Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
65% dintre investitorii români nu au încredere în economia locală , potrivit Ziarul Financiar , care citează cel mai recent sondaj trimestrial eToro Retail Investor Beat, realizat în primul trimestru din 2026. Deși neîncrederea s-a redus ușor față de finalul lui 2025 (de la 70% la 65%), nivelul rămâne ridicat, iar percepția privind riscurile pentru portofolii s-a deteriorat. Publicația notează că reducerea deficitului bugetar la 7,65% din PIB în 2025 (metodologia cash), de la 8,67% în 2024, ar putea explica o parte din îmbunătățirea marginală a sentimentului. În același timp, investitorii indică în continuare creșterea lentă și inflația ridicată ca factori de presiune, pe fondul faptului că România are cea mai mare inflație din UE. În plus, respondenții se așteaptă la noi scumpiri alimentate de tensiunile geopolitice, inclusiv prin efectul asupra prețului petrolului, care se reflectă în costurile de la pompă. Sondajul arată și o erodare a încrederii în veniturile personale și nivelul de trai: 66% dintre investitorii români se declarau încrezători în nivelul lor de trai în T1 2026, față de 70% la finalul lui 2025. Pe grupe de vârstă, încrederea în nivelul de trai diferă semnificativ, iar siguranța locului de muncă a rămas la 74%, neschimbată față de trimestrul anterior. În paralel cu pesimismul macro, investitorii rămân optimiști în privința propriilor plasamente: 82% se declară încrezători în portofoliile lor, în pofida incertitudinilor din piețe și a lipsei de încredere în perspectivele economiei globale (52%). La nivel de alocare și intenții, respondenții au indicat următoarele: 73% păstrează numerar (inclusiv în conturi de economii) 51% dețin criptoactive 50% dețin acțiuni locale 43% dețin obligațiuni românești 37% dețin acțiuni străine Sectoare vizate pentru creșterea investițiilor: tehnologie (19%), energie (17%), servicii financiare (16%), imobiliare (7%), utilități (7%) În ceea ce privește riscurile percepute pentru portofolii, inflația rămâne principala preocupare (25%), urmată de o posibilă recesiune globală (24%), starea economiei românești (20%) și un conflict internațional (15%). Sondajul a fost realizat între 12 și 27 februarie 2026 de compania de cercetare Opinium, pe un eșantion de 11.000 de investitori individuali din 13 țări, inclusiv România (600 de respondenți), iar rezultatele reflectă percepțiile din momentul colectării datelor, nu recomandări de investiții. [...]
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită până la 30 iunie 2026 , după ce argumentele miniștrilor PSD au fost acceptate în coaliția de guvernare, informează Antena 3 CNN . Anunțul a fost făcut de liderul PSD, Sorin Grindeanu , care susține că măsura este necesară pentru protejarea puterii de cumpărare, mai ales în contextul apropierii sărbătorilor pascale. Potrivit acestuia, Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență pentru prelungirea mecanismului care limitează adaosurile comerciale la alimentele de bază. Măsura a fost justificată prin nevoia de a tempera creșterea prețurilor și de a menține accesul populației la produse esențiale. În paralel, PSD insistă și pentru reducerea accizei la carburanți, propunând un sistem flexibil, adaptat evoluției prețurilor de pe piață. Liderul social-democrat afirmă că acest mecanism ar trebui să ducă la scăderi clare ale prețurilor, însă calculele finale sunt așteptate de la Ministerul Finanțelor. Principalele măsuri discutate în coaliție: prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente de bază până la 30 iunie 2026 adoptarea unei ordonanțe de urgență în acest sens propunerea unui mecanism flexibil pentru reducerea accizei la carburanți Grindeanu a subliniat că evoluțiile economice și contextul internațional vor influența deciziile viitoare, inclusiv în funcție de nivelul inflației. El a precizat că va monitoriza aplicarea acestor măsuri, iar miniștrii PSD vor veni cu noi propuneri dacă situația o va impune. Deși măsura este prezentată ca un sprijin pentru populație, impactul real asupra prețurilor și bugetului rămâne dependent de evoluțiile economice din perioada următoare. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit Euronews România , într-o intervenție la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a spus că banca centrală își calibrează cadrul de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă, într-un context în care economia României este interconectată cu cele din Europa de Sud-Est și urmărește convergența cu Uniunea Europeană. Vulnerabilități interne și nevoia de consolidare fiscală Mugur Isărescu a descris economia României ca fiind rezilientă în ultimii ani, dar a atras atenția asupra presiunilor din zona finanțelor publice, pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate în trecut. Creșterea economică ar fi continuat, însă într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii „încă robustă”. În același timp, guvernatorul a indicat existența unor vulnerabilități structurale, între care deficitul de cont curent persistent, dezechilibrele fiscale și sensibilitatea la condițiile de finanțare externă. În acest cadru, interdependența dintre politica fiscală și cea monetară ar impune o direcție de acțiune care include mai multe componente. consolidare fiscală graduală și credibilă continuarea reformelor structurale pentru creșterea productivității absorbție eficientă a fondurilor europene consolidarea credibilității instituționale Inflația, șocurile de ofertă și riscurile geopolitice Guvernatorul a explicat că inflația a coborât până în vara anului trecut, după vârful atins în urma șocurilor la energie și alimente de după Covid-19, dar apoi a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv prin prețurile energiei și creșterea taxelor asociată măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit evaluărilor invocate, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor ar continua să ceară vigilență. În acest context, conflictul din Orientul Mijlociu ar amplifica riscurile, prin posibile presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Isărescu a avertizat că, dacă tensiunile se prelungesc, efectele asupra economiei pot deveni severe, chiar dacă ajustarea fiscală ar trebui să continue. „Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever.” Poziția BNR: ancorarea așteptărilor și protejarea stabilității financiare Isărescu a spus că BNR trebuie să păstreze o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a proteja stabilitatea financiară. El a arătat că deciziile de politică monetară se bazează pe analiza condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. Guvernatorul a mai menționat importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile, inclusiv prin păstrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, văzute ca „tampon” și ancoră de încredere, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În final, el a subliniat că rolul băncii centrale nu este să elimine incertitudinea, ci să împiedice transformarea ei în instabilitate, în condițiile unor compromisuri dificile între combaterea inflației și evitarea unei frânări excesive a economiei. [...]
Ungaria a depășit România la rezervele de aur, pentru prima dată în istoria modernă , potrivit Economedia , care citează cotidianul financiar maghiar Vilaggazdasag, prin Agerpres. Conform informațiilor prezentate, rezervele de aur ale României sunt la aproximativ 103,6 tone și ar fi rămas la acest nivel de mai mulți ani, în timp ce Ungaria a ajuns la un record de 110 tone, după ce Banca Națională a Ungariei (MNB) a urmat o strategie de achiziții de aur. Un element distinct este legat de depozitarea aurului: 60% din aurul României (aproximativ 60 de tone) se află în seifurile Băncii Angliei din Londra, în timp ce Ungaria pune accent pe „prezența fizică” și pe disponibilitatea strategică a rezervelor. Evoluția rezervelor Ungariei este descrisă ca fiind volatilă istoric, cu o accelerare puternică în ultimii ani. În articol sunt menționate câteva repere: 1924: MNB deține rezerve de aur încă de la înființare. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: evacuarea a aproximativ 30 de tone în Austria, urmată de returnarea aurului după război. După schimbarea de regim: reducerea rezervelor până la un minim de aproximativ 3,1 tone. 2018: majorarea de peste zece ori, până la 31,5 tone. 2021: creșterea la 94,5 tone. 2024: decizia de majorare de la 94,5 tone la 110 tone. Ca efect al achizițiilor recente, cantitatea de aur pe cap de locuitor în Ungaria ar fi crescut de la 0,32 uncii la 0,37 uncii, ceea ce, potrivit sursei citate, plasează Ungaria pe primul loc în Europa Centrală și de Est la acest indicator. Contextul mai larg este unul global: în 2025, cererea mondială de aur ar fi depășit 5.000 de tone, iar băncile centrale au cumpărat în total aproximativ 860 de tone, peste media deceniului anterior. În clasamentul rezervelor, Statele Unite sunt menționate cu peste 8.100 de tone, urmate de Germania (3.350 de tone), apoi Italia și Franța (ambele cu peste 2.400 de tone), iar Polonia este indicată drept cel mai mare cumpărător în 2025, cu peste 80 de tone. [...]
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia , potrivit G4Media , care citează declarațiile guvernatorului BNR de la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist. Isărescu a spus că banca centrală își calibrează politica monetară astfel încât să mențină stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă. El a amintit că economia României, interconectată cu cele din Europa de Sud-Est, a urmărit în ultimele două decenii accelerarea convergenței cu Uniunea Europeană, dar are încă nevoie de măsuri de politică și investiții pentru a continua traiectoria de dezvoltare. Guvernatorul BNR a arătat că, în ultimii ani, economia a demonstrat reziliență, însă finanțele publice sunt sub presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creșterea economică a continuat, dar într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii încă robustă. În același timp, Isărescu a indicat vulnerabilități structurale: deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile de finanțare externă. În acest context, el a susținut necesitatea unei consolidări fiscale graduale și credibile, continuarea reformelor structurale pentru productivitate, absorbția eficientă a fondurilor europene și întărirea credibilității instituționale. Pe inflație, guvernatorul a explicat că, după un vârf determinat de șocurile de preț la energie și alimente de după Covid-19, dinamica a coborât până în vara anului trecut, când a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv scumpirea energiei și creșterea taxelor asociate măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit lui Isărescu, evaluările recente arată că presiunile fundamentale asupra prețurilor impun în continuare vigilență. În acest cadru, el a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu aduce riscuri importante: presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se prelungește, impactul asupra economiei ar putea fi sever, însă „ajustarea fiscală trebuie să continue”, a spus guvernatorul, menționând și efecte în lanț precum erodarea puterii de cumpărare, intensificarea economisirii prudente și fragilizarea încrederii consumatorilor. Isărescu a adăugat că BNR trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară, pe baza unei analize a condițiilor interne și externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. El a mai spus că menținerea încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile rămâne importantă, iar rezervele internaționale și stabilitatea cursului de schimb, într-un regim flexibil, sunt elemente de sprijin într-un mediu volatil. [...]
Nicușor Dan a spus că extinderea UE spre est „a fost un mare succes” , potrivit Adevărul , în mesajul transmis la deschiderea evenimentului The Economist Romania Government Roundtable. Președintele a legat progresele economice ale României de integrarea europeană și a indicat drept ținte aderarea la OECD și adoptarea monedei euro, pe fondul unor dezbateri mai ample despre competitivitatea Uniunii Europene. În discurs, șeful statului a susținut că evoluția României din ultimele decenii trebuie privită în contextul decalajelor istorice și al perioadelor de război, comunism și izolare. „Ce a făcut România și sud-estul Europei în acești ultimi zeci de ani (...) a venit intrarea în Uniunea Europeană și o poveste de mare succes. E important să spunem asta, suntem bombardați de știri negative”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a oferit și un reper numeric pentru convergența veniturilor, afirmând că „România în 2000 era la 26% față de media europeană a veniturilor și în 2024 a trecut la 40%”. În aceeași linie, a insistat că „extinderea Uniunii Europene către est a fost un mare succes”. Pe agenda internă, Nicușor Dan a pus accent pe consolidarea instituțiilor și pe direcția economică, menționând și prezența economistului Daron Acemoglu la eveniment. În privința aderării la OECD, a spus: „Suntem în grafic și sperăm ca România să devină membru OECD în acest an”, iar despre euro a argumentat: „Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România, pentru că e o regulă economică foarte simplă. Ești mai competitiv dacă ești mai mare”. Totodată, a vorbit despre importanța Republicii Moldova pentru regiune și despre „o integrare în Uniunea Europeană și o integrare a acelor două economii”. În plan european, președintele a pledat pentru finalizarea pieței unice și pentru politici energetice mai coerente, inclusiv în contextul diferențelor de preț la energie, și a salutat schimbarea de abordare față de energia nucleară: „Mă bucur că Europa începe să reconsidere nuclearele”. Un alt punct major a fost viitorul cadru financiar multianual al UE pentru 2028–2034, unde a spus că există acord ca o parte din buget să fie orientată spre competitivitate, dar a avertizat asupra riscului de adâncire a decalajelor între state și a cerut ca instrumentele bugetare să reducă diferențele. „Vreau să vă transmit un mesaj de optimism. Între crizele pe care le traversăm, cu munca fiecăruia dintre noi, fără îndoială, va veni binele și prosperitatea”, a declarat președintele în încheiere. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune înlocuirea caselor de marcat fizice cu soluții software , potrivit Profit.ro , într-o inițiativă ce vizează simplificarea și digitalizarea sistemului fiscal din România. Măsura ar permite comercianților să emită bonuri fiscale direct prin aplicații informatice, fără a mai fi obligați să utilizeze aparate dedicate, așa cum se întâmplă în prezent. Propunerea face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a relației dintre firme și autoritățile fiscale, în contextul în care digitalizarea ANAF și extinderea sistemelor electronice devin priorități în 2026. Practic, soluția software ar putea fi instalată pe dispozitive obișnuite – telefoane, tablete sau computere – reducând costurile de achiziție și mentenanță pentru firme, în special pentru micii comercianți. Principalele schimbări vizate: eliminarea obligativității caselor de marcat fizice; utilizarea aplicațiilor autorizate pentru emiterea bonurilor; integrarea mai rapidă cu sistemele ANAF; reducerea birocrației și a costurilor operaționale. Autoritățile consideră că această tranziție ar putea crește gradul de conformare fiscală și ar facilita controalele, datorită raportării în timp real a tranzacțiilor. În același timp, există și provocări, precum securitatea datelor și necesitatea unor standarde clare pentru aplicațiile folosite. Dacă proiectul va fi adoptat, schimbarea ar marca una dintre cele mai importante transformări ale sistemului de fiscalizare din ultimii ani, cu impact direct asupra modului în care sunt înregistrate și monitorizate vânzările în economie. [...]
Numărul firmelor radiate a scăzut cu 3% în ianuarie-februarie 2026, la 12.100 , potrivit Economica.net . Datele indică o reducere ușoară față de primele două luni din 2025, însă evoluțiile au fost neuniforme între județe și sectoare economice. Bucureștiul a avut cele mai multe radieri, cu 2.271 de firme, în creștere cu 4,35% față de ianuarie-februarie 2025. La nivel județean, valori ridicate au mai fost raportate în Bihor (504, +7,23%), Cluj (493, -14,41%), Constanța (481, +35,1%), Timiș (469, -6,94%), Iași (459, -15,47%) și Ilfov (427, +16,03%). La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în Giurgiu (78, -32,17%), Tulcea (80, -23,19%), Mehedinți (82, -14,58%) și Ialomița (85, +23,19%). În același timp, cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de radieri au fost în Galați (+43,08%), Constanța (+35,11%) și Caraș-Severin (+31,91%), iar cele mai ample scăderi au fost în Tulcea (-38,93%), Bistrița-Năsăud (-38,74%) și Giurgiu (-32,17%). Pe domenii de activitate, cele mai multe radieri au fost în comerțul cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor), cu 2.421 de cazuri, în scădere cu 18,84% față de primele două luni din 2025. Au urmat agricultura, silvicultura și pescuitul (986, -30,66%) și construcțiile (918, -10,09%), ceea ce a tras în jos totalul, în pofida creșterilor din unele județe. În februarie 2026 au fost consemnate 5.788 de radieri de firme, cele mai multe în București (1.099), Bihor (292), Cluj (265) și Iași (247). Total radieri ianuarie-februarie 2026: 12.100 (-3% față de ianuarie-februarie 2025) Județe cu cele mai multe radieri: București (2.271), Bihor (504), Cluj (493), Constanța (481), Timiș (469), Iași (459), Ilfov (427) Domenii cu cele mai multe radieri: comerț (2.421), agricultură (986), construcții (918) Februarie 2026: 5.788 radieri (București 1.099; Bihor 292; Cluj 265; Iași 247) [...]
Ministerul Finanțelor pregătește accize dinamice la carburanți pentru a tempera scumpirile la pompă, în contextul unei noi crize energetice, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vineri, după reuniunea Eurogroup, unde a susținut că România trebuie să răspundă împreună cu partenerii europeni și să adopte măsuri adaptate unui context economic mai dificil decât în 2022. „România trebuie să fie parte din efortul european pentru a limita impactul crizei energetice. Astăzi, în cadrul reuniunii Eurogrup, am discutat despre impactul noului șoc energetic și despre modul în care trebuie să răspundem coordonat la nivel european”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook. Ministrul a argumentat că situația actuală diferă de cea din 2022, când prețurile la energie au urcat puternic după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar „spațiul fiscal este limitat”, ceea ce impune „instrumente diferite, mai bine calibrate” și o coordonare mai bună între statele membre. În discuții a fost adusă și ideea unei colaborări mai strânse între miniștrii de finanțe și cei ai energiei, prin formatele ECOFIN și Consiliul miniștrilor energiei, pentru soluții comune. Pe plan intern, Nazare a spus că Ministerul Finanțelor este într-un stadiu avansat cu elaborarea unei ordonanțe de urgență care să introducă „un mecanism transparent de ajustare a accizelor pentru carburanți”. Potrivit ministrului, accizarea dinamică ar urma să permită ajustări graduale în funcție de evoluția simultană a prețurilor și a cotațiilor internaționale, cu efect direct în temperarea creșterii prețurilor la pompă. [...]
Economia Europei începe să resimtă efectele războiului din Iran , potrivit unei analize Bloomberg despre presiunea combinată a energiei mai scumpe, inflației în urcare și creșterii economice mai slabe în UE. Conflictul, declanșat în urmă cu o lună prin atacuri lansate de administrația președintelui american Donald Trump, are un final incert și determină guvernele să își revizuiască în jos previziunile economice, în timp ce caută măsuri pentru a limita scumpirile alimentate de cotațiile mai mari la gaze și petrol. În paralel, revin teme deja cunoscute din perioada șocurilor anterioare: sprijin pentru gospodării și riscul ca băncile centrale să fie împinse către dobânzi mai ridicate. „Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays, citat în analiza Bloomberg, potrivit Agerpres. Pe partea industrială, Germania și Italia sunt menționate printre țările care iau în calcul reducerea previziunilor, pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și al energiei mai scumpe, după o evaluare mai prudentă prezentată săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană . În Germania, industria chimică avertizează că ar putea reduce producția dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă; SKW Piesteritz GmbH a coborât activitatea la 85%, iar Evonik Industries spune că încă evaluează dificultățile, anticipând efecte indirecte. Presiunea se vede și în transporturi și lanțuri de aprovizionare. Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG indică costuri suplimentare săptămânale de 40-50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare și încearcă să recupereze o parte prin „taxe de urgență”. În retail, Next Plc avertizează că ar putea majora prețurile cu 1,5%-2% dacă războiul depășește trei luni, iar H&M spune că prelungirea conflictului ar reduce consumul. În Franța, datele Insee arată o creștere puternică a ponderii gospodăriilor care se așteaptă la scumpiri mai rapide anul viitor, iar Spania a raportat pentru martie o inflație peste estimări, deși încă sub ținta BCE de 2%. Riscul macroeconomic invocat este stagflația, adică o combinație între creștere economică mai lentă și inflație mai ridicată. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează că, și în scenariul unor perturbări de scurtă durată ale aprovizionării cu energie, avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale sub previziunile de toamnă, iar inflația cu până la un punct procentual mai ridicată. În același timp, el atrage atenția că majoritatea statelor membre au spațiu bugetar limitat, după șocurile precedente și pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare, ceea ce îngustează opțiunile de răspuns. În acest context, o accelerare a inflației ar putea pune presiune pe BCE să majoreze dobânzile, iar piețele au crescut mizele pentru o astfel de decizie în 2026. Potrivit informațiilor din articol, următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie, însă analiștii nu se așteaptă la o schimbare atunci. [...]
Rusia a început să vândă aur fizic din rezervele băncii centrale , pentru prima dată în 25 de ani, ca să acopere un deficit bugetar în creștere, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, relatează Antena 3 CNN , care citează Economic Times și bne Intellinews. Decizia este prezentată ca o schimbare de abordare în administrarea rezervelor, în condițiile în care presiunile fiscale s-au intensificat, iar rezervele de aur au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Vânzări de aur în 2026 și scăderea rezervelor Potrivit Economic Times , citat de Antena 3 CNN, vânzările cumulate de aur și valută din perioada 2022–2025 au depășit 15.000 de miliarde de ruble (150 de miliarde de dolari), la care se adaugă încă 3.500 de miliarde de ruble (35 de miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. Conform bne Intellinews , în ianuarie Banca Centrală a Rusiei ar fi vândut 300.000 de uncii de aur, iar în februarie încă 200.000 de uncii. În urma acestor operațiuni, rezervele de aur ar fi scăzut la 74,3 milioane de uncii, iar lichidarea de 14 tone din ianuarie și februarie este descrisă drept cea mai mare pe două luni de la trimestrul al doilea din 2002. De la tranzacții „pe hârtie” la lingouri vândute pe piață Raportul citat arată că, anterior, tranzacțiile cu aur erau în mare parte noționale, adică transferuri contabile între Ministerul de Finanțe și banca centrală, fără mișcarea efectivă a metalului. În ultimele luni, banca centrală ar fi trecut la vânzarea efectivă de lingouri pe piață, ceea ce indică o utilizare mai directă a rezervelor considerate lichide, pe fondul nevoilor de finanțare ale bugetului. „În ultimele luni, însă, banca centrală a început să vândă efectiv lingouri pe piață.” Deficit bugetar mai mare și presiuni pe venituri Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, față de o estimare inițială de 0,5%, mai notează Antena 3 CNN. Economiști citați în material sugerează că deficitul real ar putea fi mai aproape de 3,4%, pe motiv că unele plăți scadente în decembrie ar fi fost amânate pentru 2026. Tensiunile bugetare sunt puse și pe seama scăderii prețurilor petrolului în a doua jumătate a anului și a înăspririi sancțiunilor americane. În acest context, ponderea veniturilor fiscale din petrol și gaze ar fi coborât la aproximativ 20% din total, circa jumătate față de nivelurile de dinaintea conflictului. Prețul aurului, rezervele internaționale și opțiunile de finanțare bne Intellinews mai arată că vânzarea de aur are loc într-un moment de creștere accentuată a prețurilor, care ar fi depășit 5.000 de dolari pe uncie. Pe acest fond, rezervele internaționale ale Rusiei ar fi urcat la peste 809 miliarde de dolari la 28 februarie, sumă care include și 300 de miliarde de dolari în active înghețate, iar doar deținerile de aur ar fi evaluate la 384 de miliarde de dolari. În paralel, Ministerul de Finanțe ar fi folosit și alte canale pentru acoperirea deficitelor: extrageri din Fondul Național de Bunăstare (aproximativ 4.000 de miliarde de ruble rămase, potrivit articolului), creșterea emisiunilor de obligațiuni interne OFZ și majorarea cotelor de TVA cu două puncte procentuale, TVA-ul fiind indicat ca sursă pentru circa 40% din veniturile totale. În ansamblu, trecerea la vânzarea de aur fizic este prezentată ca un semnal al presiunii tot mai mari asupra poziției fiscale, în condițiile în care conflictul din Ucraina intră în al patrulea an. [...]
Shoturile cu ulei de măsline și lămâie au beneficii limitate , iar specialiștii spun că efectele invocate pe rețelele sociale sunt doar parțial susținute, potrivit The Guardian . Tendința circulă pe TikTok și Instagram , unde influenceri din zona de wellness promovează combinația ca soluție pentru „piele mai luminoasă”, digestie mai bună și susținerea unui proces de „detoxifiere” – concept frecvent contestat în mediul medical. Fenomenul se înscrie într-o serie mai veche de „shoturi” care apar și dispar în mod recurent, de la oțet de mere la amestecuri cu ghimbir și turmeric sau sucuri din diverse plante, după cum explică nutriționista Lauren Manaker. La nivel practic, gustul poate fi suportabil pentru unii, însă nu e lipsit de riscuri pentru toată lumea. Nutriționista Michelle Routhenstein avertizează că, la anumite persoane, aciditatea lămâii și intensitatea uleiului pot favoriza refluxul acid. În privința dovezilor, beneficiile vin mai ales din uleiul de măsline, nu din lămâie. O lingură de suc de lămâie acoperă aproximativ 6% din necesarul zilnic de vitamina C, în timp ce uleiul de măsline este un pilon al dietei mediteraneene, asociată cu o reducere de până la 25% a riscului de evenimente cardiovasculare majore (infarct, accident vascular cerebral). Explicația ține de conținutul de grăsimi mononesaturate, care contribuie la scăderea colesterolului LDL („rău”) și la susținerea sănătății vaselor de sânge, precum și de polifenoli, antioxidanți cu rol în reducerea inflamației și a stresului celular. Totuși, cantitatea de polifenoli dintr-o lingură de ulei este relativ mică față de aportul zilnic din alte surse, precum cafeaua, ceaiul sau fructele. Concluzia specialiștilor este că cele două ingrediente sunt mai utile integrate în alimentație, nu consumate ca „shot”. Uleiul de măsline poate ajuta absorbția unor antioxidanți din legume (de exemplu, licopenul din roșii), iar vitamina C din lămâie sprijină absorbția fierului din alimente vegetale; băute separat, se pierde acest efect de „lucru împreună” al nutrienților. În locul shotului, recomandarea este folosirea combinației într-o salată, unde beneficiile se leagă și de restul alimentelor din farfurie. [...]