda teme precum: relansarea economică europeană și implicațiile pentru reformele din România; taxarea proprietății și echilibrul dintre eficiență și predictibilitate; impozitarea muncii versus taxarea capitalului; modificările privind prețurile de transfer; implementarea Directivei IMM privind scutirea de TVA pentru întreprinderile mici; schimbările la impozitul pe venit și efectele asupra cotei unice. Printre vorbitori se numără specialiști din marile firme de consultanță și Ioan Pop, director general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, din cadrul ANAF. A doua zi, 5 martie, este dedicată seminarelor tehnice susținute de TPA România, RSM Romania, Crowe România și BDO România. Temele includ controale fiscale, impactul pachetelor de măsuri bugetare, modificări legislative aplicabile persoanelor fizice și analiza măsurilor de austeritate fiscală. Organizatorii anunță că participarea se face exclusiv în format fizic, iar înscrierile sunt deschise pe platforma evenimentului. TaxEU Forum 2026 se desfășoară într-un moment în care mediul de afaceri așteaptă clarificări privind noile reglementări fiscale și direcția politicii bugetare pentru anul în curs. [...]
O rețea care „îngroapă” firme cu datorii transferându-le pe numele unor oameni vulnerabili continuă să funcționeze , în ciuda modificărilor legislative promise de Guvern, arată o investigație publicată de Recorder . Jurnaliștii au documentat, cu cameră ascunsă, mecanismul prin care societăți cu datorii mari la buget sunt cesionate unor persoane fără adăpost sau aflate în situații vulnerabile, care nu pot fi trase la răspundere. În acest mod, administratorii reali ies din acte și scapă de obligațiile fiscale, în timp ce statul rămâne cu prejudiciul. Potrivit investigației, la astfel de servicii ar fi apelat inclusiv foști parlamentari și oameni de afaceri cunoscuți. Schema funcționează pe fondul unor lacune legislative și al unei toleranțe îndelungate din partea autorităților. Deși, la jumătatea anului trecut, Executivul a anunțat măsuri pentru a bloca cesionarea firmelor cu datorii, Recorder susține că rețelele s-au adaptat și continuă să opereze. Cum funcționează mecanismul Rețeta descrisă în investigație presupune: identificarea unor persoane vulnerabile dispuse să preia formal firmele; transferul rapid al părților sociale și al administrării; dispariția din acte a beneficiarilor reali; imposibilitatea recuperării prejudiciilor de la noii „proprietari”. În centrul documentării apare numele lui Victor Nica, prezentat drept coordonator al rețelei. Acesta a mai fost inculpat în trecut pentru evaziune fiscală și delapidare, însă dosarul său este aproape de prescriere după ani de tergiversări, notează Recorder. Confruntat de jurnaliști, el ar fi reacționat cu amenințări la adresa redacției. Investigația ridică semne de întrebare și asupra reacției sistemului judiciar, în contextul în care, potrivit Recorder, la nivel înalt au existat mesaje privind o abordare mai blândă a pedepselor pentru evaziune fiscală. Cazul scoate în evidență vulnerabilități persistente în combaterea evaziunii și dificultatea statului de a recupera sume importante pierdute prin astfel de mecanisme. [...]
ANAF introduce o categorie nouă în formularul 205 pentru raportarea unor venituri specifice , potrivit Termene.ro . Schimbarea vizează persoanele juridice care plătesc venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă și care, începând cu veniturile plătite de la 1 ianuarie 2025, au obligația să rețină impozitul la sursă și să îl declare distinct, nominal, pentru fiecare beneficiar. Modificarea este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF care actualizează instrucțiunile de completare a declarației informative 205. Contextul legislativ este completarea art. 111 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) prin OUG nr. 138/2024, care stabilește reținerea la sursă a impozitului pentru aceste venituri atunci când plătitorul este persoană juridică sau o entitate obligată să țină contabilitate. În paralel, art. 132 alin. (2) prevede depunerea anuală a formularului 205 cu detalierea impozitului reținut pe fiecare beneficiar. Din perspectiva obligațiilor fiscale noi pentru firme, proiectul clarifică și „operaționalizează” pașii de conformare: impozitul reținut trebuie declarat și plătit până la data de 25 a lunii următoare, iar raportarea anuală în formularul 205 se face până la sfârșitul lunii februarie a anului următor. Pentru veniturile plătite începând cu 1 ianuarie 2025, prima raportare anuală aferentă în formularul 205 urmează să fie depusă până la finalul lunii februarie 2026. Tehnic, proiectul de ordin modifică Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 179/2022 și introduce o categorie distinctă de venituri în lista celor raportabile prin 205, ceea ce înseamnă și generarea unui tabel separat în cadrul declarației pentru acest tip de venit, cu datele fiecărui beneficiar. Pentru companii, impactul este în principal administrativ: identificarea contractelor relevante (în special în tranzacții imobiliare sau structuri contractuale mai complexe), stabilirea corectă a momentului reținerii impozitului, actualizarea sistemelor contabile și asigurarea corelării dintre declarațiile lunare privind impozitul reținut și raportarea anuală prin formularul 205. [...]
