Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Producția de încălțăminte din România a scăzut cu 25% în perioada 2022-2024 , marcând cel mai slab sold al profitului net din ultimul deceniu, potrivit Profit.ro . Această scădere accentuată vine pe fondul unui declin general al industriei, care a înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de aproape 2,95 miliarde lei în 2024, dar cu un sold al profitului net de doar 19 milioane lei. Evoluția sectorului de încălțăminte În perioada analizată, producția de încălțăminte a avut un parcurs fluctuant, cu un maxim în 2017, când cifra de afaceri a atins aproape 4,1 miliarde lei. Totuși, între 2022 și 2024, sectorul a cunoscut o scădere de 25%, iar marja netă calculată la soldul profitului net a atins un minim de 0,65% în 2024, față de un maxim de 5,26% în 2019. În ceea ce privește profitul brut, acesta a scăzut cu 42% în 2024 față de 2023, ajungând la 151 milioane lei. De asemenea, profitul net a înregistrat o scădere de 44% comparativ cu anul anterior, reflectând o presiune fiscală și ajustări contabile semnificative. Productivitatea și angajații Numărul de angajați din sectorul producției de încălțăminte a scăzut dramatic, de la 34.134 în 2008 la 15.168 în 2024, ceea ce reprezintă o reducere de 56%. Totuși, productivitatea raportată la cifra de afaceri a crescut, ajungând la aproape 194.300 lei per angajat în 2024, un avans de 208% față de 2008. În termeni de profitabilitate per angajat, productivitatea a crescut de la un minim de 2.410 lei în 2008 la 8.425 lei în 2024, indicând o creștere de 250%. Această evoluție subliniază eficiența crescută a angajaților, în ciuda scăderii generale a sectorului. Performanțele financiare ale firmelor Tabelul de mai jos sintetizează performanțele financiare ale principalelor companii din sectorul producției de încălțăminte în 2024 (sursa: Termene.ro ): Companie Cifra de afaceri (mil. lei) Profit net (mil. lei) Angajați Raffaello Shoes Factory SRL 247,2 3,4 523 Legero Shoes România SRL 232,3 6,7 512 Rekord SRL 207,8 10,8 653 Lloyd Shoes România SRL 152,7 2,1 462 Musette Exim SRL 132,3 5,1 636 Aceste date evidențiază faptul că, deși sectorul se confruntă cu dificultăți, există companii care reușesc să mențină un nivel de profitabilitate și angajare relativ stabil. Perspective și provocări Declinul producției de încălțăminte din România este un semnal de alarmă pentru industria locală, care trebuie să găsească soluții pentru a-și redresa poziția pe piață. În ciuda unei productivități crescute per angajat, scăderea numărului total de angajați și a cifrei de afaceri indică necesitatea unor strategii de adaptare la noile condiții economice și fiscale. Pe termen lung, sectorul va trebui să se concentreze pe inovație și eficiență operațională pentru a-și recâștiga competitivitatea și a stimula creșterea economică. [...]
Tot mai multe voci din Germania cer repatrierea aurului ținut la New York , pe fondul tensiunilor transatlantice și al temerilor legate de imprevizibilitatea administrației Trump, potrivit Biziday , care citează The Telegraph . Discuția vizează în special cele 1.236 de tone păstrate la Rezerva Federală a SUA (Fed), adică aproximativ o treime din rezervele de aur ale Bundesbank. Emanuel Mönch , economist și fost șef al diviziei de cercetare a Bundesbank, este cel mai recent nume care susține public ideea „aducerii acasă” a aurului. El a argumentat, într-o declarație pentru Handelsblatt, că repatrierea ar trebui analizată în logica unei autonomii mai mari față de SUA. „În interesul unei mai mari independențe strategice față de SUA, Bundesbank ar trebui sfătuită să ia în considerare repatrierea aurului”. În aceeași direcție, Michael Jäger , șeful Asociației Contribuabililor Europeni (TAE) și al Asociației Contribuabililor Germani, a invocat riscuri de acces la aur în contextul unei posibile escaladări a disputei legate de Groenlanda, afirmând că „aurul nostru nu mai este în siguranță în seifurile Fed”. Pe de altă parte, Clemens Fuest , președintele Institutului Ifo, a avertizat că o astfel de mișcare „nu ar face decât să agraveze situația actuală”, iar președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a transmis în octombrie 2025, la reuniunea FMI de la Washington, că „nu există motive de îngrijorare” privind aurul depozitat la Fed. Înainte de criza recentă legată de Groenlanda, purtătorul de cuvânt al guvernului Merz a spus că retragerea rezervelor nu este, în prezent, luată în calcul. Germania are a doua cea mai mare rezervă națională de aur din lume, după SUA, de circa 3.000 de tone. Din aceasta, peste 1.200 de tone, evaluate la 164 de miliarde de euro, sunt păstrate la New York; mai mult de jumătate din rezervă se află la Frankfurt, iar aproximativ 12% la Banca Angliei din Londra. În comparație, rezerva de aur a SUA depășește 8.000 de tone, iar cea a Chinei este estimată la aproximativ 2.300 de tone. [...]
Guvernul nu intenționează să majoreze TVA , iar ținta de inflație „indicativă” pentru 2026 este de 4–4,5%, potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan . Premierul a spus că inflația „ar trebui să scadă” în 2026 și a admis că o eventuală majorare a TVA ar avea un efect „ușor inflaționist”. Întrebat direct dacă Guvernul va mai crește TVA, Bolojan a răspuns: „Nu, nu se impune acest lucru”. Ținta de inflație și legătura cu deficitul bugetar Bolojan a indicat că ținta de inflație de 4–4,5% este legată de obiectivul de deficit bugetar, descris ca fiind „cât mai aproape de 6%, peste 6%”. În explicația sa, o parte importantă din acest nivel ar reflecta costurile cu dobânzile la creditele contractate anterior și la finanțarea datoriei curente. „Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%.” În același context, premierul a menționat că „practic, jumătate” din cele 6% ar reprezenta dobânzile de plătit, sugerând presiunea pe buget venită din serviciul datoriei (costurile anuale cu dobânzile și rambursările). Discuțiile de la BNR: deficitul, inflația și dobânda-cheie Bolojan a mers anterior la Banca Națională a României (BNR) pentru o discuție cu guvernatorul Mugur Isărescu. După întâlnire, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat importanța scăderii deficitului bugetar, pe care a descris-o drept relevantă pentru reducerea inflației și pentru clarificarea perspectivei economice. Suciu a afirmat că deficitul bugetar a fost „principala problemă”, cu efecte în lanț: inflație, datorie publică și incertitudini privind dezvoltarea și stabilitatea economică. Tot el a spus că dobânda-cheie de 6,5% este „mult sub inflație”. Primele repere pentru bugetul de stat pe 2026: PIB, creștere, investiții Primele date privind bugetul pe 2026 indică un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avansat o valoare de 2.045 miliarde lei. Nazare a mai declarat că legea bugetului de stat ar urma să fie aprobată „la jumătatea lunii viitoare”, cel mai probabil, iar în coaliție a fost agreat un calendar cu adoptarea bugetului „undeva la mijlocul lunii februarie”. Ministrul a descris obiectivul drept „un buget al relansării, al investițiilor” și a indicat o proiecție de creștere economică „în jur de 1%” pentru 2026. În privința deficitului, a spus că ținta este „spre 6%”, dar rămâne „în discuție” până la finalizarea negocierilor cu ordonatorii de credite și cu Comisia. Sursele de finanțare pentru investiții și calendarul de lucru Nazare a detaliat că Guvernul proiectează peste 10 miliarde de euro pentru investiții din PNRR, menționând 10,7 miliarde de euro (peste 52 de miliarde de lei), din care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Separat, potrivit estimărilor prezentate, ar urma să fie direcționate sume suplimentare din fonduri europene. În declarațiile sale, ministrul a indicat și principalele repere financiare invocate pentru investiții în 2026: peste 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții (10,7 miliarde de euro, din care 7,2 miliarde grant și 3,5 miliarde împrumuturi); alte 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune, cheltuite de ministere; alte 5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Nazare a mai spus că bugetul este construit pornind de la analiza fiecărui minister, inclusiv a execuției bugetare din anul precedent, pe care a caracterizat-o drept „în general, bună”, „peste 90% la majoritatea ministerelor”, cu spațiu de îmbunătățire. În acest cadru, ținta finală de deficit ar urma să fie stabilită după închiderea discuțiilor, dar „în liniile anunțate anterior”. [...]
Guvernul vrea să lege alocările bugetare către primării de performanța la colectare , potrivit Știrile ProTV . Măsura este discutată în contextul pregătirii bugetului pe 2026 și al unei analize guvernamentale care indică o dependență ridicată a administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat. De ce vrea Guvernul schimbarea: dependența de „centru” și comparația cu UE Premierul Ilie Bolojan a susținut că există „dezechilibre” în administrația locală din România față de alte state din Uniunea Europeană, iar veniturile proprii ale primăriilor sunt mult sub media europeană. În acest context, Executivul ar urmări să stimuleze colectarea taxelor și impozitelor locale printr-un mecanism de alocare diferențiată a fondurilor. „Administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media țărilor Uniunii Europene, fiind dependente într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Nu mai putem să mergem în această formulă.” Guvernul a publicat anterior o analiză comparativă potrivit căreia 83% din bugetele administrațiilor locale din România provin de la stat, față de o medie a Uniunii Europene de 51%. În același timp, taxele și impozitele locale ar reprezenta sub 1% din PIB, comparativ cu 3,7% în Uniunea Europeană, iar cheltuielile cu personalul ar depăși veniturile proprii ale primăriilor, a precizat premierul pe Facebook. Ce propuneri sunt pe masă și ce reacții au apărut Conform relatării, Guvernul discută cu edilii ca fondurile de la buget să fie acordate în funcție de cât de bine își colectează primăriile veniturile proprii: cele eficiente ar urma să primească mai mult, iar celelalte mai puțin. La întâlnirea cu primarii, Executivul ar fi venit și cu o propunere suplimentară: impozitul pe venit să rămână integral la nivel local, iar sumele din TVA să fie reduse. Primarii de comune au semnalat însă riscul ca, fără o parte din banii de la „centru”, să nu poată acoperi cheltuielile sociale. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor, a declarat că, deși veniturile din impozite și taxe locale au crescut, este nevoie de resurse pentru echilibrarea cheltuielilor și a cerut ca anumite costuri (asistenții persoanelor cu handicap) să fie preluate de stat. Întrebat despre reducerea sumelor transferate de la centru către administrațiile locale, președintele Nicușor Dan a spus că nu vrea să se pronunțe „în general”, dar a indicat că, în condițiile în care „românii au suferit deja” din cauza unor măsuri, o parte dintre investițiile locale ar putea fi amânate pentru 2027. Ce urmează: decizie până la final de ianuarie și legătura cu reforma administrației O decizie ar urma să fie luată până la finalul lunii ianuarie 2026, înainte ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrației, notează sursa. Miza, din perspectiva finanțelor publice locale, este schimbarea modului în care se distribuie banii de la buget către primării, cu efecte directe asupra capacității acestora de a finanța cheltuieli curente și investiții, în funcție de cât reușesc să colecteze din taxe și impozite locale. [...]
China ia în calcul o ţintă de creştere a PIB de circa 4,5% în 2026 , potrivit Reuters , care citează surse apropiate discuţiilor de la Beijing. Un astfel de obiectiv ar semnala o toleranţă faţă de o încetinire moderată, în condiţiile în care autorităţile pun accent pe o dezvoltare „de calitate ridicată”. Consiliul de stat pentru informaţii, instituţia care gestionează solicitările media în numele Guvernului, nu a răspuns cererilor Reuters de a comenta. Economia Chinei , estimată la 19.000 miliarde de dolari, a crescut cu 5% în 2025, în linie cu obiectivul oficial, în pofida taxelor vamale americane, însă analiştii avertizează că strategia de a compensa consumul intern slab prin majorarea exporturilor către alte regiuni va fi dificil de susţinut. În 2025, comerţul Chinei a rămas robust , în pofida tensiunilor globale şi a disputelor comerciale cu parteneri majori, precum SUA, dar relaţia comercială cu Washingtonul s-a deteriorat: exporturile către SUA au scăzut cu 20%, iar importurile au coborât cu 14,6%. Exportatorii chinezi s-au reorientat către alte pieţe, inclusiv: Asia de Sud-Est Africa America Latină Europa În Europa, exporturile către Germania au crescut cu 10,5% anul trecut, la 118,3 miliarde de dolari, în timp ce importurile din Germania au scăzut cu 2,1%, la 92,8 miliarde de dolari. Pe fundal, FMI se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de 3,3% în 2026, similară cu 2025, înainte de o scădere cu un punct procentual în 2027, ceea ce ar putea pune presiune pe exportatori să accepte preţuri mai mici pentru a menţine volume ridicate. În acest context, economiştii intervievaţi de Reuters estimează o încetinire a creşterii Chinei la 4,5% în 2026 şi 2027 , iar FMI anticipează tot 4,5% pentru 2026, după ce în decembrie prognoza 4,2%. Analiştii mai avertizează şi asupra riscului ca statul chinez să fie perceput ca o economie aflată în recesiune, chiar dacă datele oficiale de PIB rămân peste cele ale multor economii dezvoltate. [...]
Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID au rămas aproape neschimbate față de ziua precedentă , menținându-se în jurul nivelului de 5,60 – 6,16% în funcție de maturitate. Pe termen de 3 luni, ROBOR a fost cotat la 5,90%, în timp ce ROBID s-a situat la 5,60%. Aceste valori reflectă o ușoară stabilizare a condițiilor de lichiditate din piață, fără intervenții semnificative din partea Băncii Naționale a României. 1. Dobânzile pe piața monetară interbancară ROBOR la 3 luni : 5,90% (neschimbat față de 22 ianuarie) ROBOR la 6 luni : 6,02% IRCC pentru T3 2025 : 5,68% Volumele tranzacționate au fost în scădere în ianuarie față de luna precedentă. Pe 22 ianuarie s-au înregistrat: 1.858,7 mil. lei în stocuri de depozite , la o rată medie de 5,70% 175,2 mil. lei tranzacții , cu o rată medie de 5,51% 2. Politica monetară BNR BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, iar la ultima ședință din 19 ianuarie 2026 nu a fost semnalată vreo modificare. Facilitățile: Creditare : 7,50% Depozit : 5,50% 3. Operațiuni monetare ale BNR Cele mai recente licitații REPO: 30 iunie 2025: 1.500 mil. lei, dobândă 6,50% 23 iunie 2025: 7.500 mil. lei, dobândă 6,50% 4. Piața valutară interbancară În decembrie 2025: Cumpărări de la clienți : 3.011,1 mil. euro Vânzări către clienți : 3.079,4 mil. euro Total volum mediu zilnic : 3.415,1 mil. euro 5. Titluri de stat – licitații recente (primară) 26 ian. 2026 , obligațiuni scadente în 2040 : 267 mil. lei adjudecați, cu un randament mediu de 6,90% și rată cupon de 7,25% Obligațiuni cu scadență în 2033 : 700 mil. lei adjudecați, randament mediu 6,68% , cupon 7,50% 6. Operațiuni de preschimbare titluri (exchange) 23 ianuarie 2026 , titluri cu scadențe diverse: 330,7 mil. lei pentru titluri scadente în 2031, randament 6,50% 231,1 mil. lei pentru titluri cu scadență în 28 ianuarie 2026 111,5 mil. lei pentru cele cu scadență în 22 aprilie 2026 7. Piața secundară interbancară 22 ianuarie 2026 : 218 tranzacții în lei, volum total 4.991,8 mil. lei Decembrie 2025 : volum mediu zilnic mai ridicat, 6.717 mil. lei 8. Titluri de stat – rate de referință (fixing la ora 12:00, 22 ianuarie 2026) Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 6,01 5,70 12 luni 6,13 5,82 3 ani 6,30 6,10 5 ani 6,47 6,30 10 ani 6,77 6,57 PE SCURT: Piața financiară internă se menține stabilă în prima lună a anului, cu dobânzi constante și activitate moderată în tranzacții. BNR rămâne în poziție de așteptare, fără modificări de dobândă, în timp ce statul român continuă finanțarea prin titluri de stat, cu randamente între 6,5% și 7,5% pentru scadențe medii și lungi. [...]
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra dependenței administrațiilor locale din România de alocările bugetare de la Guvern, subliniind că 83% din bugetele primăriilor provin de la București , informează Știrile ProTV . Această situație contrastează puternic cu media Uniunii Europene, unde transferurile de la bugetul de stat către administrațiile locale reprezintă doar 51,1%. Bolojan a explicat că, în România, veniturile din taxele și impozitele locale sunt extrem de scăzute, reprezentând doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. De asemenea, veniturile din taxele pe proprietate sunt de 0,55% din PIB în România, comparativ cu 1,85% în UE. Aceste diferențe sunt cauzate de baza fiscală redusă și de problemele de colectare, ceea ce pune o presiune semnificativă pe transferurile de la bugetul central. „România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a declarat premierul. Un alt dezechilibru identificat de premier este legat de cheltuielile cu salariile în administrațiile locale, care sunt mult mai mari decât veniturile proprii. În România, aceste cheltuieli sunt de 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite locale sunt de doar 0,74% din PIB. În contrast, în UE, salariile sunt acoperite în mare parte din resurse proprii. Premierul a subliniat că Guvernul va implementa un pachet de reformă administrativă pentru a corecta aceste dezechilibre. Acest pachet urmărește să crească veniturile proprii ale autorităților locale, să reducă cheltuielile de personal și să stimuleze dezvoltarea economică locală. De asemenea, se dorește descentralizarea competențelor către autoritățile locale și susținerea performanței în administrație. [...]
Opt state UE, inclusiv România, au refuzat să acceseze 74 de miliarde de euro prin programul de redresare post-pandemie ( PNRR ), în ciuda faptului că fondurile sunt încă disponibile, informează Financial Times . Decizia are la bază dificultăți administrative legate de cheltuirea sumelor și o scădere a atractivității împrumuturilor în contextul modificării ratelor dobânzii. De ce refuză țările fondurile? Statele care au refuzat o parte importantă din sumele puse la dispoziție au invocat următoarele motive: Capacitate administrativă limitată – țările au dificultăți în a identifica și implementa proiecte eligibile în termenul prevăzut. Dobânzi mai puțin avantajoase – în momentul în care planul de redresare a fost lansat, condițiile de piață erau mai favorabile, însă între timp ratele dobânzilor au crescut. Prioritizarea granturilor – pentru a evita pierderea sumelor, statele au preferat să aloce granturile nerambursabile, ceea ce a întârziat implementarea proiectelor finanțate prin împrumuturi. Sumele refuzate de fiecare țară O parte semnificativă a banilor refuzați provine din Spania, al doilea mare beneficiar al fondului. Cele șapte țări, alături de Spania, au renunțat astfel la un total de 74 miliarde de euro , din cele 385 miliarde de euro oferite sub formă de împrumuturi în cadrul instrumentului NextGenerationEU . În acest moment, doar 65% din suma totală este angajată (aproximativ 217 miliarde de euro ). Termenul-limită presează Data-limită pentru angajarea fondurilor este august 2026 , iar timpul rămas este scurt. Autoritățile naționale se concentrează acum pe implementarea proiectelor deja aprobate și finanțate prin granturi, care presupun mai puțină birocrație și nu implică rambursare. În schimb, proiectele finanțate prin împrumuturi, deși mai consistente financiar, necesită justificări detaliate și angajamente bugetare pe termen lung. PE SCURT: Refuzul de a accesa aceste fonduri reflectă atât limitările interne ale administrațiilor publice, cât și schimbările de context economic din ultimii ani. Deși fondurile rămân disponibile, reticența de a le accesa subliniază o oportunitate ratată de accelerare a redresării economice, mai ales în condițiile în care investițiile strategice ar putea susține creșterea pe termen lung. [...]
Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori. Ce spune Ministerul Finanțelor despre corecția față de țintă Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior. „Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.” Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale. De unde ar veni economiile: renegocierea PNRR și mutări de proiecte Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale. În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat: renegocierea PNRR; reașezarea unor proiecte pe finanțări europene (împrumuturi și granturi) pentru 10 ministere; mutarea unor proiecte din PNRR către politica de coeziune. În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri. Cash versus ESA și ce urmează după publicarea datelor finale Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp. Implicații pentru finanțare și bugetul pe 2026 Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră. Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025. [...]
Pentru prima dată, Pilonul III de pensii private facultative a depășit Pilonul II în ceea ce privește randamentul anual , iar sumele acumulate în conturile individuale au atins un record absolut, informează Știrile PROTV . În 2025, contribuțiile voluntare pentru bătrânețe s-au intensificat, susținute atât de performanța pieței de capital, cât și de implicarea companiilor în oferirea acestui beneficiu angajaților. Cifre-cheie pentru Pilonul III în 2025: Peste 1 milion de români sunt acum înscriși la Pilonul III. Numărul de contribuabili a crescut cu 37% față de 2024 . Valoarea totală acumulată a ajuns la 7,4 miliarde de lei , cu 33% mai mult decât în anul precedent. Randamentul mediu obținut a fost de 19,6% , cel mai mare din istoria acestui pilon. Fondurile au plătit aproape 1 miliard de lei către peste 100.000 de beneficiari . Această evoluție spectaculoasă vine în contextul unei piețe bursiere performante , care a înregistrat un randament de aproximativ 46% în 2025. Administratorii fondurilor Pilon III au profitat de acest climat favorabil pentru a diversifica portofoliile, fără a renunța la plasamentele în instrumente sigure, precum titlurile de stat. George Moț , fondatorul unei platforme de pensii private, a explicat că tot mai multe companii oferă Pilonul III ca beneficiu extrasalarial , profitând de deducerile fiscale aplicabile atât angajaților, cât și angajatorilor. În același timp, directorul executiv de vânzări al unui administrator de fond afirmă că randamentele obținute nu pot fi egalate de alte instrumente financiare accesibile publicului larg , în același raport risc-securitate. Ce diferențiază Pilonul III de Pilonul II? Caracteristică Pilonul II (obligatoriu) Pilonul III (facultativ) Tip de contribuție Obligatorie (din salariu brut) Voluntară (angajat/angajator) Beneficiari Toți angajații sub 35 ani la debut Oricine dorește Randamente istorice Mai stabile, dar mai reduse Mai variabile, dar în 2025 superioare Fiscalitate Nu are deduceri suplimentare Deducere fiscală până la 400 lei/lună Flexibilitate retragere Restricționată Mai flexibilă după 60 ani În concluzie, 2025 a marcat o schimbare de paradigmă în economisirea pentru pensie , cu Pilonul III devenind nu doar un instrument complementat de facilități fiscale, ci și unul competitiv în termeni de performanță financiară. În contextul îngrijorărilor legate de sustenabilitatea sistemului public de pensii, românii par mai hotărâți ca oricând să-și asigure un viitor financiar mai stabil, prin contribuții voluntare. [...]
Capitalele UE iau în calcul Instrumentul anti-coerciție după amenințările legate de Groenlanda, relatează Euronews . Discuția vizează un mecanism juridic intrat în vigoare la finalul lui decembrie 2023, dar nefolosit până acum, care ar permite un răspuns colectiv atunci când un stat membru este presat să facă „o anumită alegere” prin măsuri ce afectează comerțul sau investițiile. Amenințări tarifare ale SUA și reacția Berlinului și Parisului Potrivit articolului, președintele SUA Donald Trump a reluat ideea de a „cumpăra” sau de a obține o formă de control asupra Groenlandei și a reacționat la lipsa de susținere din partea unor puteri europene prin amenințări tarifare. El a indicat o taxă suplimentară de 10% pentru bunuri din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Finlanda și Regatul Unit, începând cu 1 februarie, care ar urma să urce la 25% de la 1 iunie dacă aceste țări „continuă să reziste”. Noile tarife s-ar adăuga peste un tarif existent de 15% la nivelul UE, rezultat dintr-o negociere anterioară din vara lui 2025, când o amenințare de 50% ar fi fost redusă după un acord semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . În acest context, miniștrii de finanțe din Germania și Franța au declarat public că nu vor accepta „șantajul economic” pentru a fi forțați să se conformeze cererilor SUA. „Dacă constrângi economic o capitală ca să forțezi o decizie politică, nu te iei doar de țara aceea, ci de întreaga piață unică.” De ce este invocat Instrumentul anti-coerciție și legătura cu „articolul 5” economic Deși Groenlanda nu este stat membru al UE, ea este legată de Danemarca, iar presiunea asupra Groenlandei poate fi interpretată ca presiune asupra alegerilor suverane ale unui stat membru, exact tipul de situație pentru care a fost conceput Instrumentul anti-coerciție (Anti-Coercion Instrument, ACI). Conform definiției din text, este vorba despre presiune economică menită să producă un rezultat geopolitic, adică o ingerință nejustificată în „alegerile suverane legitime” ale UE și ale statelor sale membre. Publicația compară logica mecanismului cu angajamentul NATO din Articolul 5 („un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”), însă transpus în plan comercial: nu răspuns militar, ci măsuri economice. O diferență subliniată este că SUA nu sunt parte a UE, astfel încât o eventuală acțiune în baza ACI împotriva Washingtonului nu ar antrena automat întreaga alianță, așa cum ar putea-o face o confruntare în cadrul NATO . Cum funcționează mecanismul și ce măsuri poate lua UE Consemnează Euronews că procedura poate începe fie din inițiativa Comisiei Europene, fie la cererea unui stat membru. Comisia evaluează „prejudiciul” într-un interval care, în mod normal, nu depășește patru luni, analizând inclusiv dacă statul terț are un istoric de interferențe similare și ce politici încearcă să influențeze. Dacă se constată coerciția și se propune acțiune, Consiliul UE are aproximativ două luni (până la 8 săptămâni, cel mult 10) pentru a stabili formal existența coerciției. Urmează o solicitare către statul terț de a opri măsurile și o încercare de angajare diplomatică; dacă aceasta eșuează, UE poate adopta „ca ultimă soluție” contramăsuri, inclusiv restricționarea accesului pe piața UE și alte dezavantaje economice în domenii precum bunuri, servicii, investiții străine directe, piețe financiare, achiziții publice, drepturi de proprietate intelectuală legate de comerț sau controale la export. Comisia poate cere și reparații „în conformitate cu dreptul internațional public”, iar răspunsul este oprit când măsurile nu mai sunt necesare. [...]
Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pe companiile americane de tehnologie, pe fondul noilor amenințări tarifare ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit POLITICO . Mișcarea este alimentată mai puțin de cancelarie și mai mult de presiuni din interiorul coaliției conduse de cancelarul Friedrich Merz și din blocul conservator. Trump a amenințat sâmbătă cu tarife împotriva a opt țări , inclusiv Germania, în contextul disputei legate de Groenlanda. În acest cadru, Berlinul nu grăbește, deocamdată, propuneri formale privind un răspuns la nivelul Uniunii Europene, iar discuțiile guvernamentale s-au concentrat pe reținere și evitarea reacțiilor „emoționale”. Presiuni în coaliție pentru opțiuni mai dure, dincolo de linia prudentă a cancelarului Poziția oficială rămâne precaută. Un purtător de cuvânt al guvernului a spus luni, într-o conferință de presă, că Merz este „o persoană rațională care nu pune ștampila pe relațiile internaționale”, iar cancelarul a pledat pentru un răspuns măsurat. În paralel, vicecancelarul Lars Klingbeil (SPD) a indicat că ar putea fi analizate măsuri mai ferme, făcând trimitere la „trusa” europeană de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție (un mecanism al UE conceput pentru a răspunde presiunilor economice din partea unor state terțe, încă netestat în practică). „Ar trebui să examinăm acum utilizarea acestor măsuri”, a declarat Klingbeil, referindu-se la instrumentele UE de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție. Taxa digitală, din nou pe masă: proiecte în așteptare și divergențe în interiorul guvernului În interiorul taberei creștin-democrate, unii parlamentari cer explicit măsuri de retorsiune care să vizeze firmele americane de tehnologie. Sepp Müller, lider adjunct al grupului parlamentar al CSU (partidul bavarez aliat CDU), a cerut luni o taxă digitală și chiar interdicții la import pentru produse americane. Ralph Brinkhaus , responsabilul conservatorilor pe politici digitale, a spus că subiectul „va ajunge cu siguranță pe masă”, dar a subliniat că orice decizie trebuie să fie „cântărită și bine gândită”. De partea cealaltă, social-democrații par dispuși să redeschidă angajamente mai vechi: deputatul SPD Johannes Schätzl a declarat pentru POLITICO că acorduri anterioare, prin care UE se angajase să nu introducă o taxă pe infrastructura digitală, ar trebui acum reevaluate. Pe fundal, există deja propuneri tehnice: proiecte pentru o taxă digitală germană, pregătite de ministrul Culturii, Wolfram Weimer , se află la Ministerul de Finanțe din decembrie, potrivit unor persoane familiarizate cu procesul. Ministerul condus de Klingbeil a analizat anterior dacă o astfel de măsură ar antagoniza inutil Washingtonul și nu a precizat dacă evaluarea s-a schimbat între timp, în condițiile în care ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a avertizat împotriva escaladării publice și a cerut, mai întâi, dialog. [...]