Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Rusia a început să vândă aur fizic din rezervele băncii centrale, pentru prima dată în 25 de ani, ca să acopere un deficit bugetar în creștere, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, relatează Antena 3 CNN, care citează Economic Times și bne Intellinews.
Decizia este prezentată ca o schimbare de abordare în administrarea rezervelor, în condițiile în care presiunile fiscale s-au intensificat, iar rezervele de aur au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani.
Potrivit Economic Times, citat de Antena 3 CNN, vânzările cumulate de aur și valută din perioada 2022–2025 au depășit 15.000 de miliarde de ruble (150 de miliarde de dolari), la care se adaugă încă 3.500 de miliarde de ruble (35 de miliarde de dolari) în primele două luni din 2026.
Conform bne Intellinews, în ianuarie Banca Centrală a Rusiei ar fi vândut 300.000 de uncii de aur, iar în februarie încă 200.000 de uncii. În urma acestor operațiuni, rezervele de aur ar fi scăzut la 74,3 milioane de uncii, iar lichidarea de 14 tone din ianuarie și februarie este descrisă drept cea mai mare pe două luni de la trimestrul al doilea din 2002.
Raportul citat arată că, anterior, tranzacțiile cu aur erau în mare parte noționale, adică transferuri contabile între Ministerul de Finanțe și banca centrală, fără mișcarea efectivă a metalului.
În ultimele luni, banca centrală ar fi trecut la vânzarea efectivă de lingouri pe piață, ceea ce indică o utilizare mai directă a rezervelor considerate lichide, pe fondul nevoilor de finanțare ale bugetului.
„În ultimele luni, însă, banca centrală a început să vândă efectiv lingouri pe piață.”
Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, față de o estimare inițială de 0,5%, mai notează Antena 3 CNN. Economiști citați în material sugerează că deficitul real ar putea fi mai aproape de 3,4%, pe motiv că unele plăți scadente în decembrie ar fi fost amânate pentru 2026.
Tensiunile bugetare sunt puse și pe seama scăderii prețurilor petrolului în a doua jumătate a anului și a înăspririi sancțiunilor americane. În acest context, ponderea veniturilor fiscale din petrol și gaze ar fi coborât la aproximativ 20% din total, circa jumătate față de nivelurile de dinaintea conflictului.
bne Intellinews mai arată că vânzarea de aur are loc într-un moment de creștere accentuată a prețurilor, care ar fi depășit 5.000 de dolari pe uncie. Pe acest fond, rezervele internaționale ale Rusiei ar fi urcat la peste 809 miliarde de dolari la 28 februarie, sumă care include și 300 de miliarde de dolari în active înghețate, iar doar deținerile de aur ar fi evaluate la 384 de miliarde de dolari.
În paralel, Ministerul de Finanțe ar fi folosit și alte canale pentru acoperirea deficitelor: extrageri din Fondul Național de Bunăstare (aproximativ 4.000 de miliarde de ruble rămase, potrivit articolului), creșterea emisiunilor de obligațiuni interne OFZ și majorarea cotelor de TVA cu două puncte procentuale, TVA-ul fiind indicat ca sursă pentru circa 40% din veniturile totale. În ansamblu, trecerea la vânzarea de aur fizic este prezentată ca un semnal al presiunii tot mai mari asupra poziției fiscale, în condițiile în care conflictul din Ucraina intră în al patrulea an.
Recomandate
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Riscul de sancțiuni UE și de presiune pe leu crește dacă România rămâne fără un guvern stabil și amână reformele fiscale, în condițiile unui deficit bugetar mult peste limita europeană, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai). Miza imediată, dincolo de blocajul politic, este accesul la finanțare și la fonduri europene, într-un moment în care „răbdarea” Bruxelles-ului ar fi „pe terminate”. De ce contează: deficitul mare poate declanșa măsuri dure din partea UE Economistul susține că România este „la peste dublul deficitului maxim bugetar admis de tratatele europene” și avertizează că, dacă politicile care au dus la „deficitul abisal” continuă, Uniunea Europeană ar putea trece de la toleranță la aplicarea efectivă a regulilor. În interviu, el descrie România drept un „candidat” foarte probabil pentru sancțiuni, tocmai din cauza amplitudinii dezechilibrelor: după un deficit de „9, către 10% din PIB”, reducerea ar fi ajuns „la 7%” sau ar fi încă în discuție, iar o eventuală „pauză” în consolidarea fiscală ar crește riscul unei reacții de la Bruxelles. Ce sancțiuni sunt invocate și ce efect ar avea Radu Nechita spune că o eventuală sancțiune ar putea însemna: suspendarea dreptului de vot al României în UE ; stoparea fondurilor europene; sau ambele măsuri, cumulate. În logica prezentată, o astfel de evoluție ar lovi direct în capacitatea statului de a se finanța și de a susține investițiile, într-un context în care, potrivit economistului, UE ar fi „singura care ne mai finanțează”. Presiune pe curs: intervențiile BNR și semnalul din piață Interviul leagă riscul de sancțiuni și de instabilitatea politică de tensiunile din piața valutară. Economistul afirmă că „cei care acum schimbă lei pe euro” ar anticipa un risc major, iar cursul ar fi ajuns „unde a ajuns” în pofida „intervențiilor probabile” ale Băncii Naționale. El mai susține că, fără aceste intervenții (vânzări de valută pentru a tempera deprecierea), slăbirea leului ar fi fost mai pronunțată, iar efectul intervenției ar fi și acela de a „ascunde electoratului consecințele” deciziilor politice. Ce soluții indică economistul: tăiere de cheltuieli și reformă administrativă Setul de măsuri avansat în interviu este centrat pe reducerea cheltuielilor și reforme structurale, nu pe ajustări marginale. Printre direcțiile menționate: controlul cheltuielilor publice și aducerea lor la un nivel „sustenabil”; reducerea „pe bune” a numărului de angajați la stat și a privilegiilor; reformă administrativă; „închiderea găurilor negre”, guvernanță corporativă și privatizări parțiale, inclusiv la unele întreprinderi de stat. În paralel, el critică discursul despre „austeritate”, argumentând că, în realitate, „cheltuielile publice ale statului român sunt duble în euro față de cum erau acum șase sau șapte ani”. Context: bază îngustă de contribuabili și productivitate scăzută Economistul pune sărăcia relativă a României în UE pe seama productivității mai mici și a unui grad redus de ocupare și activitate. În interviu apare și o estimare orientativă: „3-4 milioane” de români ar figura drept contribuabili în sectorul privat, la care s-ar adăuga „1,5 milioane de bugetari”, plus copii și pensionari, ceea ce ar descrie o presiune structurală asupra bugetului. Ce urmează, în logica interviului Mesajul central este că, fără un guvern capabil să împingă reforme și să continue reducerea deficitului, România riscă să intre într-o zonă de decizie în care UE ar putea condiționa mai dur finanțarea, iar piața ar putea penaliza suplimentar moneda. Interviul nu oferă un calendar, dar indică drept punct critic momentul în care Bruxelles-ul va considera că promisiunile de corecție nu mai sunt credibile. [...]
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro . Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”. De ce contează: majorările mai mari ar cere tăieri în altă parte Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul. În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”. Datele invocate de Guvern: posturi, pondere în venituri și decalaj public–privat Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării: aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public (date colectate de la Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului trecut); cheltuieli salariale totale de circa 166 miliarde lei , echivalentul a 8,1% din PIB ; cheltuielile de personal ar reprezenta circa 40% din veniturile publice , iar „din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”; politicile salariale ar fi fost „decuplate de dinamica productivității”, ceea ce ar fi adâncit decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat. Ce urmează: negocieri pe legea salarizării , sub presiunea deficitului Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar. [...]
Noua lege a salarizării din 2027 va fi construită sub o constrângere bugetară strictă , iar Guvernul ia în calcul fie ajustări mici ale salariilor, fie majorări mai consistente finanțate prin reduceri de personal în sectorul public, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a argumentat că, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile bugetarilor, ceea ce pune presiune directă pe deficit și pe sustenabilitatea cheltuielilor. Bolojan a spus că modificarea legislației salarizării bugetarilor va fi „inevitabil un subiect pe agenda publică în următoarea lună”, în contextul discuțiilor dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din diverse domenii. Două scenarii: ajustări mici sau creșteri mai mari cu reducerea bazei de cheltuieli Premierul a prezentat două variante pentru legea salarizării din 2027: ajustări mici ale salariilor (atât creșteri, cât și scăderi mici), fără schimbări majore în dimensiunea sectorului public; creșteri salariale mai mari , dar condiționate de reducerea bazei de cheltuieli , prin concedieri „acolo unde se justifică”, astfel încât economiile să permită plăți mai mari pentru posturile considerate necesare. În formularea premierului: „Există doar două posibilități reale: fie o creștere/o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește o amplitudine mai mare (...) singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, adică reduceri de personal acolo unde nu se justifică (...)”. Datele invocate: ponderea în venituri și plafonul de cheltuieli Bolojan a indicat că România are 1.280.000 de posturi în sectorul public și a susținut că politicile salariale au fost, în timp, „decuplate” de productivitatea muncii, ceea ce ar fi adâncit decalajul dintre sectorul public și cel privat. În același timp, a punctat constrângerile bugetare: cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 166 miliarde lei , adică 8,1% din PIB ; ținta discutată este ca anvelopa salarială să rămână foarte puțin peste 8% din PIB , fără posibilitatea unei creșteri mai mari; dobânzile plătite în acest an ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică circa 60 miliarde lei , element care limitează spațiul fiscal. „Nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope (...) pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel, am intra într-o fundătură.” Ce urmează Premierul a spus că alternativa aleasă va fi discutată în perioada următoare, în cadrul consultărilor politice și tehnice, iar obiectivul declarat este o lege „sustenabilă” care să nu creeze așteptări ce nu pot fi acoperite, în condițiile angajamentelor României de reducere a deficitului. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 780,7 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) de la bănci, peste nivelul planificat în prospect, într-o emisiune de obligațiuni de stat , într-un context în care statul și-a majorat programul de împrumuturi interne pentru luna mai, potrivit Economica . Prospectul emisiunii de miercuri a fost de 200 de milioane de euro, însă băncile au subscris 791,7 milioane de euro, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce arată operațiunea despre nevoia de finanțare din mai Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde lei, cu posibilitatea suplimentării cu încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper în piață). Programul de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei peste cel din aprilie 2026, când era prevăzut un nivel de 3,9 miliarde lei. La ce vor fi folosiți banii Suma programată pentru mai, potrivit prospectelor de emisiune pentru certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark, este destinată: refinanțării datoriei publice; rambursării anticipate a datoriei publice; finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]
