Știri
Știri din categoria Economie
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită până la 30 iunie 2026, după ce argumentele miniștrilor PSD au fost acceptate în coaliția de guvernare, informează Antena 3 CNN. Anunțul a fost făcut de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care susține că măsura este necesară pentru protejarea puterii de cumpărare, mai ales în contextul apropierii sărbătorilor pascale.
Potrivit acestuia, Guvernul urmează să adopte o ordonanță de urgență pentru prelungirea mecanismului care limitează adaosurile comerciale la alimentele de bază. Măsura a fost justificată prin nevoia de a tempera creșterea prețurilor și de a menține accesul populației la produse esențiale.
În paralel, PSD insistă și pentru reducerea accizei la carburanți, propunând un sistem flexibil, adaptat evoluției prețurilor de pe piață. Liderul social-democrat afirmă că acest mecanism ar trebui să ducă la scăderi clare ale prețurilor, însă calculele finale sunt așteptate de la Ministerul Finanțelor.
Principalele măsuri discutate în coaliție:
Grindeanu a subliniat că evoluțiile economice și contextul internațional vor influența deciziile viitoare, inclusiv în funcție de nivelul inflației. El a precizat că va monitoriza aplicarea acestor măsuri, iar miniștrii PSD vor veni cu noi propuneri dacă situația o va impune.
Deși măsura este prezentată ca un sprijin pentru populație, impactul real asupra prețurilor și bugetului rămâne dependent de evoluțiile economice din perioada următoare.
Recomandate
Banca Mondială anticipează o contracție de 0,5% a economiei României în 2026 , în pofida unei reduceri a deficitului bugetar la 6% din PIB, ceea ce indică faptul că ajustarea fiscală ar urma să frâneze activitatea economică pe termen scurt, potrivit Newsweek , care citează un raport actualizat al instituției. Prognoza vine în contextul în care România ar face „cea mai ambițioasă ajustare fiscală” din regiunea Europei și Asiei Centrale: deficitul ar urma să scadă cu aproape două puncte procentuale, pe baza unor măsuri de creștere a veniturilor și a unui control mai strict al cheltuielilor curente. În paralel, investițiile publice ar rămâne ridicate, la aproximativ 8% din PIB, cu fonduri europene care ar finanța peste 70% din cheltuielile de investiții. De ce scade PIB-ul, deși deficitul se reduce Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026 pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia. Instituția notează și că, deși costurile de împrumut au crescut în regiune din cauza preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea reflecta o percepție mai bună a pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală. Totuși, raportul avertizează că ajustarea bugetară va avea un impact semnificativ asupra economiei, prin temperarea cererii interne. Scenariul de revenire: 2027–2028 Banca Mondială anticipează o revenire în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. În scenariul citat, economia ar urma să crească cu aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028. Raportul mai indică faptul că, deși creșterea ar reveni după declinul din 2026, consolidarea fiscală ar continua să tempereze cererea internă, pe măsură ce economia se mută către un model de creștere bazat pe investiții. România, excepția negativă din Europa Centrală Conform estimărilor din raport, România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală menționată care înregistrează contracție în 2026. Pentru comparație, Banca Mondială estimează: Bulgaria: creștere de 2,6% Croația: creștere de 2,2% Polonia: creștere de 3,6% La nivelul Europei și Asiei Centrale, economia regională ar încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie, al incertitudinii și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali (excluzând Rusia, de la 3,7% la 3%). Riscuri structurale: dependența de auto și piața europeană Un risc important rămâne dependența de industria auto și de evoluția pieței europene. Banca Mondială arată că sectorul auto este responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, ceea ce crește vulnerabilitatea la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe. În același timp, instituția notează progrese în reforme digitale, fiscale și energetice și menționează avansul proiectului Neptun Deep , cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), cu producție așteptată să înceapă în 2027. Inteligența artificială: oportunitate, dar cu un risc major Raportul acordă spațiu și inteligenței artificiale, văzută ca posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. În regiune, aproximativ unul din cinci angajați ar avea un loc de muncă expus semnificativ la AI, însă mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază. Banca Mondială avertizează că riscul principal în următorul deceniu ar fi adoptarea și adaptarea insuficientă la AI, nu adoptarea excesivă, și recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea de capital privat, potrivit Mediafax. [...]
Adoptarea bugetului pe 2027 până la finalul anului este prezentată ca un test de predictibilitate pentru piețe , în condițiile în care incertitudinea politică a pus pe pauză o parte dintre investiții, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan susține că situația macrofinanciară este mai bună decât în urmă cu una sau trei luni, dar avertizează că lipsa unui guvern cu mandat deplin a blocat decizii economice și investiții private. Investițiile, afectate de perioada de guvern interimar Șeful statului afirmă că, în perioada cu guvern interimar, „foarte multe lucruri au fost puse în așteptare”, pe fondul lipsei de claritate privind următorul executiv. În acest context, Nicușor Dan spune că a discutat cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România, inclusiv instituții care au finanțat statul român. Mesajul transmis, potrivit relatării, a fost că există „acord politic” pe teme considerate esențiale, chiar dacă „predictibilitatea guvernamentală” ar fi preferabilă. „Cu Guvern interimar, foarte multe lucruri au fost puse în așteptare, că nimeni nu vine să investească într-o țară în care nu știi care va fi următorul Guvern.” „Țară recomandată investițiilor” și semnalul către piețele financiare Nicușor Dan afirmă că România trebuie să își păstreze statutul de „țară recomandată investițiilor”, invocând „cifrele financiare” disponibile în prezent. Totodată, el susține că situația macrofinanciară este „mult mai bună” decât la momentul instalării Guvernului Bolojan. „Din perspectiva României, cu cifrele financiare pe care le avem astăzi, România este o țară care trebuie să își păstreze statutul de țară recomandată investițiilor.” Rectificare bugetară și ținta: bugetul pe 2027 votat în acest an Președintele spune că, în acest moment, nu mai este vorba despre „măsuri financiare imediate” de amploarea celor luate la instalarea Guvernului Bolojan, însă indică două urgențe: o rectificare bugetară, motivată de existența unor instituții „care nu au bani pentru funcționare”; negocierea și votarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an, pentru a transmite un semnal de predictibilitate către piețele financiare. „Pentru a da predictibilitate în relația cu piețele financiare, trebuie să reușim să negociem, să votăm bugetul pe anul 2027 până la sfârșitul acestui an.” În paralel, Nicușor Dan a menționat și evoluția unor dosare considerate relevante pentru funcționarea statului: finalizarea PNRR în proporție de 92% și continuarea programului SAFE într-un ritm „destul de bun”, alături de adoptarea unor legi în sesiuni extraordinare ale Parlamentului. [...]
România a coborât pe locul 61 în clasamentul competitivității, un semnal direct pentru capacitatea de a atrage investiții , după ce a pierdut 12 poziții în 2026, potrivit Ziarul Financiar , care citează raportul IMD – World Competitiveness Center . În același timp, Polonia a urcat 11 locuri și a ajuns pe poziția 41, ceea ce accentuează diferența de atractivitate regională pentru capital și proiecte noi. România este evaluată într-un eșantion de 70 de țări, iar poziția 61 o plasează aproape de coada clasamentului, în condițiile în care raportul urmărește anual cât de „interesante și atrăgătoare” sunt economiile pentru investiții și pentru mediul de afaceri. Ce măsoară raportul IMD și de ce contează pentru companii Ajuns la a 39-a ediție, raportul IMD folosește peste 340 de criterii, grupate în patru categorii mari: infrastructură; performanță economică; eficiența guvernului; eficiența mediului de business. Pentru companii, astfel de indicatori se traduc în costuri și riscuri: de la calitatea infrastructurii și disponibilitatea forței de muncă, până la predictibilitatea politicilor publice și capacitatea administrației de a susține investițiile. Zonele unde România are de recuperat În analiza citată, principalele provocări identificate pentru România sunt legate de consolidarea fiscală și de accelerarea investițiilor în domenii cu valoare adăugată mai mare, dar și de capacitatea economiei de a ține pasul cu transformarea digitală și cu presiunile sociale. „Principalele provocări identificate pentru România sunt: creşterea eficienţei cheltuielilor publice pentru reducerea deficitului bugetar, accelerarea investiţiilor în domenii de top - cercetare, dezvoltare şi inovare -, sprijinirea companiilor în implementarea transformării digitale, însoţită de îmbunătăţirea competenţelor digitale, îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie pentru a răspunde provocărilor societale din România şi modernizarea industriei naţionale de apărare.” În termeni practici, mesajul raportului este că România riscă să piardă proiecte de investiții în favoarea unor piețe care avansează mai rapid la capitole precum eficiența administrației, infrastructura și calitatea capitalului uman—iar saltul Poloniei în clasament întărește această competiție directă în regiune. [...]
Dezechilibrul din comerțul România–Germania s-a adâncit în S1 2026, pe fondul scăderii importurilor Germaniei din România , deși schimburile totale au crescut ușor, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza statisticilor Destatis citate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). În perioada ianuarie–iunie 2026, volumul total al schimburilor comerciale de mărfuri (importuri și exporturi) dintre România și Germania a ajuns la 21,4 miliarde de euro, în creștere cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost susținută de exporturile Germaniei către România, care au urcat la 11,9 miliarde de euro, un plus de 4,6% față de S1 2025. În același timp, Germania a importat mai puțin din România: valoarea mărfurilor importate a scăzut cu 2,5%, până la 9,5 miliarde de euro. Poziționarea României în comerțul Germaniei Datele plasează România: pe locul 17 la exporturile Germaniei; pe locul 19 la importurile Germaniei; pe locul 17 per ansamblu în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei. Ce așteaptă mediul de afaceri pentru restul anului Directorul general al AHK România, Sebastian Metz , spune că dinamica exporturilor germane către România confirmă rolul țării în economia europeană și gradul de integrare în lanțurile valorice europene, dar avertizează că menținerea trendului depinde de reforme, infrastructură și digitalizare, precum și de comunicarea credibilă a politicilor economice și de capacitatea unui guvern „pe deplin funcțional” de a adopta măsuri de revitalizare economică. „Pentru acest an, ne așteptăm la o ușoară creștere a comerțului bilateral”, spune Sebastian Metz, director general AHK România. [...]
PSD semnalează deschidere pentru un mecanism rapid de măsuri economice , acceptând să participe la „celula de criză” propusă de AUR, care ar urma să livreze în 15 zile un pachet aplicabil imediat pentru sprijinirea firmelor și protejarea locurilor de muncă, potrivit Economedia . Inițiativa îi aparține deputatului AUR Mohammad Murad , președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, care a invitat toate partidele parlamentare la constituirea unei „Celule de Criză” pentru economie și capitalul românesc. Structura ar urma să formuleze, în cel mult 15 zile, măsuri „care să poată fi aplicate imediat” pentru protejarea companiilor românești, a investițiilor, a capitalului autohton și a locurilor de muncă. Ce înseamnă, practic, „celula de criză” și ce termen are Conform informațiilor relatate de Digi24, mecanismul propus ar funcționa ca un grup de lucru interpartinic, cu obiectivul de a produce rapid un set de măsuri economice. Ținta explicită este intervenția într-un interval scurt (15 zile), ceea ce mută discuția din zona de intenții politice în zona de calendar operațional. Prima întâlnire este programată luni, 18 august, la ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism. Miza economică și semnalul politic Din perspectiva mediului de afaceri, relevanța inițiativei este legată de promisiunea unui pachet de măsuri cu aplicare imediată, orientat spre sprijinirea firmelor și menținerea locurilor de muncă. În același timp, rămâne neclar, pe baza informațiilor disponibile, ce instrumente concrete ar include pachetul și ce impact bugetar ar putea avea. Murad susține că demersul nu urmărește formarea unei alianțe politice. La rândul său, Sorin Grindeanu afirmă că PSD este dispus să participe la inițiative pe care le consideră utile pentru economie, potrivit relatării Digi24 . Ce urmează depinde de rezultatul primei întâlniri și de capacitatea grupului de a agrea rapid măsuri care să poată fi puse în aplicare, nu doar discutate la nivel politic. [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan către investitori mizează pe predictibilitate fiscală și continuitatea reformelor , după ce Fitch a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investitorilor, dar cu perspectivă negativă, pe fondul incertitudinii politice, potrivit Adevărul . În acest context, șeful statului a încercat să transmită că „zgomotul politic” nu ar trebui să influențeze piețele și că există un acord între principalele partide pentru continuarea reformelor economice și respectarea angajamentelor asumate de România. El a invocat inclusiv adoptarea, în Parlament, a unor legi considerate jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), pe care a spus că le va promulga săptămâna viitoare. Ce elemente de continuitate invocă președintele Nicușor Dan a indicat câteva repere care, în viziunea sa, ar trebui să conteze pentru mediul financiar și pentru partenerii externi, dincolo de criza politică: existența unui „acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România”, indiferent de componența viitorului Guvern; intenția de a începe elaborarea bugetului pe 2027 încă din această toamnă, pentru a crește predictibilitatea; menținerea obiectivului de aderare la zona euro, printr-o foaie de parcurs care ar urma să fie întocmită de viitorul Guvern împreună cu Banca Națională; consens pe implementarea PNRR, proiectul SAFE și legislația necesară pentru aderarea României la OCDE. PNRR: jaloane adoptate și ce mai rămâne Președintele a precizat că printre actele normative adoptate se află și Codul Urbanismului , aflat în dezbatere din 2019. Totodată, a susținut că ar mai fi de îndeplinit trei jaloane din PNRR: legea ANI, legea biodiversității și legea salarizării. Reacția la Fitch și mesajul economic intern Referindu-se la evaluarea agenției, Nicușor Dan a spus că raportul reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar include „o oarecare îngrijorare” legată de situația politică. În acest cadru, a făcut apel la separarea deciziilor importante de „zgomotul politic”. Pe plan intern, președintele a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar a transmis că România „se stabilizează financiar”. Pentru context, Adevărul trimite și la materialul despre decizia Fitch: Adevărul . [...]
