Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Peste 60% dintre români cred că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât în UE , potrivit Economedia , care citează un sondaj INSCOP publicat luni. Datele indică o percepție de „impozitare excesivă” la nivelul populației, deși directorul INSCOP Research susține că indicatorii comparativi plasează România între statele cu taxe pe proprietate reduse în Uniunea Europeană. Sondajul arată că 62,4% dintre respondenți consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre UE. În același timp, 14,5% cred că sunt mai mici, iar 10,8% spun că sunt aproximativ la fel. Rezultatele conturează o diferență clară între percepția publică și comparațiile fiscale invocate de institut, cu potențial de impact asupra acceptării unor eventuale modificări de taxare la nivel local. Pe lângă comparația cu UE, cercetarea a testat și așteptările legate de „ce primesc” contribuabilii în schimbul unor impozite mai mari, adică îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primărie. Aici, răspunsurile sunt mai degrabă sceptice: 24,2% cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile publice în destul de mare și foarte mare măsură, în timp ce 44,5% consideră că efectul ar fi în foarte mică măsură sau deloc. Remus Ștefureac , directorul INSCOP Research, a explicat că această diferență între percepție și „realitatea fiscală europeană” poate avea mai multe cauze. El a indicat lipsa de informații, posibila dezinformare, dar și o problemă de legitimitate în raportarea la stat, în condițiile în care taxele fixe sunt resimțite mai apăsător de persoanele cu venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții. Principalele repere din sondaj, relevante pentru percepția românilor asupra impozitelor pe proprietate, sunt: 62,4% spun că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state UE; 14,5% cred că sunt mai mici; 10,8% le consideră aproximativ la fel; 24,2% se așteaptă ca o majorare să îmbunătățească serviciile publice în mare/foarte mare măsură; 44,5% nu cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile decât în foarte mică măsură sau deloc. Datele au fost culese în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Rezervele internaționale ale României au crescut în ianuarie 2026, ajungând la 80 miliarde euro – potrivit BNR , la 31 ianuarie 2026, totalul rezervelor internaționale (valute plus aur) s-a situat la 80,033 miliarde euro, în creștere de la 77,017 miliarde euro înregistrate la finalul lunii decembrie 2025. În structură, rezervele valutare au urcat la 65,812 miliarde euro, față de 64,800 miliarde euro cu o lună înainte. Evoluția a fost determinată de intrări de 4,796 miliarde euro , provenind din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, Comisiei Europene, dar și din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit. Pe de altă parte, ieșirile s-au ridicat la 3,784 miliarde euro , fiind asociate în principal cu plăți aferente datoriei publice în valută și alte obligații financiare ale statului. Rezerva de aur a rămas constantă ca volum – 103,6 tone –, însă valoarea sa a fost influențată de prețul internațional al aurului, situându-se la 14,221 miliarde euro. Pentru luna februarie 2026, Ministerul Finanțelor estimează plăți scadente în contul datoriei publice externe de aproximativ 1,259 miliarde euro , sumă care va afecta nivelul viitor al rezervelor. Următorul raport lunar privind rezervele internaționale va fi publicat pe 2 martie 2026, conform calendarului de diseminare al BNR. [...]
În 2024, 9,2% din populația UE nu și-a putut încălzi adecvat locuința , potrivit Eurostat , în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de 2023. Indicatorul măsoară ponderea persoanelor care declară că nu pot menține o temperatură suficientă în locuință, un semnal direct al vulnerabilității energetice și al presiunii costurilor asupra bugetelor gospodăriilor. Cele mai afectate țări sunt în sud-estul și sudul Uniunii: Bulgaria și Grecia au cele mai mari ponderi, ambele cu 19,0% din populație în această situație. Urmează Lituania (18,0%) și Spania (17,5%). Diferențele între state arată că problema nu este distribuită uniform și că, dincolo de evoluția medie la nivelul UE, există economii unde riscul de a nu putea asigura încălzirea adecvată rămâne ridicat. La polul opus, cele mai mici ponderi sunt raportate de Finlanda (2,7%), Polonia și Slovenia (ambele 3,3%), respectiv Estonia și Luxemburg (ambele 3,6%). Pentru România, procentul populației care nu își poate încălzi corespunzător locuința este de 10,8% , conform acelorași date Eurostat. Această valoare plasează România peste media Uniunii Europene și confirmă persistența vulnerabilității energetice în rândul unei părți semnificative a populației. Într-un context regional în care statele din sud-estul Europei înregistrează cele mai ridicate niveluri de dificultate, situația din România subliniază nevoia unor politici publice bine direcționate, care să sprijine gospodăriile cu venituri reduse și să accelereze investițiile în eficiența energetică a fondului locativ. Disparitățile mari între statele membre — de la 2,7% în Finlanda la 19% în Bulgaria sau Grecia — indică faptul că fenomenul nu este uniform și necesită intervenții adaptate fiecărui context național. [...]
România înregistrează un deficit bugetar ridicat comparativ cu alte state UE , conform unei analize publicate de Profit.ro . În anul 2024, România a avut un deficit de 21,4% din cheltuielile bugetare și un deficit de 9,3% din PIB, mult peste media Uniunii Europene. Evoluția deficitului bugetar În anul 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalent cu 146 miliarde lei, ceea ce reprezintă o ușoară îmbunătățire față de 2024, când deficitul a fost de 8,67% din PIB. Totuși, acest nivel rămâne unul dintre cele mai ridicate din ultimele două decenii. Deficitele bugetare mari sunt cauzate de cheltuieli publice semnificative, finanțate prin împrumuturi, care au dus la o creștere a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. Comparație cu alte state UE România se situează pe o poziție nefavorabilă în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. În 2024, doar Polonia, Slovacia, Ungaria și Franța au avut deficite mai mari ca procent din PIB, însă niciuna dintre acestea nu a atins nivelul deficitului României. Țara Pondere deficit în cheltuieli (%) Deficit % din PIB România -21,4 -9,3 Polonia -13,4 -6,6 Slovacia -11,3 -5,3 Ungaria -10,4 -4,9 Franța -10,2 -5,8 UE -6,5 -3,2 Impactul asupra economiei Deficitele mari au un impact semnificativ asupra economiei României, crescând povara datoriei publice și reducând bonitatea țării. În 2026, România este estimată să aloce aproape 10% din veniturile statului pentru plata dobânzilor, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Această situație limitează capacitatea guvernului de a investi în alte domenii esențiale pentru dezvoltare. Perspective și măsuri necesare Pentru a îmbunătăți situația fiscală, România trebuie să adopte măsuri de reducere a deficitului bugetar, astfel încât să se conformeze cu limita de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană. Acest lucru necesită o administrare responsabilă a finanțelor publice și o reducere a cheltuielilor neesențiale. De asemenea, este crucială stabilitatea politică pentru a asigura un mediu favorabil investițiilor și creșterii economice. În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea deficitului bugetar, iar comparativ cu alte state europene, se află într-o poziție dificilă. Implementarea unor politici fiscale stricte și o gestionare eficientă a resurselor sunt esențiale pentru a stabiliza economia și a reduce povara datoriei publice. [...]
BNR a publicat astăzi datele pieței monetare pentru începutul lunii februarie 2026, indicând o stabilitate a dobânzilor ROBOR și o ușoară scădere a IRCC trimestrial , informează BNR . 1. ROBOR și ROBID – stabilitate în dobânzile interbancare Comparativ cu ultimele zile din ianuarie, nivelurile ROBID și ROBOR au rămas aproape neschimbate , semnalând o stabilitate a costului de finanțare interbancară. Iată valorile pentru 2 februarie: Perioadă ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,64 1M 5,39 5,68 3M 5,57 5,87 6M 5,62 5,96 12M 5,78 6,12 2. IRCC trimestrial – rămâne la 5,68% Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) pentru trimestrul al treilea din 2025 a fost publicat la 5,68% , semnificativ mai jos decât dobânda de politică monetară a BNR, aflată în continuare la 6,50% (nivel menținut din 8 august 2024). 3. Piața monetară – dobânzi în jurul a 5,7% Volumul mediu zilnic al tranzacțiilor pe piața monetară în ianuarie: 2.477,6 mil. lei Rata medie a dobânzii : 5,71% În 30 ianuarie, s-au tranzacționat 3.407,4 mil. lei la o dobândă medie de 5,69%. 4. Operațiuni BNR – dobânzi constante la 6,50% În iunie 2025, BNR a efectuat două operațiuni de tip repo, ambele la dobânda de 6,50% , menținând stabil costul lichidității pentru bănci. 5. Titluri de stat – cerere ridicată și randamente solide La licitația din 2 februarie 2026, statul român a emis două serii de obligațiuni: Scadență iulie 2031 : 920,2 mil. lei adjudecați, cu un randament mediu de 6,34% Scadență aprilie 2028 : 1.351,4 mil. lei, randament 6,08% Tot în 30 ianuarie, la o operațiune de preschimbare, au fost emise obligațiuni cu scadențe în 2026 și 2030, cu randamente între 6,22% și 7,20%. 6. Schimburi valutare și piața secundară În ianuarie 2026, volumul zilnic mediu al operațiunilor valutare interbancare a fost de 3.436,1 mil. euro , cu o ușoară creștere față de decembrie. Piața secundară interbancară a înregistrat pe 30 ianuarie un volum de 5.420,1 mil. lei , în 333 de tranzacții. [...]
În februarie 2026, contribuabilii trebuie să respecte mai multe termene fiscale importante impuse de ANAF , potrivit unei analize realizate de Termene.ro . Primele obligații apar încă din 5 februarie, iar cele mai importante se concentrează în intervalul 15–27 ale lunii. Printre cele vizate se numără declarații privind impozitul pe venit, contribuțiile sociale, TVA-ul și veniturile obținute din activități independente sau chirii. Ce declarații fiscale trebuie depuse în luna februarie 2026: Până la 5 februarie: Declarația 092 – notificarea schimbării perioadei fiscale de la trimestru la lună pentru plătitorii de TVA. Până la 15 februarie: Declarația 112 – pentru obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozit pe venit și evidența persoanelor asigurate, aferente lunii ianuarie 2026. Declarația 224 – pentru veniturile obținute din străinătate. Declarația 300 – decontul de TVA pentru luna precedentă. Declarația 390 VIES – pentru livrări/achiziții intracomunitare de bunuri și servicii. Până la 20 februarie: Declarația 100 – privind obligațiile de plată la bugetul de stat. Declarația 101 – privind impozitul pe profit pentru anul fiscal precedent (2025), pentru contribuabilii care au anul fiscal identic cu cel calendaristic. Declarația 710 – pentru rectificarea obligațiilor fiscale. Până la 27 februarie: Depunerea situațiilor financiare anuale – pentru ONG-uri și entitățile fără scop patrimonial. Alte aspecte relevante Contribuabilii trebuie să verifice cu atenție dacă se încadrează în categoriile de persoane fizice sau juridice vizate de aceste termene și să se asigure că documentele sunt completate corect. Pentru cei care folosesc sistemul e-Factura , pot exista și alte obligații de raportare în funcție de tipul activității desfășurate. Neîndeplinirea la timp a acestor obligații poate atrage amenzi sau penalități de întârziere, iar în cazul firmelor – chiar blocarea conturilor. ANAF pune la dispoziție pe site-ul instituției anaf.ro informații și actualizări pentru fiecare formular. Respectarea calendarului fiscal nu doar că evită sancțiuni, dar asigură și o bună gestiune financiară a activității economice, în special pentru microîntreprinderi, PFA-uri și firme mici. [...]
România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE , potrivit Eurostat pentru ianuarie 2026. Salariul minim pe economie din România este de 795 de euro, iar doar două state membre au niveluri mai mici. În clasamentul UE, România este depășită la coada ierarhiei de Letonia și Bulgaria. În Bulgaria, salariul minim este de 620 de euro pe lună, conform acelorași date. În total sunt opt state din Uniune unde salariul minim este sub pragul de 1.000 de euro, ceea ce plasează România în grupul țărilor cu cele mai reduse niveluri nominale ale salariului minim. La polul opus, diferențele rămân mari: în Luxemburg, salariul minim pe economie este de 2.700 de euro pe lună, de circa trei ori mai mare decât în România. De asemenea, în Irlanda și Germania salariile minime depășesc 2.300 de euro, ceea ce evidențiază decalajul dintre estul și vestul Uniunii în privința remunerației minime garantate. Între aceste extreme, mai multe economii din sudul și centrul UE se află într-o zonă intermediară. Grecia, Croația, Portugalia și Spania au salarii minime cuprinse între 1.000 și 1.300 de euro. Pe scurt, comparația salariilor minime în UE, așa cum reiese din datele citate, arată următoarea structură: România: 795 euro (al treilea cel mai mic din UE) Bulgaria: 620 euro (sub România) Luxemburg: 2.700 euro (cel mai ridicat nivel menționat) Irlanda și Germania: peste 2.300 euro Grecia, Croația, Portugalia și Spania: între 1.000 și 1.300 euro Opt state UE au salariul minim sub 1.000 euro Aceste diferențe contează pentru competitivitatea pieței muncii și pentru puterea de cumpărare a angajaților plătiți la minim, însă datele Eurostat se referă strict la nivelurile nominale (în euro), fără ajustări pentru costul vieții sau productivitate . [...]
Asia este așteptată să genereze circa jumătate din creșterea globală în 2026 , potrivit Moneycontrol , care citează proiecțiile Fondului Monetar Internațional (FMI) din actualizarea „World Economic Outlook” publicată în ianuarie 2026. Datele au intrat în atenția publică după ce Elon Musk a distribuit clasamentul pe X și a comentat că „balanța puterii e în schimbare”. Mutarea centrului de greutate economic spre Asia reiese din contribuțiile estimate la creșterea PIB-ului real global în 2026: China ar urma să aibă o contribuție de 26,6%, iar India de 17,0%. Împreună, cele două economii ar însuma 43,6% din expansiunea globală proiectată, în timp ce Statele Unite sunt pe locul al treilea, cu 9,9%. În același tablou, Indonezia (3,8%) și Turcia (2,2%) completează prezența puternică a Asiei și a vecinătății sale economice în topul contributorilor. „the balance of power is changing” În ansamblu, regiunea Asia-Pacific este așteptată să livreze aproximativ jumătate din creșterea economică mondială în 2026, ceea ce întărește ideea unei „gravitații economice” tot mai pronunțate spre Est. Reiese astfel un dezechilibru în favoarea Asiei nu doar prin ritmul de creștere, ci și prin ponderea efectivă în avansul global, într-un an în care economiile dezvoltate rămân relevante, dar nu mai domină contribuția marginală la creștere. Contextul macro indicat de FMI susține această dinamică: actualizarea din ianuarie 2026 estimează creșterea globală la 3,3% în 2026, ușor revizuită în sus față de estimările din octombrie 2025, potrivit FMI . Fondul leagă reziliența de investițiile continue în inteligență artificială și alte tehnologii, precum și de combinația dintre politici fiscale și monetare și adaptarea sectorului privat. În acest peisaj dominat de Asia, Nigeria apare ca o excepție notabilă: este singura țară africană din top 10 contributori la creșterea PIB-ului real global în 2026, cu o contribuție proiectată de 1,5%, alături de Brazilia și înaintea Germaniei, conform datelor FMI citate de Moneycontrol. Chiar dacă prezența Nigeriei nu schimbă concluzia principală privind rebalansarea spre Asia, ea sugerează că, pe lângă „motorul” asiatic, anumite economii emergente din afara regiunii pot câștiga vizibilitate în contribuția la creșterea globală, în funcție de reforme și de condițiile macroeconomice interne. [...]
Ministerul Finanțelor din Rusia ia în calcul legalizarea cazinourilor online pentru a aduce venituri suplimentare la buget, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice, notează The Moscow Times , citând publicația de business Kommersant. Legalizarea cazinourilor online ca sursă de venituri bugetare Propunerea, atribuită ministrului de finanțe Anton Siluanov , vizează legalizarea cazinourilor online și introducerea unei taxe de 30% pe veniturile acestora. Potrivit aceleiași surse, măsura ar putea aduce aproximativ 100 miliarde ruble (circa 1,3 miliarde dolari) anual la bugetul federal. Inițiativa este prezentată ca o soluție „neconvențională” pentru acoperirea unui gol de finanțare, în condițiile în care autoritățile caută noi baze de impozitare și fluxuri de venituri care să reducă presiunea pe buget într-un an cu cheltuieli ridicate. „Ministerul Finanțelor ia în calcul legalizarea cazinourilor online și impunerea unei taxe de 30% pe veniturile acestora”, potrivit Kommersant, citat de The Moscow Times. Piață interzisă din 2009, dar activă în zona ilegală Cazinourile online sunt interzise în Rusia din 2009, însă piața ilegală a continuat să funcționeze și să se extindă. Conform iGamingToday , Ministerul Finanțelor estimează că în Rusia operează aproximativ 100 de platforme nelicențiate. Aceeași sursă indică o valoare totală a pieței de circa 3.000 miliarde ruble. În această logică, legalizarea ar urmări nu doar crearea unei noi surse de venituri, ci și mutarea unei activități economice din zona nefiscalizată în economia reglementată, unde poate fi taxată și supravegheată. Presiunea pe buget: deficit ridicat și venituri energetice în scădere Contextul fiscal rămâne tensionat. Reuters a relatat că Rusia a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 5,65 trilioane ruble (72 miliarde dolari), echivalent cu 2,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din 2020 și cel mai mare în termeni nominali (ruble) din 2006, iar veniturile bugetare au fost cu 7,5% sub ținta inițială, pe fondul scăderii încasărilor din petrol și gaze. Detaliile apar în Reuters . Pentru începutul lui 2026, perspectiva veniturilor din energie rămâne dificilă: încasările din taxe pe petrol și gaze ar putea scădea cu 46% în ianuarie față de aceeași lună a anului trecut, pe fondul prețurilor mai mici la petrol și al întăririi rublei, potrivit calculelor Reuters, care estimează venituri de 420 miliarde ruble, cel mai redus nivel din august 2020. Cât ar conta măsura și ce urmează Raportat la dimensiunea deficitului din 2025, un potențial plus de 100 miliarde ruble pe an ar avea un impact limitat, dar ar putea conta ca semnal politic și fiscal: autoritățile caută venituri recurente și relativ rapide, într-un moment în care sursele tradiționale (în special energia) sunt mai volatile. Deocamdată, informațiile indică o propunere aflată în discuție, nu o decizie adoptată. Dacă proiectul va avansa, miza va fi dublă: cât de repede poate fi construit un cadru de reglementare (licențiere, control, prevenirea spălării banilor) și dacă statul va reuși să mute o parte relevantă din piața ilegală în zona fiscalizată, astfel încât veniturile estimate să se materializeze. [...]
BNR anticipează o scădere mai puternică a inflației în a doua jumătate a anului , potrivit Cotidianul , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu . Mesajul-cheie din previziunile BNR este că dezinflația (încetinirea ritmului de creștere a prețurilor) ar urma să se accelereze după un început de an cu variații relativ mici. În termeni practici, banca centrală vede o primă jumătate de an cu o coborâre lentă a inflației, urmată de o reducere mai pronunțată în a doua parte a anului. Suciu a indicat că, în primele șase luni, dinamica ar putea rămâne apropiată de cea recentă, cu oscilații limitate, înainte ca scenariul BNR să arate o apropiere de un nivel mult mai redus spre final de an. „Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată. În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, a afirmat Dan Suciu. Pentru consumatori, o inflație în scădere înseamnă, în primul rând, un cadru mai favorabil pentru ieftiniri, dar nu o garanție că prețurile de la raft se reduc imediat. Textul subliniază explicit această diferență: scăderea inflației indică temperarea scumpirilor, iar eventualele ieftiniri tind să apară cu întârziere, după câteva luni sau trimestre, mai ales la produse de consum și energie, dacă tendința dezinflaționistă se menține. În același timp, BNR semnalează existența unor riscuri care pot influența traiectoria economică și, implicit, evoluția prețurilor. Dan Suciu a indicat drept principal risc lipsa stabilității guvernamentale, idee pe care a formulat-o într-o declarație acordată postului Antena 3 CNN , conform relatării din articol. [...]
Creșterea pieței de smartphone-uri recondiționate în România a fost semnificativă în 2025, cu 57% dintre români achiziționând astfel de dispozitive , potrivit Profit.ro . Această tendință este susținută de prețurile mai accesibile și de considerentele de mediu, care au determinat 72% și, respectiv, 26% dintre consumatori să opteze pentru telefoane second-hand. Evoluția pieței și rolul României În 2025, Recommerce Group a raportat o cifră de afaceri globală de 210 milioane de euro, cu o creștere de 20% a volumelor de buyback. În Europa Centrală și de Est, compania a generat 20 de milioane de euro, România fiind un hub operațional important. Aici, 65.000 de dispozitive recondiționate au fost vândute, susținute de o echipă locală de 18 angajați. Comportamentul românilor și canalele care împing piața de smartphone-uri recondiționate Subiect Indicator Valoare Relevanță Cerere Români care au cumpărat telefon second-hand / recondiționat 57% Adopție mare, piață deja “mainstream”. Motivație Prețul ca motiv principal de cumpărare 72% Driver-ul #1 e costul. Motivație Motive de mediu la achiziție 26% Motiv secundar, dar real. Circularitate Români care au revândut un telefon 32% Alimentează fluxul pentru buyback/recondiționare. Dinamică Creștere revânzare vs anul anterior +6 pp Semnal că buyback-ul prinde tracțiune. Canal Preferă cumpărarea online pentru recondiționate 78% Online-ul domină clar achiziția. Piață (context) Pondere recondiționate în piața CEE 4–5% Încă mică → potențial mare de creștere. Benchmark Pondere recondiționate în Franța >20% Etalon de piață matură (mult peste CEE). Direcție Țintă creștere buyback în regiune ~40% Dacă se execută, crește oferta și presiunea pe preț. Studiul realizat de Kantar în ianuarie 2025 a relevat că 32% dintre români au revândut un telefon mobil, în creștere cu 6 puncte procentuale față de anul anterior. Aceasta reflectă un interes sporit pentru programele de buyback și economia circulară. Preferințele consumatorilor și inițiativele comerciale Majoritatea românilor (78%) preferă achiziția online pentru dispozitivele recondiționate. În acest context, Recommerce a lansat un magazin online dedicat, în parteneriat cu YOXO, în octombrie 2025. De asemenea, marii operatori telecom, precum Orange, Deutsche Telekom și Vodafone, au introdus oferte de telefoane recondiționate, impulsionând piața locală. „România are un potențial important de creștere pentru piața de smartphone-uri recondiționate, având în vedere că acestea reprezintă doar 4-5% din piața regională, comparativ cu peste 20% în Franța,” a declarat Recommerce. Perspective și planuri de dezvoltare Pentru 2026, Recommerce își propune să crească cu 40% activitatea de buyback în regiune și să extindă oferta către noi categorii de produse, precum MacBook-uri și iPad-uri. Această extindere ar putea stimula și mai mult piața locală, care prezintă un potențial semnificativ de creștere. Sinteză a pieței de smartphone-uri recondiționate Recommerce a intrat pe piața românească acum cinci ani, prin achiziția startup-ului local fenix.eco. Compania franceză a colaborat cu marii retaileri pentru a-și extinde prezența și a atinge obiectivele de vânzări stabilite pentru 2024. Această strategie a contribuit la consolidarea poziției României ca un actor important în regiunea Europei Centrale și de Est pentru piața de smartphone-uri recondiționate. [...]
Guvernul amână până la 1 iunie 2026 obligativitatea e-Factura pentru PFA pe CNP , potrivit Profit.ro . Măsura vizează persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin cod de identificare fiscală – CIF), inclusiv venituri din drepturi de autor, meditații și alte activități independente. Obligația pentru această categorie intrase în vigoare la 15 ianuarie 2026, deși ordinul ANAF privind procedura de înființare a registrului a fost publicat ulterior în Monitorul Oficial. Amânarea introduce, practic, un interval tranzitoriu care ar urma să ofere timp suplimentar pentru pregătirea utilizării sistemului. „O altă modificare are în vedere introducerea unui termen de tranziție pentru RO e-Factura, respectiv până la 1 iunie 2026. Astfel, persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin CIF) nu vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura până la 1 iunie 2026. Acest termen le va permite o perioadă de adaptare, testarea funcțională a platformei, precum și un tratament egal cu agricultorii persoane fizice, care beneficiază deja de aceeași amânare”, arată Guvernul. Decizia are relevanță atât pentru persoanele vizate, cât și pentru companiile care lucrează cu ele, deoarece extinderea e-Factura către persoane fizice cu activitate economică „cu caracter de continuitate” (de exemplu operatori foto/video, influenceri, prestatori de servicii) a fost însoțită de obligații și riscuri de sancțiuni în lanț, inclusiv pentru partenerii care acceptă facturi în afara sistemului. În forma introdusă prin „Ordonanța trenuleț” (OUG 89/2025 de modificare și completare a Codului fiscal), obligația de utilizare a RO e-Factura pentru persoanele identificate prin CNP a devenit aplicabilă de la 15 ianuarie 2026. Ulterior, a fost emis Ordinul ANAF 59/2026, care stabilește procedura de înregistrare în registrul e-Factura, inclusiv depunerea formularului 082 înainte de începerea activității economice, iar înregistrarea în sistem ar urma să fie efectuată de autorități în termen de trei zile de la depunere. Conform informațiilor publicate, cei deja înregistrați obligatoriu pot solicita ieșirea temporară din registru, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să se înregistreze cu cel puțin trei zile înainte de 1 iunie 2026. Practic, termenul de amânare nu elimină obligația, ci o mută, oferind o fereastră de adaptare până la începutul verii 2026. Înainte de amânare, neconformarea era asociată cu sancțiuni diferențiate: 15% din valoarea totală a facturilor pentru tranzacții B2B (între persoane impozabile) sau amendă între 1.000 și 2.500 de lei pentru tranzacții B2C (către persoane neimpozabile). În plus, companiile care înregistrau în contabilitate cheltuieli pe baza unor facturi primite în afara RO e-Factura (de exemplu, facturi clasice ori PDF) puteau fi sancționate cu amenzi de 15% din valoarea acelor facturi, ceea ce a crescut presiunea de conformare în relația cu furnizorii identificați prin CNP. Pentru mediul de afaceri, amânarea până la 1 iunie 2026 reduce riscul imediat de blocaje operaționale și litigii comerciale în relația cu colaboratorii persoane fizice, dar nu schimbă direcția: companiile ar urma să își revizuiască în continuare listele de furnizori și fluxurile interne, astfel încât, la finalul perioadei de tranziție, facturarea să se facă prin RO e-Factura în condițiile cerute de legislație. [...]