Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Banca Națională a României a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% , conform BNR . Această decizie vine în contextul în care indicele ROBOR la 3 luni a scăzut ușor la 5,97%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) rămâne stabil la 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Evoluția ratelor dobânzilor Ratele dobânzilor interbancare ROBID și ROBOR au înregistrat modificări minore . Pentru data de 20 ianuarie 2026, ROBOR la 3 luni a fost de 5,97%, în scădere față de 5,98% în ziua precedentă. Această scădere reflectă o ușoară relaxare a condițiilor de creditare pe termen scurt. Tabel: Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR Perioada O/N T/N 1W 1M 3M 6M 12M 20.01.2026 5,35 5,34 5,37 5,39 5,67 5,75 5,91 19.01.2026 5,35 5,35 5,36 5,40 5,68 5,75 5,93 Decizia BNR și impactul asupra pieței Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50% a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, desfășurată pe 19 ianuarie 2026. Această stabilitate a dobânzii este văzută ca un semnal de menținere a unei politici monetare prudente, în contextul unei inflații care încă necesită monitorizare atentă. Indicele IRCC și implicațiile pentru consumatori Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a rămas la nivelul de 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum și este reglementat de OUG 19/2019 . Stabilitatea IRCC oferă o anumită previzibilitate pentru consumatori în ceea ce privește costurile de creditare. Contextul pieței monetare Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 300,8 milioane lei la o rată a dobânzii de 5,52% pentru data de 19 ianuarie 2026. Aceste cifre indică o activitate moderată pe piața interbancară, reflectând condițiile actuale de lichiditate. În concluzie, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară neschimbată subliniază o abordare precaută în fața incertitudinilor economice. Evoluția ratelor ROBOR și stabilitatea IRCC sunt aspecte cheie care influențează costurile de creditare și, implicit, deciziile financiare ale consumatorilor și companiilor. [...]
Rusia a înregistrat un deficit bugetar record de 5,645 trilioane de ruble (72,3 miliarde de dolari) în 2025 , cel mai mare din 1996 încoace, potrivit Bloomberg . Acest deficit a crescut semnificativ față de anul anterior, când se situa la 3,47 trilioane de ruble, reflectând presiunea fiscală cauzată de aproape trei ani de conflict în Ucraina. Deficitul record a apărut în ciuda reducerilor agresive ale cheltuielilor din luna decembrie, când guvernul a redus cheltuielile cu 19% față de aceeași perioadă a anului precedent, pentru a menține deficitul în limita țintei revizuite de 2,6% din PIB. Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov , a confirmat că această țintă a fost atinsă într-un interviu acordat Interfax. Principala cauză a deficitului a fost scăderea abruptă a veniturilor din petrol și gaze, care au scăzut cu 24% în 2025, ajungând la 8,48 trilioane de ruble. Acest sector, care contribuie cu aproximativ un sfert la veniturile bugetului federal, a fost afectat de scăderea prețurilor globale la petrol și de întărirea rublei. În decembrie, veniturile din petrol și gaze au scăzut la 447,8 miliarde de ruble, comparativ cu aproape 800 de miliarde de ruble în aceeași lună a anului precedent. „Traiectoria fiscală a Rusiei a fost modelată de cheltuieli militare record, pe măsură ce Kremlinul își susține campania în Ucraina. Alocările pentru apărare au ajuns la aproximativ 13,2 trilioane de ruble în 2025, reprezentând aproximativ 32,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale.” Pentru a compensa deficitul de venituri, Rusia intenționează să crească semnificativ vânzările de valută străină și aur din Fondul Național de Avere. Începând cu această săptămână, Ministerul de Finanțe va vinde yuan chinezesc și aur în valoare de 12,8 miliarde de ruble pe zi din acest fond. Analiștii avertizează că finanțarea deficitului în creștere va continua să epuizeze rezervele suverane și va necesita creșterea împrumuturilor interne, ambele având riscuri economice durabile, în condițiile în care Moscova se confruntă cu sancțiuni tot mai stricte și piețe energetice volatile. [...]
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședința din 19 ianuarie 2026 menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an , pe fondul unei inflații încă persistente și al stagnării activității economice. Potrivit BNR , măsurile vizează stabilitatea prețurilor și susținerea unei creșteri economice sustenabile, în contextul unui mix fragil de politici macroeconomice și riscuri externe tot mai accentuate. Principalele decizii anunțate: Dobânda de politică monetară rămâne la 6,50% pe an; Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an; Dobânda la facilitatea de depozit: 5,50% pe an; Ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămân neschimbate. Inflația dă semne de temperare, dar rămâne problematică Rata anuală a inflației s-a redus ușor la finalul anului 2025, coborând la 9,69% în decembrie , față de 9,88% în septembrie. Totuși, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să urce, ajungând la 8,5% , din cauza costurilor salariale ridicate, a scumpirii alimentelor și a presiunilor asupra cursului valutar. Expirarea plafonării prețului la energie și majorările de taxe contribuie și ele la menținerea inflației la niveluri ridicate în prima parte a anului 2026. Economia, între contracție și stagnare După o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul III 2025 , datele preliminare arată o stagnare a economiei în trimestrul IV , deși pe ansamblul anului creșterea anuală a PIB s-a îmbunătățit ușor la 1,7%. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut, în timp ce construcțiile și exporturile au adus un sprijin limitat. În același timp, piața muncii se deteriorează lent , iar intențiile de angajare rămân reduse. Evoluții financiare și de credit Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut în ultimele luni din 2025, dar rămân ridicate. Leul s-a apreciat față de dolar, dar a oscilat față de euro, reflectând incertitudinile de pe piețele internaționale și tensiunile fiscale interne. Creditarea încetinește: creșterea anuală a creditului pentru sectorul privat a coborât la 6,8% în noiembrie , iar ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor, semn că firmele și populația sunt mai prudente în contextul dobânzilor încă mari și al incertitudinilor economice. Perspective pentru 2026: risc și prudență BNR estimează o descreștere lentă a inflației în primul trimestru din 2026 , însă avertizează asupra incertitudinilor mari, venite atât din plan intern – politica fiscală, reformele bugetare – cât și din plan extern, unde tensiunile geopolitice și comerciale continuă să afecteze prognozele economice. Instituția reiterează importanța utilizării fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU , pentru a susține reformele și tranziția energetică. Minuta deliberărilor va fi publicată pe 29 ianuarie, iar următoarea ședință a CA BNR va avea loc pe 17 februarie 2026. [...]
Potrivit datelor publicate de BNR , piața monetară românească arată semne de echilibru la mijloc de ianuarie 2026, cu dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat în ușoară scădere față de sfârșitul anului trecut. Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,50%, valabilă din august 2024, ceea ce continuă să influențeze pozitiv stabilitatea financiară și cursul valutar . Ratele ROBOR și ROBID au înregistrat valori constante, semnalând o calmare a presiunilor din piața monetară. ROBOR la 3 luni, indicator de referință pentru creditele în lei, a fost cotat la 5,98% în 19 ianuarie, în ușoară scădere față de nivelurile maxime din 2025. Similar, indicele IRCC pentru T3 2025 a fost calculat la 5,68%, menținându-se în linie cu tendința din lunile anterioare. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR – 19 ianuarie 2026 Scadență ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,65 1W 5,36 5,65 1M 5,40 5,69 3M 5,68 5,98 6M 5,75 6,09 12M 5,93 6,27 Aceste valori reflectă o lichiditate relativ bună în piața interbancară, sprijinită de operațiunile de tip repo desfășurate de BNR în lunile precedente. Ultima astfel de licitație, din iunie 2025, a implicat sume semnificative, cu o dobândă medie de 6,50% – egală cu dobânda de politică monetară. În ceea ce privește titlurile de stat, Ministerul Finanțelor a adjudecat în aceeași zi două emisiuni în valoare totală de 2,19 miliarde lei. Pentru obligațiunile cu scadență în 2027, randamentul mediu a fost de 6,09%, iar pentru cele pe termen lung, până în 2035, randamentul a fost de 6,67%. Aceste niveluri indică o cerere susținută din partea investitorilor pentru instrumentele de datorie ale statului român, în ciuda ratelor încă ridicate. Titluri de stat adjudecate – 19 ianuarie 2026 Scadență Valoare totală (mil. lei) Randament mediu (%) 28 aprilie 2027 1.685,0 6,09 25 aprilie 2035 510,0 6,67 Pe piața secundară interbancară, s-a înregistrat un volum zilnic mediu de peste 5,8 miliarde lei în data de 16 ianuarie, ceea ce reflectă o activitate intensă între bănci și o funcționare eficientă a mecanismelor de lichiditate. În ansamblu, contextul monetar din România în prima lună a anului 2026 se caracterizează prin stabilitate, în ciuda incertitudinilor externe. Politica monetară prudentă a BNR, sprijinită de dobânzi de referință atent calibrate, pare să țină sub control riscurile inflaționiste și să ofere pieței semnale de încredere. Cu toate acestea, evoluțiile din SUA și zona euro – în special în privința dobânzilor de referință – vor continua să influențeze indirect deciziile băncii centrale române în trimestrele următoare. [...]
ANAF a pus în transparență un proiect de ordin pentru actualizarea formularului 082 , în contextul modificărilor aduse de OUG nr. 89/2025 („trenuleț”) privind e-Factura, potrivit StartupCafe.ro . Proiectul vizează atât formularul folosit la înregistrarea în Registrul RO e-Factura obligatoriu, cât și procedura și instrucțiunile de completare. Documentul este un proiect de ordin de modificare și completare a Ordinului președintelui ANAF nr. 3789/2024 , care aprobă Procedura privind organizarea și înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu, precum și modelul și conținutul formularului 082 („Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura obligatoriu”). Schimbările vin după ce OUG nr. 89/2025 a modificat cadrul din OUG nr. 120/2021 (actul care reglementează administrarea și funcționarea sistemului național RO e-Factura ). În acest context, ordonanța a introdus reguli noi pentru anumite categorii de contribuabili, în special pentru persoane fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin CNP. Principalele elemente evidențiate în proiect, așa cum reies din informațiile prezentate de ANAF, sunt: obligația de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de începerea activităților economice, pentru furnizori/prestatori persoane fizice în relațiile B2G, B2B și B2C, identificați fiscal prin CNP; stabilirea unui termen de înscriere de 3 zile lucrătoare de la data solicitării; pentru cei care au început activități economice înainte de 15 ianuarie 2026, obligația de a solicita înscrierea în registru înainte de această dată, prin depunerea formularului 082, urmând să fie înscriși cu data de 15 ianuarie 2026. ANAF justifică actualizarea Ordinului nr. 3789/2024 prin necesitatea de a pune în aplicare noile prevederi legale, menționând că modificarea și completarea ordinului și a formularului 082 sunt necesare pentru implementarea obligațiilor introduse prin OUG nr. 89/2025. În același context, publicația amintește că ANAF a transmis recent și o informare separată privind modificările aduse de OUG nr. 89/2025 referitoare la termenul de transmitere a facturilor în sistemul e-Factura. [...]
BNR arată că România are cel mai scăzut grad de incluziune financiară din UE, la 71% , potrivit Ziarul Financiar , care citează date din Raportul asupra stabilității financiare. Media Uniunii Europene este de 94%, iar în Bulgaria, Ungaria și Polonia peste 80% dintre adulți au conturi bancare. Datele BNR indică faptul că aproximativ 70% dintre românii de peste 15 ani au un cont bancar sau la o instituție financiară similară. Diferența față de media UE sugerează o parte importantă a populației rămasă în afara circuitului financiar formal, cu efecte directe asupra economisirii, accesului la credit și utilizării plăților electronice. Un indicator strâns legat de incluziunea financiară este intermedierea financiară, adică ponderea creditelor și a activelor bancare în economie. România este și aici pe ultimul loc în UE, cu credite de circa 25-27% din PIB și active bancare de aproximativ 50% din PIB, conform BNR. Cauzele țin în primul rând de factori socio-economici. Veniturile mai mici și munca în zona informală reduc utilitatea percepută a unui cont bancar și capacitatea de a menține relații stabile cu o bancă (încasări recurente, economii, eligibilitate pentru credit). În plus, o parte a populației rămâne orientată către numerar, inclusiv din motive de control al cheltuielilor sau de evitare a costurilor asociate serviciilor bancare. Un alt determinant este diferența urban–rural și accesul inegal la infrastructură și servicii. În zonele cu densitate redusă, prezența fizică a băncilor și a rețelelor de acceptare a plăților poate fi mai slabă, ceea ce face mai puțin atractivă deschiderea și utilizarea unui cont. În practică, când utilizarea contului nu aduce beneficii imediate (plăți, încasări, servicii), contul rămâne fie nefolosit, fie nici nu este deschis. Educația financiară și încrederea în instituții sunt, de asemenea, factori relevanți. În lipsa unor cunoștințe minime despre produse (cont curent, card, comisioane, siguranța depozitelor), decizia de a intra în sistemul bancar este amânată, iar episoadele de instabilitate economică din trecut pot alimenta preferința pentru numerar și reticența față de contracte financiare. Componenta politică și de politici publice contează prin modul în care statul își plătește obligațiile și colectează veniturile. Când plățile sociale, salariile și taxele nu sunt împinse consecvent spre canale bancare, stimulentul de a avea cont scade. La fel, dacă digitalizarea serviciilor publice avansează lent, populația are mai puține motive să folosească instrumente financiare moderne în relația cu administrația. Efectele unei incluziuni financiare scăzute se văd în costuri mai mari pentru populație și economie: plăți mai lente și mai scumpe, acces mai dificil la creditare și o capacitate redusă de a amortiza șocuri (prin economisire sau asigurare). Pentru companii, o bază mai mică de clienți bancarizați limitează extinderea plăților electronice și poate frâna formalizarea unor activități. La nivel macroeconomic, legătura dintre incluziune și intermediere este importantă: o populație mai puțin bancarizată înseamnă depozite mai puține și o cerere mai mică pentru produse de creditare, ceea ce poate contribui la menținerea ponderilor reduse ale creditului și activelor bancare în PIB. BNR notează explicit că situația incluziunii „se reflectă și în cel mai redus nivel al intermedierii financiare dintre statele Uniunii”. În termeni de indicatori-cheie, pentru determinanții incluziunii financiare, datele citate de BNR conturează două repere majore: ponderea populației cu cont (71% în România față de 94% media UE) și nivelul intermedierii financiare (credite 25-27% din PIB, active bancare circa 50% din PIB). Diferențele față de UE și față de țările din regiune sugerează că, dincolo de evoluția economică, contează și politicile care cresc utilitatea contului în viața de zi cu zi și reduc barierele de acces, în special pentru grupurile cu venituri mici și pentru zonele slab deservite. [...]
Salariile reale din România au scăzut pentru a cincea lună la rând , potrivit Profit.ro , un semnal relevant pentru dinamica puterii de cumpărare și, implicit, pentru consumul gospodăriilor. Informația vizează evoluția salariilor reale, adică salariile ajustate cu inflația. O scădere a acestui indicator înseamnă că, în medie, veniturile din salarii nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, chiar dacă salariile nominale (sumele încasate efectiv) pot continua să urce. Seria de cinci luni consecutive de scădere indică o presiune prelungită asupra bugetelor populației, cu potențiale efecte în economie, în special în sectoarele dependente de cererea internă. În mod obișnuit, consumul privat este unul dintre principalii factori care susțin creșterea economică, iar slăbirea puterii de cumpărare poate tempera acest motor. Pe scurt, de ce contează această evoluție: reduce capacitatea gospodăriilor de a menține același nivel de consum; poate schimba structura cheltuielilor, cu orientare mai mare spre bunuri esențiale; complică planificarea pentru companii din retail și servicii, care depind de cererea populației; poate influența negocierile salariale și așteptările privind inflația. În contextul începutului de an 2026, continuitatea scăderii salariilor reale rămâne un indicator de urmărit pentru a evalua dacă presiunea inflaționistă se transmite în continuare în pierdere de putere de cumpărare sau dacă veniturile reușesc să recupereze teren. Următorul reper va fi confirmarea sau inversarea trendului în datele lunare viitoare, care pot arăta dacă această perioadă de erodare a salariilor reale se prelungește sau începe să se atenueze. [...]
România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice , la 78% din media comunitară, potrivit Euronews , care citează un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) bazat pe cele mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2024. INS arată că România este urmată, la această grupă, de Slovacia (84%) și Polonia (87%). La polul opus, Luxemburg are un nivel al prețurilor de 124% din media UE, urmat de Danemarca (120%), care se regăsește frecvent între statele cu cele mai ridicate prețuri pe mai multe grupe de consum. Pe alte categorii, Bulgaria apare drept statul cu cele mai mici prețuri din UE la „Băuturi alcoolice și tutun” (68%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (78%) și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39%). În oglindă, Irlanda este indicată drept cea mai scumpă țară la „Băuturi alcoolice și tutun” (203%) și la „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (187%), iar Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor la „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%). Pentru „Recreere, sport și cultură”, INS menționează că Bulgaria și România au cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE (64%) . Tot Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (77%), „Transport” (69%) și „Restaurante și servicii de cazare” (55%), în timp ce Danemarca este cea mai scumpă la aceste grupe, inclusiv la restaurante și cazare (149%). În paralel cu nivelul prețurilor, comunicatul INS include și date despre PIB pe locuitor calculat pe baza parității puterii de cumpărare (PPC) – un indicator care ajustează diferențele de preț între țări pentru a face comparabile nivelurile de trai. România ajunge la 77% din media UE, urmată de Ungaria (76%), iar cea mai mică valoare este în Bulgaria, cu 34% sub media UE. Luxemburg are cel mai ridicat PIB pe locuitor din UE, depășind media cu 145%, iar INS explică această situație prin ponderea mare a lucrătorilor străini în forța de muncă, care contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă. Datele se bazează pe calculele Eurostat realizate în decembrie 2025, folosind prețuri de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de bunuri și servicii comparabile (36 de țări europene), precum și date privind cheltuielile din PIB, transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1.445/2007. În termeni simpli, indicii de nivel al prețurilor arată câte unități monetare sunt necesare pentru a cumpăra același „coș” de bunuri și servicii în țări diferite. Indicator / grupă (UE = 100) Țara cu nivel minim (indice) Țara cu nivel maxim (indice) Alimente și băuturi nealcoolice România (78) Luxemburg (124) Băuturi alcoolice și tutun Bulgaria (68) Irlanda (203) Îmbrăcăminte și încălțăminte Bulgaria (78) Danemarca (133) Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili Bulgaria (39) Irlanda (187) Recreere, sport și cultură Bulgaria și România (64) Danemarca (142) Consum final gospodării (valoare echivalentă la UE = 100 euro) Bulgaria (61 euro) Danemarca (141 euro) PIB pe locuitor (PPC, UE = 100) Bulgaria (34% sub media UE) Luxemburg (145% peste media UE) [...]
Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată dacă Guvernul nu modifică alocările din impozite care revin municipalității, potrivit puterea.ro . Avertismentul a fost lansat miercuri seară de primarul general Ciprian Ciucu , care a descris situația financiară a administrației drept „critică”. Conform declarațiilor sale, Primăria Municipiului București funcționează în prezent fără un buget votat pentru 2026, ceea ce înseamnă că, potrivit legii finanțelor publice, poate utiliza doar o doisprezecime din bugetul anului anterior. În acest cadru, cheltuielile curente și obligațiile mai vechi ar fi consumat rapid resursele disponibile. Invitat la Digi24 , Ciucu a afirmat că municipalitatea mai are „20 de milioane de lei în conturi”, după ce a primit 317 milioane de lei în regim de avarie, bani care „s-au dus deja”, inclusiv pe salarii. El a susținut că suma rămasă este insuficientă pentru nevoile unui oraș de dimensiunea Bucureștiului și a subliniat dependența PMB de alocările guvernamentale, în condițiile în care, potrivit lui, taxele și impozitele locale sunt colectate la nivelul sectoarelor. Primarul general a anunțat și un plan de redresare care include comasări și restructurări în instituțiile subordonate, precum și tăieri de cheltuieli. A precizat că măsurile ar urma să fie aplicate progresiv, după pregătire și analiză, pentru a evita litigii, dar a avertizat că efortul administrației și voturile din Consiliul General nu ar fi suficiente fără o schimbare a modului de repartizare a cotelor din impozite către municipalitate. Ca obiectiv, Ciucu a indicat o reducere de peste 10% a cheltuielilor administrației municipale și a vorbit despre o „reformă permanentă”, argumentând că Primăria Municipiului București nu ar fi trecut până acum printr-o reformă administrativă care să eficientizeze costurile și serviciile publice. În lipsa unei ajustări a alocărilor, edilul a avertizat că instituția ar putea ajunge în „faliment”. [...]
Economistul-sef al Morgan Stanley China estimeaza ca GPU-urile chineze pot ajunge la 50% localizare pana in 2027-2028, potrivit internet.cnmo.com , care citeaza un material publicat de Sina Tech . Intr-o interventie din 15 ianuarie, Xing Ziqiang a spus ca China se sprijina pe trei avantaje „greu de replicat” pentru a avansa in tehnologii de varf: clustere industriale integrate, un bazin mare de absolventi in domenii tehnice si o piata interna foarte ampla. El a indicat ca China are anual aproape 5 milioane de absolventi in stiinte si inginerie, peste totalul cumulat al Europei si SUA, iar in zone precum Delta Yangtze si Delta Raului Perlelor se pot concentra, pe distante de zeci de kilometri, mii de furnizori si un numar mare de ingineri, ceea ce ar crea un ecosistem complet de la proiectare la productie. Pe inteligenta artificiala, economistul a sustinut ca firmele chineze recupereaza rapid decalajul cu investitii de aproximativ o zecime fata de nivelul SUA, iar ponderea talentelor globale in AI ar fi ajuns „aproape la jumatate”. In opinia sa, strategia Chinei de a intra in aplicatiile pentru companii cu modele mari „mai usoare” si cu raport cost-performanta ridicat este o abordare pragmatica, chiar daca exista un deficit de putere de calcul (capacitate de procesare necesara antrenarii si rularii modelelor). In acelasi context, Xing a afirmat ca China detine deja circa 60% din companiile de top la nivel global in robotica umanoidala si, pe baza capacitatii de a produce componente de precizie dezvoltate in lantul auto (de exemplu rulmenti si sisteme hidraulice), ar putea furniza 30% din cresterea de capacitate de productie la nivel mondial. El a mai mentionat ca rata de adoptie a condusului inteligent este „in frunte la nivel global”, iar in biofarma anticipeaza o accelerare, estimand ca pana in 2040 peste o treime dintre medicamentele noi aprobate de FDA (autoritatea americana de reglementare) ar putea proveni din China. [...]
Telefónica, grupul spaniol interesat de achiziția Digi, încearcă să recupereze profituri blocate de două decenii în Venezuela, mizând pe schimbările geopolitice recente și pe negocieri diplomatice directe , informează Mediafax , potrivit surselor din sector citate de elEconomista.es . Din 2005 și până în prezent, compania a fost împiedicată să își repatrieze profiturile din Venezuela, o piață complicată de inflație galopantă, devalorizarea monedei locale și regimuri restrictive. Estimările sugerează că între 2010 și 2014, Telefónica a înregistrat pierderi contabile de aproximativ 7,5 miliarde de euro , din cauza restricțiilor financiare impuse de statul venezuelean. În ciuda acestor pierderi, grupul controlează prin Movistar Venezuela peste 40% din piața locală de telefonie mobilă , cu 8,9 milioane de clienți și 1.700 de angajați. Contextul actual este însă favorabil pentru reluarea discuțiilor privind ieșirea definitivă a Telefónica din Venezuela , conform deciziei strategice luate în noiembrie 2025, de a se retrage din toate piețele din America Latină, cu excepția Braziliei. Accesul la profiturile blocate ar putea deveni un instrument de negociere pentru un potențial cumpărător, într-un climat economic marcat de interesul crescând al administrației Trump pentru atragerea de investiții în regiune. Cu toate acestea, repatrierea efectivă a fondurilor rămâne incertă, având în vedere că administrația americană a blocat activele guvernului venezuelean, ceea ce descurajează alte companii internaționale aflate în situații similare. Piața telecom din Venezuela este în continuare subdezvoltată , iar veniturile obținute de operatori sunt reduse: utilizatorul mediu cheltuie doar aproximativ 5 dolari pe lună, cu un consum de date de maximum 5 GB. Acest nivel este semnificativ sub media regională, ceea ce face ca oportunitățile reale de creștere să fie limitate în lipsa unui sprijin extern substanțial. Pe fundalul acestor evoluții, achiziția grupului Digi apare ca o alternativă strategică atractivă pentru Telefónica . Tranzacția, evaluată la circa 3,8 miliarde de euro, ar permite consolidarea poziției companiei în Europa, mai ales că Digi, cu o bază de 9,6 milioane de clienți în Spania și o creștere anuală de 23%, reprezintă una dintre cele mai dinamice prezențe de pe piață. Achiziția ar avea și o componentă defensivă, dat fiind că Digi utilizează infrastructura Telefónica în zonele în care nu are rețea proprie, reducând astfel concurența agresivă din sector. În concluzie , Telefónica gestionează simultan două dosare strategice: ieșirea dintr-o piață cu potențial, dar cu risc politic ridicat, și extinderea într-un spațiu european competitiv, dar profitabil. Evoluțiile din Venezuela și răspunsul administrației Trump vor fi decisive în reconfigurarea prezenței internaționale a operatorului spaniol. [...]
Românii plătesc în 2026 impozite cu până la 150% mai mari pentru locuințe, ca efect al unei noi legi și al deciziilor autorităților locale , informează HotNews.ro . Noua formulă de calcul include o valoare impozabilă majorată și eliminarea facilităților pentru clădirile vechi sau cu regim mare de înălțime. Majorările nu sunt uniforme, dar în marile orașe precum București , Timișoara sau Iași, locuitorii plătesc chiar și dublu față de anul trecut. Modificările fiscale au la bază Legea nr. 239/2025 , care a crescut valorile de referință pe metru pătrat pentru clădiri și terenuri, și a oferit consiliilor locale posibilitatea de a ajusta cota de impozitare între 0,08% și 0,2%. În plus, reducerile aplicate până în 2025, în funcție de vechimea construcției (până la 50%) sau numărul de etaje, au fost eliminate integral. Exemple de majorări în orașele mari București : impozitul pentru un apartament vechi poate ajunge la 500 lei , de la aproximativ 200 lei în 2025. În sectorul 4, pentru un apartament nou, suma se dublează, ajungând la 590 lei . Timișoara : pentru un apartament de 55 mp în zona A, impozitul crește de la 248 lei la 515 lei , chiar dacă cota de impozitare a rămas aceeași. Constanța : pentru un apartament de 3 camere, impozitul urcă de la 446 lei la 930 lei . Iași : impozitul pentru un apartament de 50 mp construit în anii ’80 se dublează, de la 180 lei la 375 lei . Brașov : creșteri de 2,6 ori în zona A, cu sume între 453 lei și 515 lei , în funcție de zonă. Ploiești : majorare de aproape 80% la apartamente, prin efectul legii și eliminarea scutirilor. Cluj : majorările variază între 58% și 71% , în funcție de zona fiscală. Situația în orașele medii și mici Slatina : un apartament ajunge de la 180 lei la 360 lei . Caracal : o casă veche de peste 100 de ani este impozitată cu 1.159 lei , față de 323 lei în 2025. Vaslui : creștere de 90% la impozitele pe locuințe, fără decizie locală, doar prin noua lege. Miercurea Ciuc : pentru o casă de 110 mp, impozitul crește de la 387 lei la 707 lei . Zalău, Arad, Deva, Oradea : toate înregistrează creșteri de 70% până la 100% , cu efecte și asupra impozitelor pentru terenuri intravilane și agricole. Alte modificări semnificative Bonificația de 10% pentru plata anticipată se menține. Reducerile pentru persoane cu handicap au fost eliminate. Impozitele auto cresc în funcție de norma de poluare, iar în Constanța un autoturism hibrid este taxat acum cu 144 lei , față de 62 lei anterior. În unele cazuri, cum ar fi terenurile agricole extravilane, creșterile pot ajunge până la 250% , potrivit autorităților din Oradea. Aceste modificări reflectă o tendință națională de aliniere a valorilor fiscale la realitățile pieței imobiliare, dar impactul este semnificativ pentru populație. În lipsa unor măsuri de compensare, pentru mulți români povara fiscală devine mult mai mare, în special în marile orașe unde valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut masiv. Reacțiile autorităților locale variază , unii edili spunând că au aplicat cota minimă, dar creșterea valorilor impuse prin lege a anulat orice efect de temperare. În același timp, aceste majorări sunt folosite și ca argument politic pentru creșterea veniturilor locale necesare investițiilor. [...]