Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Rusia a început să vândă aur fizic din rezervele băncii centrale, pentru prima dată în 25 de ani, ca să acopere un deficit bugetar în creștere, pe fondul cheltuielilor militare ridicate, relatează Antena 3 CNN, care citează Economic Times și bne Intellinews.
Decizia este prezentată ca o schimbare de abordare în administrarea rezervelor, în condițiile în care presiunile fiscale s-au intensificat, iar rezervele de aur au coborât la cel mai redus nivel din ultimii patru ani.
Potrivit Economic Times, citat de Antena 3 CNN, vânzările cumulate de aur și valută din perioada 2022–2025 au depășit 15.000 de miliarde de ruble (150 de miliarde de dolari), la care se adaugă încă 3.500 de miliarde de ruble (35 de miliarde de dolari) în primele două luni din 2026.
Conform bne Intellinews, în ianuarie Banca Centrală a Rusiei ar fi vândut 300.000 de uncii de aur, iar în februarie încă 200.000 de uncii. În urma acestor operațiuni, rezervele de aur ar fi scăzut la 74,3 milioane de uncii, iar lichidarea de 14 tone din ianuarie și februarie este descrisă drept cea mai mare pe două luni de la trimestrul al doilea din 2002.
Raportul citat arată că, anterior, tranzacțiile cu aur erau în mare parte noționale, adică transferuri contabile între Ministerul de Finanțe și banca centrală, fără mișcarea efectivă a metalului.
În ultimele luni, banca centrală ar fi trecut la vânzarea efectivă de lingouri pe piață, ceea ce indică o utilizare mai directă a rezervelor considerate lichide, pe fondul nevoilor de finanțare ale bugetului.
„În ultimele luni, însă, banca centrală a început să vândă efectiv lingouri pe piață.”
Rusia a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB, față de o estimare inițială de 0,5%, mai notează Antena 3 CNN. Economiști citați în material sugerează că deficitul real ar putea fi mai aproape de 3,4%, pe motiv că unele plăți scadente în decembrie ar fi fost amânate pentru 2026.
Tensiunile bugetare sunt puse și pe seama scăderii prețurilor petrolului în a doua jumătate a anului și a înăspririi sancțiunilor americane. În acest context, ponderea veniturilor fiscale din petrol și gaze ar fi coborât la aproximativ 20% din total, circa jumătate față de nivelurile de dinaintea conflictului.
bne Intellinews mai arată că vânzarea de aur are loc într-un moment de creștere accentuată a prețurilor, care ar fi depășit 5.000 de dolari pe uncie. Pe acest fond, rezervele internaționale ale Rusiei ar fi urcat la peste 809 miliarde de dolari la 28 februarie, sumă care include și 300 de miliarde de dolari în active înghețate, iar doar deținerile de aur ar fi evaluate la 384 de miliarde de dolari.
În paralel, Ministerul de Finanțe ar fi folosit și alte canale pentru acoperirea deficitelor: extrageri din Fondul Național de Bunăstare (aproximativ 4.000 de miliarde de ruble rămase, potrivit articolului), creșterea emisiunilor de obligațiuni interne OFZ și majorarea cotelor de TVA cu două puncte procentuale, TVA-ul fiind indicat ca sursă pentru circa 40% din veniturile totale. În ansamblu, trecerea la vânzarea de aur fizic este prezentată ca un semnal al presiunii tot mai mari asupra poziției fiscale, în condițiile în care conflictul din Ucraina intră în al patrulea an.
Recomandate
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
Cheltuielile cu dobânzile au trecut de 40 mld. lei în 7 luni , iar această notă de plată începe să limiteze spațiul bugetar chiar și într-un an în care deficitul se reduce, potrivit Profit . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că dobânzile sunt „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și argumentează că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare. În execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 , deficitul bugetului general consolidat a coborât la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere nominală de 37%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% (o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale), pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat al cheltuielilor. Dobânzile: 40,12 miliarde lei, 2% din PIB Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2% din PIB, după o creștere de 26,5% față de perioada similară din 2025. Nivelul acestora menține, în evaluarea Ministerului Finanțelor, o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. „Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția.” Mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui, în timp, să reducă presiunea asupra costurilor datoriei publice. Ajustare cu investiții în creștere și TVA rambursat către companii Datele prezentate indică o consolidare realizată prin creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor. Veniturile totale au urcat la 412,31 miliarde de lei (+11,2% an/an), în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei (+2,9% an/an). Câteva elemente cheie din structură: cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere netă cu 4,06 miliarde de lei; investiții: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025; 71,05% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR; rambursări de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni (în text apare și valoarea 20,48 miliarde de lei pentru restituiri, în creștere față de 2025). Ministrul a insistat că reducerea deficitului „nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”. Ce urmează: bază de comparație schimbată și testul agențiilor de rating Nazare a avertizat că, din august, comparația cu anul trecut se va modifica, odată cu „anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025”, ceea ce ar urma să reducă „în mod firesc” diferențele față de 2025. În acest context, miza devine menținerea execuției „în profilul bugetar” și pe traiectoria necesară pentru ținta de deficit pe întregul an. În paralel, ministrul a indicat drept reper apropiat evaluarea agenției S&P, în condițiile în care piețele urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi „un buget credibil pentru 2027”, pe fondul unor costuri de finanțare încă ridicate. [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să piardă miliarde din PNRR dacă nu adoptă rapid legi restante de ani de zile, iar consecința ar fi o deteriorare accelerată a echilibrului bugetar, într-un moment în care reducerea deficitului rămâne fragilă, potrivit Economedia . Economistul Eugen Rădulescu (consilier al guvernatorului BNR) susține că „mai avem doar câteva zile” pentru a salva ce se mai poate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că, în lipsa adoptării unor legi care „trenează deja de 5 ani”, România va pierde „miliarde de euro” – bani europeni nerambursabili pe care s-a construit bugetul acestui an. În opinia sa, fără aceste fonduri, situația „se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. De ce contează: PNRR, legat direct de traiectoria deficitului Rădulescu afirmă că singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar, pe care o cuantifică drept o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an. El consideră că această evoluție a fost un argument important pentru menținerea ratingului „recomandat pentru investiții” (investment grade) . Totuși, economistul avertizează că reducerea deficitului are „două fețe”: a fost obținută „în proporție covârșitoare” prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor sau îmbunătățirea colectării; „greul abia acum începe”, iar până în decembrie s-ar obține doar jumătate din reducerea necesară, și asta doar dacă programul PNRR „se va încheia cu bine”. Presiuni pe cheltuieli și risc de măsuri „dure” după formarea noului guvern În analiza sa, Rădulescu critică presiunile sindicale și avertizează că, dacă Parlamentul cedează, „viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește”. El spune că orice viitor guvern va fi obligat să adopte măsuri „dure” pentru reducerea în continuare a deficitului public și respinge ideea majorării taxelor pentru a acoperi creșteri salariale în sectorul bugetar. „Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public.” El indică drept direcție necesară restricționarea „extracției de rente din bani publici”, pe care o vede ca parte a unui program de reforme majore. Datorie publică, valută și vulnerabilitatea la o retrogradare de rating Într-o postare anterioară citată de Economedia, Rădulescu avertizează că PNRR s-ar putea încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe și leagă riscul de instabilitate de posibilitatea unei retrogradări sub categoria „nerecomandată investițiilor” (junk). În acest scenariu, el anticipează presiuni pe curs și ieșiri de capital. Economistul mai semnalează că jumătate din datoria publică este în valută, „circa 30% din PIB”, iar o depreciere a leului ar umfla povara datoriei în valută. Context: șocuri externe și incertitudine internă Rădulescu descrie un tablou în care economia „pare să se stabilizeze”, dar pe fondul unor condiții externe „teribile”, menționând seceta din Europa, războiul din Orientul Mijlociu și incertitudini politice în țările dezvoltate, inclusiv SUA. În acest cadru, el concluzionează că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert”, iar fereastra de decizie pentru PNRR este foarte scurtă. [...]
În plină presiune pe deficit și datorie, Guvernul își asumă noi cheltuieli mari cu stadioane – deși România se finanțează masiv din împrumuturi și tocmai a majorat taxe, potrivit Adevărul . Miza economică: astfel de proiecte cresc rigiditatea bugetară și riscă să amplifice costurile de finanțare într-un moment în care agențiile de rating avertizează asupra unei posibile retrogradări. În 2025, cheltuielile bugetului general consolidat au urcat cu 11,2% față de 2024, iar datoria publică a continuat să crească. România s-a împrumutat în 2025 cu o sumă record de 265 miliarde de lei (aprox. 53–54 miliarde euro), iar necesarul estimat oficial pentru 2026 este de 278,5 miliarde de lei, cu mențiunea că, „de fiecare dată”, estimările au fost depășite. Față de 2020, nivelul de îndatorare „s-a dublat”, notează publicația. Aproape 2 miliarde de lei pentru patru stadioane, în orașe fără echipe în prima ligă Guvernul Bolojan a aprobat credite de angajament pentru construirea a patru stadioane în Timișoara, Oradea, Brașov și Slatina, cu o valoare totală de aproape 2 miliarde de lei (1,826 miliarde de lei). Articolul subliniază că niciunul dintre aceste orașe nu are echipă în prima ligă. În cazul Timișoarei, Poli Timișoara a evoluat în liga a treia până în acest sezon, când a promovat în liga a doua, iar în oraș se mai construiește încă un stadion, „Eroii Revoluției”. Pentru arena „Dan Păltinișanu”, costurile sunt estimate la 140 de milioane de euro (aprox. 700 milioane lei), în condițiile în care, susține sursa, proiectele similare au necesitat ulterior suplimentări de buget. Premierul Ilie Bolojan a criticat public alocările către proiecte locale fără criterii de viabilitate și cofinanțare, invocând inclusiv situații cu stadioane în localități fără echipe sau cu două stadioane în orașe unde echipele nu pot umple tribunele. Declarația vine însă în contextul în care guvernul a aprobat totuși construcțiile. „O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună.” Lista proiectelor continuă: București, Pitești, Constanța, Hunedoara, Bistrița, Târgoviște Pe lângă cele patru stadioane, autoritățile au dat undă verde și pentru alte arene și săli de sport. În material sunt menționate: o nouă arenă „Dinamo”, la București; stadioane în lucru la Pitești și Constanța; stadioane aprobate la Hunedoara, Bistrița și Târgoviște (unde anul trecut a fost inaugurat încă un stadion). Săli polivalente de sute de milioane: exemplul Brașov Investițiile includ și săli de sport: a fost inaugurată o sală polivalentă la Tulcea, iar altele sunt în construcție la Brașov, Suceava și Satu Mare. Pentru sala de la Brașov, costul este indicat la aproape 646 de milioane de lei (echivalentul a 123 de milioane de euro, aprox. 615 milioane lei), după o suplimentare aprobată în luna mai, de la o estimare inițială de 90 de milioane de euro. Critica economiștilor: „găuri negre” la buget și costuri care se văd în economie Profesorul Bogdan Glăvan susține că majorările de taxe și impozite puteau fi evitate prin alternative precum oprirea unor lucrări publice, privatizări și restructurarea administrației, iar alegerea făcută de partide a fost, în esență, reducerea veniturilor reale ale populației. El leagă direct presiunea fiscală de finanțarea proiectelor de tip stadioane și săli. „Deocamdată populația a fost sacrificată. Iată, «nu sunt» bani pentru profesori fiindcă fiindcă «sunt» bani pentru stadioane.” Analistul Adrian Negrescu califică decizia drept „profund greșită”, argumentând că stadioanele și sălile de sport sunt finanțate din taxe și impozite și nu doar că nu generează venituri, dar implică și cheltuieli de întreținere după finalizare. „Noi ar trebui să investim în infrastructură pentru a genera dezvoltare pe orizontală în economie, dar mergem în continuare pe niște găuri negre la buget. Asta sunt stadioanele, găuri negre.” În acest context, riscul operațional pentru buget nu este doar costul inițial, ci și probabilitatea de suplimentări și cheltuieli recurente, într-un moment în care România se bazează pe împrumuturi tot mai mari și are nevoie să-și apere credibilitatea financiară în fața agențiilor de rating. [...]
Retragerile record de numerar din băncile rusești arată o erodare rapidă a încrederii în sistemul financiar , pe fondul temerilor că statul ar putea interveni asupra depozitelor pentru a finanța războiul, potrivit HotNews . În primele două săptămâni din august, rușii au retras aproape 286,4 miliarde de ruble, echivalentul a 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,3 miliarde lei), conform datelor Băncii Centrale a Rusiei citate de The Washington Post, preluate de The Independent. Mișcarea vine după retrageri de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 32,9 miliarde lei) în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei) în iunie, ceea ce conturează o accelerare a ieșirilor de numerar. The Washington Post notează că este vorba despre retrageri record, într-un context în care atacurile cu drone ale Ucrainei s-au intensificat, iar percepția de risc intern crește. Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a interpretat aceste retrageri ca un semnal de teamă generalizată și de neîncredere în sistemul bancar și financiar. „Înseamnă că oamenii nu mai au încredere în sistemul bancar rusesc sau în sistemul financiar rusesc.” „Toate acestea sunt o consecință a temerii că guvernul va face ceva cu sistemul bancar, că ar putea naționaliza depozitele.” Presiunea bugetară: deficit în creștere și căutarea de bani Pe fundal, cheltuielile de război au adâncit dezechilibrul fiscal. Deficitul bugetului federal al Rusiei pentru ianuarie–iulie a ajuns la 6,455 trilioane de ruble, în creștere de 1,4 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape dublu față de nivelul planificat pentru întregul an (3,786 trilioane de ruble), conform informațiilor citate în articol. În paralel, The Moscow Times a relatat că oamenii de afaceri ruși ar fi „donat” la buget aproape 400 de miliarde de ruble (aprox. 4 miliarde euro, adică aproximativ 19,9 miliarde lei), după apelul lui Vladimir Putin pentru contribuții voluntare, pe fondul deficitului ridicat. Potrivit publicației economice „Vedomosti”, care citează date din „Bugetul electronic”, până la jumătatea lunii august donațiile voluntare au totalizat 383,69 miliarde de ruble (3,89 miliarde euro). Înaintea întâlnirii din martie dintre Putin și mediul de afaceri, contribuțiile organizațiilor neguvernamentale erau de 15,6 miliarde de ruble, după care au urcat abrupt: 159,7 miliarde de ruble în luna următoare, apoi creșteri succesive în mai, iunie, iulie și prima jumătate a lui august. Alexander Șokhin, președintele Uniunii Ruse a Industrialiștilor și Antreprenorilor (RSPP), a susținut că sprijinul este „voluntar” și a spus că, în discuții, a fost menționată și o posibilă taxă pe profiturile excepționale, dar a indicat că „nu există condiții” pentru o astfel de măsură, deoarece multe companii „înregistrează pierderi”. De ce contează Combinația dintre retragerile masive de numerar și presiunea pe buget indică o tensiune tot mai mare în mecanismele de finanțare ale statului și în încrederea populației în bănci. Dacă trendul retragerilor continuă, riscul operațional pentru bănci crește (nevoia de lichiditate), iar autoritățile pot fi împinse să caute resurse suplimentare prin măsuri fiscale sau parafiscale, într-un climat în care temerile privind intervenția asupra depozitelor au devenit, deja, un factor de comportament economic. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
