Știri
Știri din categoria Politică monetară
Mugur Isărescu avertizează că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu poate lovi sever economia, potrivit Euronews România, într-o intervenție la conferința regională „The Economist Romania Government Roundtable”, organizată de grupul editorial The Economist.
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a spus că banca centrală își calibrează cadrul de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă, într-un context în care economia României este interconectată cu cele din Europa de Sud-Est și urmărește convergența cu Uniunea Europeană.
Mugur Isărescu a descris economia României ca fiind rezilientă în ultimii ani, dar a atras atenția asupra presiunilor din zona finanțelor publice, pe fondul unor cheltuieli bugetare ridicate în trecut. Creșterea economică ar fi continuat, însă într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor europene și o piață a muncii „încă robustă”.
În același timp, guvernatorul a indicat existența unor vulnerabilități structurale, între care deficitul de cont curent persistent, dezechilibrele fiscale și sensibilitatea la condițiile de finanțare externă. În acest cadru, interdependența dintre politica fiscală și cea monetară ar impune o direcție de acțiune care include mai multe componente.
Guvernatorul a explicat că inflația a coborât până în vara anului trecut, după vârful atins în urma șocurilor la energie și alimente de după Covid-19, dar apoi a reapărut pe fondul unor șocuri de ofertă, inclusiv prin prețurile energiei și creșterea taxelor asociată măsurilor de ajustare fiscală. Potrivit evaluărilor invocate, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor ar continua să ceară vigilență.
În acest context, conflictul din Orientul Mijlociu ar amplifica riscurile, prin posibile presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Isărescu a avertizat că, dacă tensiunile se prelungesc, efectele asupra economiei pot deveni severe, chiar dacă ajustarea fiscală ar trebui să continue.
„Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever.”
Isărescu a spus că BNR trebuie să păstreze o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a proteja stabilitatea financiară. El a arătat că deciziile de politică monetară se bazează pe analiza condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, reflectate în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară.
Guvernatorul a mai menționat importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și a unor condiții de finanțare sustenabile, inclusiv prin păstrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, văzute ca „tampon” și ancoră de încredere, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În final, el a subliniat că rolul băncii centrale nu este să elimine incertitudinea, ci să împiedice transformarea ei în instabilitate, în condițiile unor compromisuri dificile între combaterea inflației și evitarea unei frânări excesive a economiei.
Recomandate
BNR avertizează că o eventuală sancționare a mecanismului ROBOR ar atinge indirect autonomia politicii monetare , în condițiile în care indicele este încadrat strict între facilitățile băncii centrale și evoluează în jurul ratei-cheie, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu respinge premisele investigației Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri între bănci la stabilirea ROBOR și spune că, dacă se susține că ROBOR a crescut dintr-o practică neconcurențială, atunci este vizată implicit și decizia BNR de a crește rata de politică monetară. Întrebat dacă BNR cooperează cu Consiliul Concurenței, Isărescu a răspuns: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere.” De ce contează: ancheta pe ROBOR se intersectează cu transmisia politicii monetare Guvernatorul argumentează că ROBOR nu este un indicator „liber”, ci unul „suprareglementat”, care „nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard”, într-un coridor de „plus-minus unu la sută față de rata de politică monetară”. În acest cadru, o acuzație că băncile ar fi „crescut ROBOR” pentru a majora costurile creditării ar ignora faptul că indicele a urmat majorarea ratei-cheie. Isărescu a formulat explicit legătura dintre ROBOR și rata stabilită de banca centrală: „Dacă tot timpul ROBOR a stat plus-minus unu în jurul ratei de politică monetară și rata de politică monetară pe care o stabilește BNR a crescut de la 1,5% la 7% și dumneata spui că a crescut ROBOR datorită unei practici neconcurențiale, înseamnă că te referi la Banca Națională, nu?” În aceeași logică, guvernatorul respinge distincția potrivit căreia ancheta „nu vizează BNR, ci ROBOR”, susținând că ROBOR este „un indicator al pieței monetare, controlate de BNR”. Ce instrumente spune BNR că are dacă ROBOR „iese din limite” Isărescu afirmă că, dacă indicele ar depăși coridorul definit de instrumentele BNR, există mecanisme de corecție, inclusiv intervenții prin comunicare publică („moral suasion” – influențarea pieței prin declarații) sau prin supraveghere. „Fie face guvernatorul o declarație și zice: «Măi, ați sărit calul.» (...) Sau trimit direcția de supraveghere și îi trage de ureche.” Guvernatorul a invocat și un precedent din 2008, când, potrivit relatării sale, BNR a intervenit în piață după ce unele bănci ar fi încercat să obțină lichiditate fără a avea titluri de stat necesare pentru accesarea facilității de depozit. Miza de reglementare: autonomia băncii centrale în cadrul UE Isărescu a invocat Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice transmiterea de instrucțiuni către băncile centrale din Sistemul European al Băncilor Centrale. În interpretarea sa, dacă ROBOR a crescut ca urmare a creșterii ratei de politică monetară, atunci o sancțiune îndreptată spre mecanismul ROBOR ar afecta indirect autonomia instituției. „Ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. (...) Nu avem alt mecanism de a transmite politica monetară.” Unde este ancheta Consiliului Concurenței și ce urmează Investigația a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul investigației (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie, care au 30 de zile pentru observații, urmate de audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finalul primului semestru. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a spus că ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor – suspiciunea fiind că acestea nu ar fi cotat independent în procedura de fixing. Băncile vizate au transmis că s-au conformat prevederilor legale. [...]
BNR prelungește perioada dobânzilor ridicate , menținând dobânda-cheie la 6,50% pe an, pe fondul unor riscuri de inflație care, în scenariul băncii centrale, urcă în trimestrul II și împing eventualele reduceri mai departe în timp, potrivit Banking News . Pentru debitori, mesajul implicit este că relaxarea costurilor de finanțare nu este iminentă, iar pentru companii și stat rămâne relevantă presiunea dobânzilor asupra creditării și finanțării deficitului. Decizia BNR: dobânzi neschimbate și rezerve minime obligatorii păstrate Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 15 mai 2026: menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an (nivel nemodificat din august 2024); menținerea dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an; menținerea dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Economiștii consultați de Bloomberg se așteptau în unanimitate la păstrarea dobânzii-cheie la 6,50%, conform articolului. Inflația „complică totul”: vârf în T2, scădere din vară, reintrare în țintă abia în 2027 În Raportul asupra inflației (ediția mai 2026) , aprobat de BNR în aceeași ședință, banca centrală indică o creștere a inflației în trimestrul II 2026 peste nivelurile anticipate anterior , în principal din: scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu; efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie; liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici; eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. BNR anticipează apoi o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 , odată cu epuizarea unor efecte (inclusiv eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și impactul majorării cotelor de TVA și a accizelor), urmată de o scădere graduală. Conform prognozei citate, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei în trimestrul III 2027 , pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste, inclusiv din partea deficitului de cerere agregată. Ce semnal dă piaței: tăierile de dobândă, „puțin probabile” pe un orizont de un an În analiza citată, analiștii se așteaptă ca BNR să își revizuiască în sus prognoza de inflație, ceea ce „ar putea aduce un ton mai ferm („hawkish”)” la conferința de presă de la începutul săptămânii viitoare. BCR, la rândul său, a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,9% (de la 5,5% anterior și de la 3,7% cât estima la începutul anului) și anticipează o scădere accentuată a inflației pe timpul verii. În același context, banca consideră că eventualele reduceri de dobândă sunt puțin probabile în următoarele patru trimestre , potrivit articolului. Riscuri și context: leul, politica internă și șocurile energetice Materialul indică și o serie de incertitudini care pot influența deciziile viitoare: măsuri potențiale de consolidare bugetară, în contextul politic intern și al angajamentelor legate de procedura de deficit excesiv ; conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, cu efecte posibile asupra puterii de cumpărare, profiturilor firmelor și percepției de risc (implicit costuri de finanțare); relevanța deciziilor de politică monetară ale BCE și Fed, precum și ale băncilor centrale din regiune. În analiza citată este menționată și o opțiune alternativă la creșterea dobânzilor: o gestionare mai strictă a lichidității prin sterilizarea excesului de lichiditate la nivelul ratei-cheie, ceea ce ar putea împinge în sus rata efectivă a BNR (menționată ca fiind la nivelul facilității de depozit, 5,50%). Totuși, aceeași analiză arată că o astfel de măsură nu este văzută „în acest moment” ca fiind pe masa deciziei și ar fi mai degrabă legată de preocupări privind slăbirea leului. Calendar: Raportul asupra inflației și următoarea ședință de politică monetară BNR va prezenta public Raportul trimestrial asupra inflației (ediția mai 2026) într-o conferință de presă pe 19 mai 2026, ora 11:00 . Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 iulie 2026 . [...]
BCE susține că zona euro poate absorbi mai bine șocurile geopolitice fără a renunța la lupta cu inflația , iar această „reziliență” este unul dintre argumentele pentru care banca centrală își apără decizia recentă de majorare a dobânzii de referință, potrivit Agerpres . Christine Lagarde a spus, la deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale de la Sintra (Portugalia) , că zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente, într-un context în care accesul la piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice sunt „din ce în ce mai instrumentalizate”. De ce contează: politica monetară rămâne restrictivă, pe fondul inflației peste țintă În acest cadru, președinta BCE a apărat majorarea dobânzii de referință, decizie criticată de unii economiști pe motiv că nu ar fi fost necesară și că ar putea afecta creșterea economică. „Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare.” BCE a majorat în iunie dobânda de referință pentru prima dată în ultimii trei ani, după ce inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie. Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care inflația depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Context: șocul energetic și întrebarea investitorilor Potrivit informațiilor citate, accelerarea inflației a fost în linie cu previziunile analiștilor și este pusă pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile la petrol și gaze în Europa în ultimele trei luni. În acest context, investitorii urmăresc dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control creșterea prețurilor. Lagarde a argumentat că efectele șocurilor asupra economiei sunt „mai bine ținute sub control”, invocând între factorii care au întărit reziliența măsurile BCE și o supervizare mai bună a băncilor. [...]
Absența prelungită a Elvirei Nabiullina alimentează scenarii de schimbare la vârful Băncii Centrale a Rusiei, cu potențial impact direct asupra politicii monetare și a stabilității rublei , potrivit Digi24 . Guvernatoarea băncii centrale a lipsit de la mai multe evenimente majore, inclusiv forumul economic de la Sankt Petersburg și o ședință de cabinet cu Vladimir Putin, iar această dispariție din spațiul public a reaprins zvonurile despre o posibilă înlocuire. Banca Centrală a transmis că Nabiullina se află în concediu medical, însă în spațiul public au apărut voci care susțin că economista de 62 de ani nu ar mai fi „în grațiile” lui Putin. Miza este ridicată: Nabiullina a fost una dintre figurile-cheie care au menținut economia de război „pe linia de plutire”, într-un context de sancțiuni și presiune externă, iar o schimbare la conducerea instituției ar putea semnala o reorientare a deciziilor monetare. De ce contează: banca centrală, un pilon al „fortăreței financiare” Atenția acordată absenței scoate în evidență rolul neobișnuit de puternic pe care Nabiullina îl are în arhitectura economică a Rusiei. Ea conduce banca centrală din 2013 și a fost anterior ministru al economiei și consilier economic al lui Putin. Conform articolului, ea a contribuit la reducerea inflației după vârful de 18% de la începutul lui 2022 și a susținut reziliența economiei în fața sancțiunilor, inclusiv prin măsuri de „curățare” a corupției din sectorul bancar. În același timp, poziția ei a generat tensiuni interne, în special cu susținătorii unei politici economice „mai dure” și cu o parte a industriei, care ar fi dorit măsuri diferite. O cercetătoare de la Carnegie Russia Eurasia Center, Alexandra Prokopenko (fost angajat al băncii centrale), este citată spunând: „Un jucător precum banca centrală pare oricum prea puternic în sistemul Rusiei lui Putin. Dorința de a o destructura este destul de normală.” Cine ar putea prelua funcția și ce incertitudini rămân Potrivit Financial Times , menționat în articol, printre numele vehiculate ca potențiali înlocuitori se află: Maxim Oreșkin, consilier economic al lui Putin; Piotr Fradkov, director executiv al unei bănci descrise drept principală pentru sectorul de apărare. Articolul notează și că, deși legea din Rusia nu ar permite mai mult de trei mandate pentru guvernatorul băncii centrale, Putin ar putea găsi o soluție pentru a o păstra pe Nabiullina în funcție. În plus, deciziile importante sunt adesea ținute secrete până în ultimul moment, ceea ce amplifică incertitudinea inclusiv în rândul oficialilor de rang înalt. Presiunea pe rublă și disputa despre măsuri antiinflaționiste În pofida lipsei unor „semne clare” că Putin ar vrea să o înlocuiască, articolul arată că economia rusă „a suferit mult anul acesta”, iar criticii guvernatoarei au devenit mai vocali. Un afacerist rus este citat afirmând: „Rubla este principala problemă pentru economie. Orice altceva, chiar și rata dobânzii de referință, este secundar.” În acest context, Nabiullina ar fi refuzat să aplice unele măsuri cerute de industriași, pentru a evita alimentarea inflației. Totodată, importurile ieftine ar fi pus presiune pe producătorii locali, care nu ar mai putea concura pe piața internă. Ce urmează: o decizie politică, nu una tehnică Potrivit sursei, finalul celui de-al treilea mandat al Elvirei Nabiullina este așteptat anul viitor, în iunie, iar discuțiile despre succesiune se suprapun peste un climat economic tensionat și peste prioritățile de război ale Kremlinului. În lipsa unor informații suplimentare confirmate, rămâne neclar dacă absența din public este strict medicală sau semnalul unei repoziționări politice care ar putea schimba modul în care Rusia își gestionează moneda, inflația și finanțarea economiei de război. [...]
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
