Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
ANAF a declanșat verificări interne după suspiciuni de integritate în rândul angajaților conform documentului oficial , instituția a identificat indicii privind posibile comportamente neconforme în urma unor sesizări interne și controale preliminare, deschizând o analiză amplă asupra activității unor angajați. Potrivit comunicatului emis la 1 aprilie 2026 de Agenția Națională de Administrare Fiscală, verificările vizează în principal modul de gestionare a bunurilor confiscate sau sechestrate. Mai exact, instituția urmărește alinierea stocurilor fizice cu evidențele din baze de date , într-un demers de transparentizare și pregătire pentru valorificarea acestora prin platformele dedicate. În acest context, ANAF a început: activități de monitorizare internă analize asupra diferențelor dintre evidența scriptică și cea faptică verificări preliminare pe baza sesizărilor interne Reprezentanții instituției avertizează că, dacă vor fi descoperite diferențe majore și nejustificate , vor fi declanșate controale de integritate, conform cadrului legal și procedurilor interne. Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis un mesaj ferm, subliniind că orice abatere de la normele legale și etice va fi sancționată, iar măsurile vor fi aplicate „în mod ferm și transparent”. Declarația vine într-un moment în care instituția încearcă să își consolideze credibilitatea și să reducă riscurile de corupție sau gestionare defectuoasă a bunurilor aflate în administrare. Cazul nu indică deocamdată existența unor fapte confirmate, însă ridică semne de întrebare privind controlul intern și integritatea operațională , mai ales într-un domeniu sensibil precum administrarea bunurilor confiscate. ANAF susține că își menține angajamentul pentru legalitate, profesionalism și transparență în exercitarea atribuțiilor. [...]
România a depășit multe economii din regiune , susține Banca Transilvania , într-un rezumat al intervenției CEO-ului Ömer Tetik la conferința „Romania Government Roundtable: South-East Europe's Next Leap Forward – Ziua III”, din seria Economist Impact, într-un panel despre peisajul financiar european. Potrivit sursei, discuțiile au vizat reziliența sectorului financiar al României și consolidarea prosperității naționale, iar mesajul central al lui Tetik a fost că, în pofida „provocărilor din jurul nostru”, există în continuare spațiu pentru credite noi, investiții și proiecte noi. „Întrebarea esențială este: ce putem face?” În intervenția sa, CEO-ul Băncii Transilvania a indicat câteva avantaje pe care le consideră strategice: România este „pe punctul de a deveni independentă energetic”, este „un lider în producția de cereale și porumb”, cu o creștere de „aproape 30% anul acesta”, și are, „la nivel european”, acces la resurse de apă, pe care le descrie drept un avantaj rar. Tetik a legat aceste atuuri și de poziția logistică a României, în perspectiva unei eventuale reconstrucții a Ucrainei, argumentând că țara ar urma să joace un rol de tranzit și furnizor de resurse și servicii. În acest context, el a pledat pentru schimbarea modului în care România discută cu investitorii străini, pe fondul unei percepții publice oscilante privind investițiile externe. În paralel, el a susținut că există semne de dinamism în mediul privat, inclusiv prin investiții ale companiilor românești în afara țării, și a invocat ca exemplu prezența a „trei modele auto românești aflate în top 10 al celor mai vândute mașini din Europa”. Totodată, a avertizat că o auto-critică excesivă poate alimenta o „poveste negativă” care ajunge să influențeze și investitorii. Pe partea de vulnerabilități macroeconomice, Tetik a spus că „deficitele bugetare și inflația ridicată acumulate în decenii nu pot fi rezolvate peste noapte”, dar a remarcat că, în spațiul public, sectorul privat vorbește frecvent despre planuri de creștere și investiții pe termen mediu și lung. În sprijinul ideii de convergență economică, el a indicat că România a ajuns la „aproape 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor (PPS)”, adăugând că, din perspectiva competitivității, țara „a depășit multe alte economii din regiune, fie ele membre sau nu ale Uniunii Europene”. În final, Tetik a menționat obiectivul aderării la OECD și a pus accent pe cerințele recurente ale investitorilor: „stabilitate, predictibilitate și planuri pe termen mediu și lung”, exprimând speranța consolidării cadrului actual prezentat și de ministrul Alexandru Nazare. [...]
România își pregătește următorul „proiect de țară”, adoptarea monedei euro , după finalizarea aderării la OCDE. Mesajul a fost transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc, în contextul în care deficitul fiscal rămâne o vulnerabilitate majoră. Isărescu a spus că aderarea la OCDE este deja în faza finală, după îndeplinirea unui număr mare de „jaloane”, iar următorul obiectiv strategic ar urma să fie trecerea la moneda unică. În viziunea sa, acest pas trebuie pregătit „temeinic”, inclusiv pentru generația tânără, și nu poate fi desprins de condiția echilibrării economiei. „Avem, practic, un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE (...) și vom intra într-un alt proiect de țară (...) și anume, adoptarea euro (...) până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia (...) și anume deficitul fiscal major.” Guvernatorul a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro (setul de condiții macroeconomice cerute în zona euro) trebuie făcută „în mod sustenabil”, adică fără corecții temporare care se pot inversa rapid. El a amintit că România a mai atins aceste criterii în 2015, dar ulterior a deviat „datorită altor politici” și a presiunilor sociale. Un alt punct al intervenției a fost diferența de dezvoltare dintre București și restul țării, pe care Isărescu o vede ca obstacol practic și politic în calea adoptării monedei unice. Potrivit acestuia, trecerea la euro nu poate fi tratată ca un proiect „local”, pentru că rigorile ajustării trebuie asumate și în zonele mai sărace, unde cererile de investiții publice (infrastructură, utilități) apasă asupra bugetului. Președintele Nicușor Dan a susținut recent că adoptarea euro ar putea fi benefică pentru companiile românești, prin integrarea mai profundă într-o piață mai largă, ceea ce ar putea susține productivitatea și salariile. Totodată, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea unui pact politic pentru moneda euro. Pe fundal, România rămâne între statele din regiune care nu au adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică la 1 ianuarie 2026. România ar mai îndeplini un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă avertizează că și acesta ar putea deveni neîndeplinit dacă deficitele bugetare rămân ridicate. [...]
România are ca obiectiv strategic aderarea la OCDE, iar următorul pas va fi adoptarea euro , după echilibrarea economiei și reducerea deficitului fiscal, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute joi de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc. Isărescu a spus că aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este deja „în faza finală” și a descris procesul ca pe un proiect care a schimbat România prin îndeplinirea unor „jaloane”, din care ar mai fi rămas „încă câteva” de bifat. „Noi avem un proiect de țară [...] dominat de intrarea României în OCDE [...] acest proiect de țară este în curs de finalizare și vom intra într-un alt proiect de țară [...] adoptarea euro.” Guvernatorul BNR a condiționat trecerea la următorul obiectiv – adoptarea monedei euro – de încheierea etapei OCDE, de echilibrarea economiei și de ieșirea din „dificultatea” generată de „deficitul fiscal major”, pe care l-a descris ca fiind greu de corectat în contextul așteptărilor sociale pentru un nivel de trai mai bun. În același timp, Isărescu a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro trebuie făcută „în mod sustenabil” (adică menținută în timp, nu doar atinsă temporar), avertizând că diferențele de dezvoltare dintre București și restul țării complică procesul. El a amintit că, în trecut, criteriile ar fi fost îndeplinite, dar ulterior evoluțiile de politici și presiunile sociale au schimbat traiectoria, iar proiectul adoptării euro „trebuie însă bine pregătit”. Conferința „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc” a fost organizată de Banca Națională a României și Academia de Studii Economice din București, mai notează Agerpres. Potrivit guvernatorului, viitorul sistemului financiar românesc depinde în bună măsură de capacitatea de a investi încă de acum în educație, performanță și parteneriate solide. [...]
Populația României a scăzut la 21,6 milioane și continuă să îmbătrânească , potrivit Antena 3 CNN , care citează datele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) pentru începutul anului 2026. Tendința descendentă a populației este însoțită de o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică, semnalând presiuni tot mai mari asupra societății și economiei. La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a ajuns la 21,646 milioane de persoane , în scădere cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2025. Mediul urban rămâne predominant, cu peste 55% din populație, în timp ce femeile reprezintă 51,2% din total. Cum arată structura populației Datele INS evidențiază diferențe clare între categorii: Urban: 11,948 milioane (-0,9%) Rural: 9,697 milioane (+0,04%) Femei: 11,091 milioane (-0,5%) Bărbați: 10,555 milioane (-0,5%) În paralel, populația tânără este în scădere, iar cea vârstnică în creștere, ceea ce accentuează dezechilibrul demografic. Îmbătrânirea populației, în cifre Procesul de îmbătrânire devine tot mai evident: ponderea tinerilor (0-14 ani) a scăzut cu 0,3% ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut cu 0,3% indicele de îmbătrânire a urcat la 136,6 vârstnici la 100 de tineri Vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani, ambele în creștere față de anul anterior. Grupe de vârstă dominante Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor între 45 și 49 de ani, care reprezintă 8,6% din total. În cazul femeilor, această grupă este la egalitate cu cea de 55-59 de ani. La polul opus, copiii între 0 și 4 ani reprezintă doar 4% din populație, sub nivelul altor grupe tinere. Aceste date confirmă o tendință de durată: România pierde populație și îmbătrânește rapid, ceea ce poate afecta piața muncii, sistemul de pensii și echilibrul social în anii următori. [...]
Concordia îi cere PSD predictibilitate fiscală , într-un mesaj transmis președintelui partidului, Sorin Grindeanu, potrivit G4Media . Confederația patronală spune că eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare rămân principalele solicitări ale mediului privat. Delegația Concordia a fost condusă de Dan Șucu (Mobexpert), alături de vicepreședinții Iulian Stanciu, Ondrej Safar și Paul Aparaschivei. Întâlnirea a avut loc pe 1 aprilie 2026, iar la discuții a participat și ministrul Muncii, Florin Manole, temele fiind „provocările și nevoile actuale ale economiei românești”, într-un context internațional „dificil și extrem de volatil”, conform comunicatului organizației. Mesajul către PSD, pe fondul discuțiilor despre o criză guvernamentală Concordia își plasează avertismentul în contextul în care Sorin Grindeanu „vorbește zilnic” despre posibilitatea declanșării unei crize guvernamentale dacă Ilie Bolojan rămâne premier, notează publicația. În acest cadru, organizația afirmă că mediul privat are nevoie de stabilitate în deciziile publice, în special în zona fiscală și energetică, pentru ca investițiile să continue și locurile de muncă să fie protejate. „Companiile din România au nevoie de predictibilitate, de un cadru fiscal coerent și de energie la prețuri competitive.” Solicitările fiscale și avertismentul privind plafonările Pentru reprezentanții Concordia, principalele cereri rămân legate de arhitectura fiscală: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare, pe motiv că acestea susțin un climat favorabil investițiilor pe termen lung, potrivit comunicatului citat de G4Media. În același mesaj, oamenii de afaceri îl avertizează pe liderul PSD că politicile de plafonare a prețurilor creează riscuri economice, în condițiile în care PSD a susținut plafonări la diverse produse, inclusiv alimentare și energetice. Concordia invocă exemplele Sloveniei și Ungariei, unde plafonarea ar fi dus la penurie, deoarece pentru companiile private nu mai există un sens economic să vândă produse la prețuri stabilite administrativ. Energia, factor de competitivitate și dimensiunea Concordia Concordia subliniază și costul ridicat al energiei ca element principal care afectează competitivitatea companiilor locale, conform aceluiași comunicat. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești. Companiile membre au o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați, în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin, mai arată sursa citată. Principalele solicitări ale Concordia: eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și menținerea cotei unice de impozitare. Alte teme ridicate în discuții: predictibilitate, cadru fiscal coerent și energie la prețuri competitive. Avertisment suplimentar: riscuri economice asociate politicilor de plafonare a prețurilor. [...]
UE ar putea îngheța regulile privind deficitul bugetar dacă războiul din Iran continuă, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Declarația îi aparține ministrului italian al Afacerilor Europene, Tommaso Foti, și vizează pragul de 3% din PIB, reperul folosit în UE pentru disciplina bugetară. Contextul este presiunea tot mai mare asupra guvernelor europene de a finanța măsuri de sprijin pentru gospodării și companii, pe fondul scumpirii energiei. Europa, dependentă de importuri, este expusă creșterilor de preț după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, întrerupând circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare de până acum. „Posibilitatea de a încălca faimoasa limită de 3% din PIB ar putea fi o decizie pe care Consiliul European să o ia în considerare ca răspuns la o situație de criză care, probabil, va persista”, a declarat Tommaso Foti la canalul de știri Skytg24. Potrivit aceleiași surse, prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de la începutul atacurilor SUA și Israelului, în 28 februarie. În acest context, Foti a susținut că, „într-o situație de urgență, trebuie luate măsuri de urgență”. Pentru Italia, discuția are o miză imediată: guvernul condus de Giorgia Meloni și-a asumat să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB cel târziu în 2026, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv (EDP). În prezent, zece state membre sunt vizate de această procedură: Austria, Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia, România și Finlanda. Italia urmează să publice până în 10 aprilie date actualizate privind obiectivele de deficit și datorie, precum și previziunile de creștere pentru 2026 și anii următori. Între timp, statul a alocat până în 7 aprilie aproximativ 417,4 milioane euro pentru reducerea accizelor la combustibili, iar guvernul ar putea anunța vineri extinderea măsurii; separat, oficiali de la Roma au indicat că analizează prelungirea până la 30 aprilie, cu un cost estimat la 500–600 milioane euro. [...]
UE pregătește o ușoară relaxare a taxei CO2 , o schimbare cerută și de România, potrivit Profit.ro . Informația apare în contextul discuțiilor europene despre ajustarea mecanismelor de cost asociate emisiilor de dioxid de carbon, care influențează direct prețurile la energie și costurile industriei. Pentru România, subiectul este relevant în special prin efectele asupra producătorilor și consumatorilor, într-o perioadă în care presiunea pe facturi și pe competitivitatea companiilor rămâne ridicată. „UE anunță o ușoară relaxare a taxei CO2, cerută și de România” Din datele publicate de Profit.ro nu reies, în fragmentul disponibil, detalii despre forma exactă a relaxării, calendarul de aplicare sau impactul estimat în cifre. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce într-o modificare legislativă concretă și în ce măsură va reduce costurile suportate în lanțul energetic. Următorul pas, în mod obișnuit, este ca propunerile la nivelul UE să fie formalizate și negociate între instituțiile europene și statele membre, înainte de a produce efecte în piață. Profit.ro nu oferă, în textul furnizat, un termen sau o decizie finală. [...]
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
Parlamentul European propune noi măsuri împotriva platformelor online din afara UE pentru a reduce importurile de produse periculoase , informează Economica.net . Aceste măsuri vizează platforme precum Temu și Shein și sunt menite să protejeze consumatorii europeni de produsele nesigure importate, în special din China. În prezent, taxa „Temu” aplicată coletelor cu valoare sub 150 de euro este considerată insuficientă. Parlamentul European subliniază că statele membre nu au dezvoltat mecanisme eficiente pentru a controla aceste importuri și a asigura condiții echitabile între firmele din UE și cele din afara UE. Datele Parlamentului arată că europenii pierd anual 19,3 miliarde de euro cumpărând produse periculoase. În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de articole au fost importate în UE sub pragul de scutire de 150 de euro, 91% provenind din China. Această creștere a importurilor a dus la provocări majore în asigurarea conformității produselor, autoritățile raportând rate alarmante de neconformitate. Posibile noi taxe și eliminarea pragului de 150 de euro Comisia Europeană a propus impunerea unei taxe fixe de 2 euro pentru fiecare articol livrat direct clientului sau 50 eurocenți pentru comercianții de încredere care operează ca antrepozit vamal. Parlamentul consideră că aceste propuneri trebuie evaluate pentru conformitatea cu normele Organizației Mondiale a Comerțului și pentru a vedea dacă sunt suficiente pentru finanțarea controalelor. Parlamentul susține, de asemenea, eliminarea pragului de 150 de euro pentru aplicarea taxei „Temu”, argumentând că aceasta nu este o soluție suficientă, deoarece autoritățile vamale nu pot inspecta decât un procent limitat de colete. „Cerem insistent ca această taxă de gestionare să nu fie suportată de consumator”, transmite Parlamentul European. Introducerea pașaportului digital al produsului O altă propunere a Parlamentului este extinderea pașaportului digital al produsului pentru articole critice vândute online, cum ar fi textilele, jucăriile și electronicele. Acest pașaport ar include date despre calitatea și conformitatea produselor, fiind integrat în centrul de date vamale al UE. Începând cu 1 ianuarie 2025, toate produsele din industria textilelor trebuie să aibă un pașaport digital, oferind informații despre impactul asupra mediului. Produsele ar putea fi livrate vrac Pentru a îmbunătăți controlul asupra produselor din afara UE, Parlamentul propune ca acestea să fie trimise vrac către UE și distribuite ulterior local. Această metodă ar permite autorităților vamale să efectueze controale mai riguroase și să detecteze mai bine mărfurile neconforme. Parlamentarii recunosc că transportul în vrac nu este fezabil pentru toți comercianții, în special pentru cei care operează modele de tip „de la consumator la consumator” (C2C) sau modele second-hand. În concluzie, Parlamentul European insistă asupra intensificării controalelor vamale și îmbunătățirea analizelor de risc pentru a proteja consumatorii și interesele economice ale societăților europene. [...]
Peste 90% dintre români sunt îngrijorați de scumpiri, iar tot mai mulți renunță la produsele preferate , potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions, citat de Antena 3 CNN . Datele arată o schimbare clară de comportament în rândul consumatorilor, pe fondul inflației și al incertitudinilor economice din 2026. Scorul de stres al consumatorilor a crescut în martie la 65,8, menținându-se în zona de alertă. Principalul factor rămâne creșterea prețurilor, indicată de 92% dintre respondenți drept motiv de îngrijorare. În același timp, 85% dintre românii din mediul urban se așteaptă la deteriorarea situației financiare în următoarele 12 luni. Cum se schimbă comportamentul de consum Sub presiunea costurilor, românii își ajustează rapid obiceiurile: 60% au renunțat la brandurile preferate în favoarea unor alternative mai ieftine 79% ies mai rar în oraș, afectând direct sectorul HoReCa 79% caută activ reduceri și promoții Tendința este în creștere față de anii anteriori, semn că presiunea financiară devine tot mai puternică. Temerile economice și sociale cresc Studiul indică și o creștere accentuată a anxietății legate de locurile de muncă: 73% dintre respondenți se tem pentru siguranța jobului, față de 61% în februarie. În paralel, contextul internațional amplifică incertitudinea. Nivelul de îngrijorare privind conflictele: 77% sunt preocupați de situația din Iran 74% de războiul din Ucraina 81% se declară îngrijorați de securitatea națională Impact emoțional tot mai vizibil Pe lângă aspectele financiare, studiul evidențiază o deteriorare a stării emoționale: 3 din 4 români simt nevoia de mai multă relaxare 27% se declară nervoși 29% spun că sunt pesimiști Reprezentanții iSense Solutions avertizează că aceste date reflectă o populație tot mai precaută, care își reduce cheltuielile și își schimbă prioritățile în contextul economic actual. Studiul a fost realizat în martie 2026, pe un eșantion de 524 de persoane din mediul urban, iar rezultatele conturează o tendință clară: consumul se contractă, iar presiunea asupra nivelului de trai continuă să crească. [...]