Știri
Știri din categoria Economie

Economia Europei începe să resimtă efectele războiului din Iran, potrivit unei analize Bloomberg despre presiunea combinată a energiei mai scumpe, inflației în urcare și creșterii economice mai slabe în UE.
Conflictul, declanșat în urmă cu o lună prin atacuri lansate de administrația președintelui american Donald Trump, are un final incert și determină guvernele să își revizuiască în jos previziunile economice, în timp ce caută măsuri pentru a limita scumpirile alimentate de cotațiile mai mari la gaze și petrol. În paralel, revin teme deja cunoscute din perioada șocurilor anterioare: sprijin pentru gospodării și riscul ca băncile centrale să fie împinse către dobânzi mai ridicate.
„Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays, citat în analiza Bloomberg, potrivit Agerpres.
Pe partea industrială, Germania și Italia sunt menționate printre țările care iau în calcul reducerea previziunilor, pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și al energiei mai scumpe, după o evaluare mai prudentă prezentată săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană. În Germania, industria chimică avertizează că ar putea reduce producția dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă; SKW Piesteritz GmbH a coborât activitatea la 85%, iar Evonik Industries spune că încă evaluează dificultățile, anticipând efecte indirecte.
Presiunea se vede și în transporturi și lanțuri de aprovizionare. Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG indică costuri suplimentare săptămânale de 40-50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare și încearcă să recupereze o parte prin „taxe de urgență”. În retail, Next Plc avertizează că ar putea majora prețurile cu 1,5%-2% dacă războiul depășește trei luni, iar H&M spune că prelungirea conflictului ar reduce consumul. În Franța, datele Insee arată o creștere puternică a ponderii gospodăriilor care se așteaptă la scumpiri mai rapide anul viitor, iar Spania a raportat pentru martie o inflație peste estimări, deși încă sub ținta BCE de 2%.
Riscul macroeconomic invocat este stagflația, adică o combinație între creștere economică mai lentă și inflație mai ridicată. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează că, și în scenariul unor perturbări de scurtă durată ale aprovizionării cu energie, avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale sub previziunile de toamnă, iar inflația cu până la un punct procentual mai ridicată. În același timp, el atrage atenția că majoritatea statelor membre au spațiu bugetar limitat, după șocurile precedente și pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare, ceea ce îngustează opțiunile de răspuns.
În acest context, o accelerare a inflației ar putea pune presiune pe BCE să majoreze dobânzile, iar piețele au crescut mizele pentru o astfel de decizie în 2026. Potrivit informațiilor din articol, următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie, însă analiștii nu se așteaptă la o schimbare atunci.
Recomandate

Reorientarea investițiilor către infrastructură și „hardware” redeschide o fereastră pentru industria germană , într-un moment în care capitalul nu mai este ieftin, iar economia globală intră într-un „deceniu al realităților”, potrivit unei analize din Focus . Ideea centrală: lipsa unor campioni digitali de tip Google sau Meta nu anulează avantajul competitiv al Germaniei în inginerie industrială, exact acolo unde cererea ar urma să crească. După circa zece ani de „bani ieftini”, când promisiunile și prezentările despre „disrupție” atrăgeau finanțări masive, analiza susține că perioada dobânzilor foarte mici s-a încheiat, iar „capitalul costă din nou bani”. În acest context, se schimbă și criteriile de investiții: nu mai ajunge o aplicație, ci contează capacitatea de a livra produse și infrastructură fizică. De ce contează: infrastructura și reînarmarea împing cererea spre industrie Focus argumentează că mai multe tendințe împing economia către investiții mari în active „tangibile”: infrastructură îmbătrânită și nevoia de modernizare; extinderea rețelelor electrice, inclusiv pentru a susține consumul ridicat al centrelor de date (publicația notează că un centru de date poate consuma cât un oraș mic); relocarea lanțurilor de aprovizionare „înapoi în Vest”, pe fond geopolitic; reechiparea armatelor europene după ani de subfinanțare. Pentru astfel de proiecte, analiza susține că nu sunt decisive „actualizările software”, ci produse precum cabluri de cupru, transformatoare de mare putere, chimie specializată, componente pentru industria de apărare și linii robotizate de producție – domenii în care industria germană are tradiție și bariere ridicate la intrare. „Instalatorul premium” și avantajul greu de copiat Metafora folosită de Focus este că Germania ar fi „instalatorul premium” al economiei mondiale: mai puțin vizibilă și fără „glamour” digital, dar cu un model de business protejat de complexitatea tehnică. Publicația compară viteza cu care poate fi replicată o aplicație cu dificultatea de a reproduce echipamente industriale avansate, precum turbine industriale compatibile cu hidrogenul sau lasere de înaltă performanță pentru fabricarea cipurilor. În același timp, analiza susține că eticheta „economia veche” este înșelătoare: nu e vorba de „cărbune și oțel”, ci de o industrie modernă care are nevoie de hardware, inclusiv pentru a face posibilă extinderea inteligenței artificiale (prin centre de date, rețele și echipamente). Limitele ferestrei de oportunitate: costuri mari și presiune din China Focus avertizează însă că avantajul industrial nu vine fără vulnerabilități. Publicația notează că industria germană a redus locuri de muncă în ultimii ani, iar costurile cu energia , taxele și contribuțiile sunt considerate ridicate în comparație internațională. Pe piețele din afara Europei, concurența chineză apasă asupra constructorilor de mașini, iar semnalele sunt mixte: comenzile rămân ridicate în special în zona de apărare, în timp ce în alte segmente apar dificultăți, inclusiv la producătorii auto, unde portofoliul de comenzi se reduce, potrivit analizei. În plus, creșterea economică așteptată de economiști pentru 2026 ar fi susținută mai ales de cheltuieli publice pentru apărare și infrastructură – o oportunitate, dar „nu un lucru garantat”, în formularea publicației. Ce se schimbă la nivel de capital: mai mult interes pentru „substanță” Analiza mai arată că, deși cea mai mare parte a capitalului de risc continuă să meargă către software de inteligență artificială, o parte în creștere caută domenii „pe care le poți atinge”: cipuri, robotică, rețele energetice și apărare. În acest cadru, Focus susține că investitorii revin la criterii precum fluxurile de numerar, activele și puterea de piață. Concluzia editorială este că Germania nu trebuie să concureze pentru „următorul iPhone”, ci să capitalizeze pe cererea pentru echipamentele și infrastructura fără de care transformările tehnologice și geopolitice nu pot fi implementate – cu condiția ca „atelierul” industrial să rămână funcțional în pofida costurilor și presiunilor competitive. [...]

Economia Germaniei ar urma să accelereze peste așteptări în 2026 , potrivit unei prognoze a institutului ifo citate de Politico , un semnal important pentru companiile europene care depind de cererea din cea mai mare economie a UE după ani de stagnare. Institutul ifo estimează că PIB-ul Germaniei va crește cu 1,4% în acest an , în urcare cu 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Pentru anii următori, ifo vede o creștere de 1,2% în 2027 și de 0,8% în 2028 . În spatele revizuirii stau, potrivit ifo, cererea externă mai puternică și cheltuielile mai mari ale guvernului german pentru infrastructură, măsuri climatice și apărare. Acestea ar urma să compenseze efectele unui șoc al prețurilor la energie și impactul nivelurilor scăzute ale apelor din râuri, pe fondul vremii caniculare din acest an. „Redresarea economiei germane continuă”, a declarat Timo Wollmershäuser, șeful departamentului de prognoze economice al ifo, indicând semne de îmbunătățire mai ales în sectorul industrial, puternic afectat de crize. Diferențe față de Bundesbank și ce a schimbat ifo în calcule Prognoza ifo este mai optimistă decât evaluarea președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, care a spus într-un interviu publicat de Le Monde că Germania este pe cale să crească cu aproximativ 1% în acest an — dublu față de prognoza Bundesbank din iunie, de 0,5% . Ifo a revizuit în sus și estimarea pentru 2027, cu 0,4 puncte procentuale , invocând date istorice actualizate de la Oficiul Federal de Statistică al Germaniei și o evaluare mai bună a „dinamicii de bază” a economiei. Inflația: peste țintă pe termen scurt, mai aproape de 2% în 2028 Pe partea de prețuri, ifo anticipează o inflație de 2,8% în acest an și de 3% anul viitor, urmată de o temperare la 2,3% în 2028 , ceea ce ar aduce-o mai aproape de ținta Băncii Centrale Europene. [...]

Dezechilibrul din comerțul România–Germania s-a adâncit în S1 2026, pe fondul scăderii importurilor Germaniei din România , deși schimburile totale au crescut ușor, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza statisticilor Destatis citate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). În perioada ianuarie–iunie 2026, volumul total al schimburilor comerciale de mărfuri (importuri și exporturi) dintre România și Germania a ajuns la 21,4 miliarde de euro, în creștere cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea a fost susținută de exporturile Germaniei către România, care au urcat la 11,9 miliarde de euro, un plus de 4,6% față de S1 2025. În același timp, Germania a importat mai puțin din România: valoarea mărfurilor importate a scăzut cu 2,5%, până la 9,5 miliarde de euro. Poziționarea României în comerțul Germaniei Datele plasează România: pe locul 17 la exporturile Germaniei; pe locul 19 la importurile Germaniei; pe locul 17 per ansamblu în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei. Ce așteaptă mediul de afaceri pentru restul anului Directorul general al AHK România, Sebastian Metz , spune că dinamica exporturilor germane către România confirmă rolul țării în economia europeană și gradul de integrare în lanțurile valorice europene, dar avertizează că menținerea trendului depinde de reforme, infrastructură și digitalizare, precum și de comunicarea credibilă a politicilor economice și de capacitatea unui guvern „pe deplin funcțional” de a adopta măsuri de revitalizare economică. „Pentru acest an, ne așteptăm la o ușoară creștere a comerțului bilateral”, spune Sebastian Metz, director general AHK România. [...]

Ministerul Finanțelor vrea să folosească banii publici ca „ancoră” pentru capital privat , prin mecanisme pregătite împreună cu investitorii, într-un demers care țintește să crească finanțarea companiilor cu potențial de extindere și export, potrivit Agerpres . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , afirmă că schimbarea modelului de dezvoltare al României „presupune mai mult capital” pentru companiile care pot crește, inova și ajunge pe piețele internaționale. În acest context, el spune că sunt pregătite, împreună cu investitorii, mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în materialul consultat, detalii despre tipul instrumentelor avute în vedere, calendarul de implementare sau dimensiunea resurselor publice care ar urma să fie folosite. [...]

Comisia Europeană vede România în recesiune în 2026, pe fondul consolidării fiscale, înaintea unei reveniri în 2027 Potrivit Mediafax ,, potrivit Mediafax . În prognoza de toamnă, Executivul european estimează o contracție a PIB-ului real de aproximativ 0,3% în 2026 și o inflație medie (IAPC) de 7,9%, într-un scenariu în care consumul privat este afectat de măsurile de ajustare bugetară. Revizuire în jos: de la creștere modestă la contracție în 2026 Noua prognoză indică o deteriorare față de estimările din primăvară, când Comisia anticipa pentru 2026 o creștere de +0,1%, urmată de o accelerare la 2,3% în 2027. Acum, Comisia mizează pe o revenire la 1,8% în 2027 și pe o accelerare la 2,2% în 2028. În evaluarea Comisiei, după o creștere moderată în 2025, economia este așteptată să intre într-o „ușoară contracție” în 2026, în principal din cauza efectului consolidării fiscale asupra consumului privat. În același timp, investițiile publice susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) au accelerat și au compensat parțial slăbiciunea cererii din partea consumatorilor. Ce împinge economia în jos și ce ar putea susține revenirea Comisia notează că activitatea economică a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a lui 2026, în contextul măsurilor de consolidare fiscală. Consumul privat a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, iar o inflație de aproape 10% a erodat venitul disponibil. Investițiile private au fost frânate de instabilitatea politică, incertitudinea economică și costurile mai mari cu energia. Pentru a doua jumătate a lui 2026, Comisia anticipează o stabilizare, susținută de: redresarea graduală a cererii gospodăriilor; exporturi „reziliente”; o formare brută de capital fix care rămâne solidă, inclusiv pe fondul finalizării unor proiecte din PNRR. Pe termen mediu, Comisia vede consumul și investițiile private revenind treptat, iar proiectul de gaze offshore „ Neptun Deep ” și o competitivitate mai bună a costurilor ar urma să sprijine exporturile și să contribuie la reducerea deficitului extern, cu un impact mai pronunțat în 2028. Piața muncii: șomaj în creștere în 2026, apoi scădere treptată Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, iar tendința ar urma să continue în 2026. Comisia estimează că rata șomajului va atinge un maxim de aproximativ 6,7% în 2026, urmând să scadă treptat pe măsură ce activitatea economică își revine. În același timp, înghețarea salariilor în sectorul public în 2025 și 2026 a dus la o încetinire rapidă a creșterii salariilor nominale, iar salariile reale au scăzut în acești ani, potrivit prognozei. Inflația rămâne ridicată, iar dezinflația este lentă Comisia estimează o inflație medie (IAPC) de 7,9% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025. Printre factorii menționați se numără majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică pentru gospodării, creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului și seceta severă care a afectat piața energiei electrice. Pentru 2027, Comisia vede o medie a inflației IAPC de 4,4%, peste intervalul-țintă al băncii centrale (2,5% ± 1 punct procentual). În 2028, introducerea sistemului ETS2 (extinderea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii) ar urma să încetinească dezinflația, cu o inflație medie IAPC estimată la 3,8%. Deficitul scade, dar datoria publică urcă spre 64% din PIB Pe partea fiscală, Comisia estimează că deficitul bugetar al administrației publice va coborî la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025, pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a lui 2025 și al controlului execuției bugetare. Pentru 2027 este anticipat un deficit de 5,8% din PIB, iar pentru 2028, de 5,6% din PIB. În paralel, datoria guvernamentală este văzută în creștere de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% din PIB în 2028, pe fondul deficitelor primare ridicate și al plății dobânzilor. Riscuri: instabilitate politică și cerere externă incertă Comisia avertizează că riscurile pentru creștere sunt orientate „în sens negativ”, invocând posibilitatea reapariției instabilității politice, care ar putea îngreuna consolidarea fiscală și ar afecta încrederea și investițiile private. În plus, rămân riscuri legate de cererea externă, în special în sectorul auto, și de prețurile ridicate la energie, cu impact asupra industriei prelucrătoare. Prognoza conturează, astfel, un scenariu în care ajustarea fiscală apasă pe consum și activitate în 2026, iar revenirea din 2027 depinde de temperarea inflației, de relansarea treptată a cererii interne și de continuitatea investițiilor, inclusiv prin fonduri europene. [...]

Creșterea de 2,1% a PIB în T3/2026 față de T2 pare alimentată de investițiile finanțate din bani UE , în special prin PNRR , iar asta schimbă discuția despre motoarele economiei într-un an în care consumul nu mai trage ca în trecut, potrivit Ziarul Financiar . Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate la finalul săptămânii trecute, arată că economia a crescut în trimestrul al treilea cu 2,1% față de trimestrul al doilea, iar față de T3/2025 avansul a fost de 0,1%. Evoluția din T3 a redus scăderea pe primele trei trimestre până la 0,3%. Investițiile, principalul suspect: 66% din cheltuielile de investiții vin din bani UE În lipsa defalcărilor pe sectoare (care urmează să fie publicate la 7 decembrie), economiștii citați de publicație indică drept explicație probabilă investițiile generate de fondurile europene, în special cele din PNRR. Ministerul Finanțelor arată că, pe primele trei trimestre, cheltuielile cu investițiile au fost de 108 mld. lei, echivalentul a 5,2% din noul PIB estimat de 2.086 mld. lei. Din totalul investițiilor, 71 mld. lei (66%) au provenit din bani UE (PNRR și fonduri structurale), sumă care „se vede acum” în rezultatele din T3, potrivit articolului. Ce înseamnă pentru 2027 și ce rămâne de confirmat Profesorul de economie Aurelian Dochia spune că avansul este „o veste bună, surprinzătoare”, în condițiile în care „datele din consum nu sunt ce erau în trecut”, iar explicația ar fi tocmai componenta de investiții și PNRR. „Este o veste bună, surprinzătoare, pentru că datele din consum nu sunt ce erau în trecut. Explicaţia este că această creştere vine din investiţii şi din PNRR. Dar trebuie să aşteptăm să vedem datele detaliate pe sectoare. Este încurajator pentru 2027 pentru că se pleacă de la o altă bază.” Pe partea de prognoze, instituțiile care fac estimări pe termen mediu au început să își reevalueze așteptările pentru întreg anul, în sens pozitiv, notează publicația. BCR și-a revizuit scenariul, dar rămâne în ipoteza de recesiune, deși economistul-șef Ciprian Dascălu a spus, într-un dialog la ZF Live, că în urma revizuirilor ar putea rezulta pentru 2026 o creștere „în marja de eroare” a prognozelor. Următorul reper pentru piață și pentru decidenți este publicarea datelor detaliate pe sectoare, la 7 decembrie, care ar trebui să confirme cât din avansul din T3 a venit din investiții și cât din alte componente ale PIB. [...]