Știri
Știri din categoria Economie
Economia Europei începe să resimtă efectele războiului din Iran, potrivit unei analize Bloomberg despre presiunea combinată a energiei mai scumpe, inflației în urcare și creșterii economice mai slabe în UE.
Conflictul, declanșat în urmă cu o lună prin atacuri lansate de administrația președintelui american Donald Trump, are un final incert și determină guvernele să își revizuiască în jos previziunile economice, în timp ce caută măsuri pentru a limita scumpirile alimentate de cotațiile mai mari la gaze și petrol. În paralel, revin teme deja cunoscute din perioada șocurilor anterioare: sprijin pentru gospodării și riscul ca băncile centrale să fie împinse către dobânzi mai ridicate.
„Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays, citat în analiza Bloomberg, potrivit Agerpres.
Pe partea industrială, Germania și Italia sunt menționate printre țările care iau în calcul reducerea previziunilor, pe fondul scăderii încrederii consumatorilor și al energiei mai scumpe, după o evaluare mai prudentă prezentată săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană. În Germania, industria chimică avertizează că ar putea reduce producția dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă; SKW Piesteritz GmbH a coborât activitatea la 85%, iar Evonik Industries spune că încă evaluează dificultățile, anticipând efecte indirecte.
Presiunea se vede și în transporturi și lanțuri de aprovizionare. Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG indică costuri suplimentare săptămânale de 40-50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare și încearcă să recupereze o parte prin „taxe de urgență”. În retail, Next Plc avertizează că ar putea majora prețurile cu 1,5%-2% dacă războiul depășește trei luni, iar H&M spune că prelungirea conflictului ar reduce consumul. În Franța, datele Insee arată o creștere puternică a ponderii gospodăriilor care se așteaptă la scumpiri mai rapide anul viitor, iar Spania a raportat pentru martie o inflație peste estimări, deși încă sub ținta BCE de 2%.
Riscul macroeconomic invocat este stagflația, adică o combinație între creștere economică mai lentă și inflație mai ridicată. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează că, și în scenariul unor perturbări de scurtă durată ale aprovizionării cu energie, avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale sub previziunile de toamnă, iar inflația cu până la un punct procentual mai ridicată. În același timp, el atrage atenția că majoritatea statelor membre au spațiu bugetar limitat, după șocurile precedente și pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare, ceea ce îngustează opțiunile de răspuns.
În acest context, o accelerare a inflației ar putea pune presiune pe BCE să majoreze dobânzile, iar piețele au crescut mizele pentru o astfel de decizie în 2026. Potrivit informațiilor din articol, următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie, însă analiștii nu se așteaptă la o schimbare atunci.
Recomandate
Comisia Europeană își taie prognoza de creștere și urcă estimarea de inflație pe fondul scumpirii energiei după blocarea Strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictului cu Iranul, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care vorbește despre un „șoc stagflaționist” și despre spațiu de intervenție mai redus pentru guverne și bănci centrale decât în pandemie. Într-un interviu acordat CNBC , în marja reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 de la Paris, Dombrovskis a spus că raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, așteptat în această săptămână, va include prognoze de creștere mai slabe și estimări mai ridicate pentru inflație . „Ne confruntăm cu un șoc stagflaționist”, a spus Dombrovskis. De ce se schimbă prognozele: energia împinge economia spre „stagflație” Temerile privind stagflația – combinația dintre creștere economică slabă și inflație ridicată – s-au amplificat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al menținerii blocajului în Strâmtoarea Ormuz. Închiderea rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze a ținut prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. În acest context, oficialul european avertizează că instrumentele de răspuns sunt mai limitate decât în perioada pandemiei, când statele europene au putut aplica măsuri fiscale ample pentru susținerea economiei. Ce opțiuni vede Comisia: sprijin „temporar și țintit”, fără stimularea consumului de fosili Dombrovskis a indicat că eventualele măsuri de sprijin ar trebui să fie „temporare și țintite” și să nu ducă la stimularea suplimentară a consumului de combustibili fosili. Totodată, el a precizat că UE continuă să utilizeze rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice și a menționat îngrijorări legate de posibile penurii în anumite segmente ale pieței energetice. „Cu cât conflictul se prelungește mai mult, cu atât crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare”, a spus Dombrovskis. Context: stocuri de petrol în scădere și risc de noi scumpiri În paralel, mai mulți analiști avertizează că rezervele globale de petrol scad rapid și că stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis în ultimul raport lunar că stocurile mondiale de petrol se reduc într-un ritm record și că diminuarea accelerată a rezervelor poate alimenta noi creșteri puternice de prețuri. Pentru companii și consumatori, combinația dintre energie scumpă și creștere economică mai slabă înseamnă presiune prelungită pe costuri și o probabilitate mai mare ca politicile publice să se concentreze pe intervenții punctuale, nu pe programe largi de stimulare. [...]
Europa își concentrează cea mai mare parte din PIB în câteva economii mari , iar România rămâne în eșalonul mediu: locul 16, cu un PIB nominal estimat la circa 481 de miliarde de dolari (aprox. 2.200 miliarde lei), într-un continent care ar urma să depășească 32 de trilioane de dolari (aprox. 147.000 miliarde lei) în 2026, potrivit Banking News , pe baza unei analize Visual Capitalist realizate cu date FMI. Datele provin din actualizarea din aprilie 2026 a raportului World Economic Outlook al Fondului Monetar Internațional și indică o realitate structurală: „nucleul dur” al economiei europene rămâne în vest, iar diferențele de scară față de economiile din est sunt încă mari. Concentrarea economică: trei țări, peste 13 trilioane de dolari Germania, Regatul Unit și Franța generează împreună peste 13 trilioane de dolari (aprox. 59.800 miliarde lei) din producția economică a Europei, ceea ce arată cât de mult depinde tabloul continental de câteva centre economice. În topul economiilor europene după PIB nominal, primele poziții sunt ocupate de: Germania: 5,4 trilioane de dolari (aprox. 24.800 miliarde lei) Regatul Unit: 4,3 trilioane de dolari (aprox. 19.800 miliarde lei) Franța: 3,6 trilioane de dolari (aprox. 16.600 miliarde lei) Italia, Rusia și Spania completează primele șase economii ale continentului, conform aceleiași analize. Vestul rămâne nucleul, dar energia și turismul schimbă dinamica regională Analiza notează că forța economiilor vest-europene s-a construit prin industrializare timpurie și diversificare în industrie prelucrătoare, finanțe și servicii. În același registru, statele Benelux (Belgia, Luxemburg și Țările de Jos) cumulează împreună un PIB de peste 2,2 trilioane de dolari (aprox. 10.100 miliarde lei). În est, energia are un rol major în susținerea unor economii mari: Rusia este estimată la 2,7 trilioane de dolari (aprox. 12.400 miliarde lei), iar petrolul și gazele naturale reprezintă peste jumătate din exporturile sale, potrivit materialului. În nord, Norvegia este prezentată ca un alt exemplu de economie susținută de resurse energetice, cu un PIB care se apropie de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.800 miliarde lei), la o populație de aproximativ 5 milioane de locuitori. În paralel, creșterea începe să se mute spre sud: Spania (2,1 trilioane de dolari) și Portugalia (381 de miliarde de dolari) sunt menționate printre economiile cu un ritm estimat de circa 2% în 2026, susținut de revenirea turismului după pandemia de COVID-19, autonomie energetică mai ridicată și investiții publice. România: locul 16 în Europa, în zona economiilor medii România este indicată cu un PIB nominal estimat la aproximativ 481 de miliarde de dolari (aprox. 2.200 miliarde lei) în 2026, poziționare care o plasează pe locul 16 în Europa, „în zona economiilor medii din Europa de Est”, alături de Polonia și Cehia, potrivit sursei. Materialul subliniază și o limitare importantă pentru comparațiile în dolari: o monedă puternică poate influența temporar PIB-ul nominal exprimat în USD, chiar dacă economia nu produce mai mult în termeni reali. (PIB nominal înseamnă valoarea producției anuale exprimată în bani, fără ajustare pentru inflație.) [...]
Programul european SAFE ar putea aduce finanțare mai ieftină pentru reindustrializarea apărării , cu condiția ca o parte semnificativă din producție să se facă local, potrivit ministrului interimar al Economiei, Irineu Darău , citat de Digi24 . Oficialul susține că „peste 50% din producție va fi în România în mod direct” și că instrumentul ar trebui privit ca o infuzie de capital avantajoasă pentru industria de apărare. Irineu Darău a vorbit duminică, în emisiunea „În Fața Ta”, despre ceea ce numește „mituri” legate de SAFE, în special ideea că România „aruncă banii pe fereastră” pe achiziții din afara țării. În viziunea sa, programul ar permite investiții care să ducă la o „traiectorie realistă” de reindustrializare, astfel încât „în 2030 să avem un domeniu al apărării reindustrializat în România”. De ce contează: costul finanțării și efectul în economie Ministrul a insistat pe diferența de cost între SAFE și finanțarea clasică a statului, prezentând programul ca un împrumut cu dobândă mai mică decât cea la care se împrumută România, datorită mecanismului de garantare comună la nivelul Uniunii Europene. „SAFE este un instrument cu 3% dobândă față de 7% cât are România, 3% acesta fiind posibil doar pentru că toate țările din Uniunea Europeană și-au pus împreună riscul (...), cu 10 ani perioadă de grație și cu perioadă de rambursare pe 45 de ani.” În același context, Darău a afirmat că, într-un calcul „simplist”, SAFE ar însemna „cam 1% din PIB anual” pe o perioadă de patru ani, subliniind că rambursarea ar fi împinsă mult în timp, comparativ cu un împrumut obișnuit. Componenta locală: „peste 50% din producție” în România Un element central al mesajului ministrului este că programul nu ar trebui redus la achiziții externe, deoarece o parte majoritară a producției ar urma să fie realizată în România. „Peste 50% din producție va fi în România în mod direct.” Din informațiile prezentate, miza economică este ca finanțarea să se traducă în capacități industriale și activitate locală, nu doar în importuri, însă articolul nu detaliază ce proiecte concrete ar urma să fie finanțate sau ce companii ar fi implicate. Ce urmează Declarațiile indică intenția Guvernului de a folosi SAFE ca instrument de finanțare pentru industria de apărare, cu un orizont de reindustrializare până în 2030. În materialul citat nu sunt precizate pașii administrativi următori, calendarul deciziilor sau valoarea exactă pe care România ar viza să o acceseze prin program. [...]
România poate evita recesiunea doar cu „reversări rapide” ale unor factori-cheie , iar în scenariul de bază al XTB este mai probabilă o recesiune limitată, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar , care îl citează pe Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. Economistul spune că evitarea recesiunii a devenit „relativ puţin probabilă” și ar presupune schimbări rapide în două direcții: o scădere pronunțată a prețului petrolului și o absorbție „foarte bună” a fondurilor europene. În această combinație, veniturile reale ar fi impulsionate, iar încrederea consumatorilor ar crește, cu efect de susținere pentru economie. De ce contează: decalaj între prognoze și datele recente După rezultatele din primul trimestru comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) , Cazacu consideră că estimarea Comisiei Europene de creștere economică de 1,1% în 2026 pare „dintr-un sezon încheiat de mult”. În același timp, el apreciază că și prognoza Băncii Mondiale, de 0,5%, este „destul de optimistă”. În evaluarea XTB, scenariul principal este, în prezent, o recesiune limitată. „Singura șansă” pentru o revenire: utilizarea pe scară largă a tehnologiei În acest context, Cazacu indică tehnologia drept posibilă bază pentru o nouă etapă de prosperitate, cu accent pe programe de educare pe mai multe direcții — de la familiarizare și integrare în activitățile din diverse sectoare până la dezvoltarea de produse noi, atât digitale, cât și fizice. „Care ar fi însă şansa unei noi baze pentru prosperitate? Există o posibilitate de utilizare la scară largă a noilor tehnologii. Programe de amploare de educare, pe mai multe axe: familiarizare, integrare în activităţile din diferite sectoare, dezvoltare de noi produse, atât în domeniul digital, cât şi cel fizic.” El adaugă că agricultura, alături de domeniul digital, ar putea beneficia „enorm” de optimizări, însă acestea ar veni și cu „variații severe” pe piața muncii. Impact operațional: presiune pe competențe și reconversie profesională Consultantul XTB subliniază că baza materială și echipele de profesioniști rămân importante, dar că este nevoie de extinderea capabilităților într-un mediu mai competitiv. O parte dintre angajați ar putea fi împinși spre roluri noi, iar setul vechi de cunoștințe ar urma să fie „convertit și amplificat”. Mesajul central: fereastra de oportunitate este limitată, iar amânarea are costuri. „Investiţii în inovaţie şi produse noi pentru dezvoltările de tip AI agentic, dar şi alte tehnologii emergente ar «însenina» perspectivele de productivitate şi potenţialul de creştere a economiei pe termen lung.” [...]
Datele INS indică o contracție a PIB, iar disputa politică se mută pe „cine poartă vina” pentru recesiune , după ce fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „dezastru economic”, invocând indicatori pe care spune că îi confirmă statisticile oficiale, potrivit Adevărul . Într-o postare pe Facebook, Ciolacu compară rezultatele economice pe care le atribuie mandatului său cu evoluțiile pe care le pune pe seama administrației conduse de Bolojan, susținând că actuala criză ar fi prezentată public drept „semn de însănătoșire” prin „propaganda Marelui Reformator”. Ce indicatori invocă Ciolacu: „ce am lăsat” vs „ce lasă” Fostul premier afirmă că, la finalul mandatului său, România ar fi avut, între altele, salariul net mediu de 1.055 de euro, pensia medie majorată cu 40% și o creștere a puterii de cumpărare cu 33%. El mai susține că inflația ar fi fost redusă de la 10,3% la 4,9% și că 1,3 milioane de români ar fi fost scoși din sărăcie extremă. În aceeași postare, Ciolacu susține că „Bolojan lasă în urmă” trei trimestre de cădere economică (pe care le numește „record negativ din 1999”), 55.700 de locuri de muncă pierdute și o creștere cu 38% a numărului firmelor dizolvate. La capitolul inflație, el indică un nivel de 10,7% și afirmă că „fără TVA-ul său ar fi fost 4,5%”, atribuind această estimare BNR. Totodată, vorbește despre opt luni de prăbușire a consumului, „cea mai mare cădere din 2009”, și despre scăderi ale puterii de cumpărare la salarii și pensii. „Asta spun cifrele, nu propaganda bolojalnică, care vrea să ne convingă că nu trăim mai rău, ci mult mai bine.” Contextul economic: INS confirmă scădere în T1 2026 Atacul politic vine după ce datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din 2026, după o scădere de 1,5% în ultimul trimestru din 2025, pe serie brută ajustată sezonier (detalii în materialul Adevărul despre datele INS). Potrivit INS, produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2% față de trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru din 2025, PIB s-a redus cu 1,5%. INS mai precizează că PIB a înregistrat o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2025, iar seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimărilor pentru T1 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată anterior (Comunicatul nr. 87 din 9 aprilie 2026). De ce contează pentru economie Dincolo de schimbul de acuzații, datele INS indică o contracție a activității economice, ceea ce amplifică presiunea pe politicile economice și pe măsurile care afectează direct consumul, inflația și piața muncii. În acest context, interpretarea indicatorilor devine un instrument de luptă politică, iar următoarele comunicări statistice vor fi esențiale pentru a confirma dacă scăderea rămâne episodică sau se adâncește. [...]
Pe termen lung, războiul din Iran ar putea forța o „întărire” a lanțului global de aprovizionare cu energie , cu efecte potențial favorabile asupra securității energetice și, implicit, asupra prețurilor, arată o analiză CNN . Ideea centrală: șocul economic actual ar putea accelera investiții și decizii care reduc dependența lumii de un singur punct critic – Strâmtoarea Hormuz – prin care trece o parte importantă din comerțul global cu petrol. Miza economică este că, dacă statele și companiile își diversifică rutele și sursele, economia globală ar deveni mai rezistentă la blocaje și la „șantaj” energetic. În analiza CNN, cu cât conflictul durează mai mult și cu cât efectele economice sunt mai dureroase, cu atât crește stimulentul pentru schimbări structurale care, în mod normal, se fac lent. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz ca punct de blocaj Războiul a scos la iveală vulnerabilități ale lanțului global de aprovizionare cu energie, descris ca un sistem complex care încearcă să echilibreze eficiența cu redundanța (capacități alternative). CNN notează că faptul că Iranul ar fi putut întrerupe relativ ușor accesul lumii la „o cincime” din petrolul global, folosind mine, drone improvizate și bărci rapide, obligă la o reevaluare și la schimbări permanente. O direcție considerată probabilă este dezvoltarea de conducte de petrol și gaze în Orientul Mijlociu care să ocolească Strâmtoarea Hormuz, prin rute ce traversează Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În logica prezentată, astfel de investiții ar reduce și costurile de asigurare și riscurile incluse în prețul transportului prin ape tensionate. Ce schimbări ar putea apărea în piața energiei Analiza indică trei posibile efecte economice cu bătaie lungă: Diversificarea rutelor de transport (inclusiv conducte care ocolesc Hormuz), ceea ce ar putea face aprovizionarea mai sigură și, în timp, mai ieftină. Slăbirea sau chiar dezmembrarea OPEC , cu potențial de reducere a prețurilor la petrol și gaze, dacă influența cartelului asupra cotelor de producție scade. Accelerarea tranziției către energie regenerabilă , pe fondul șocului petrolier, ceea ce ar diminua dependența de combustibili fosili. CNN mai notează că cererea globală de energie crește rapid, inclusiv pe fondul construirii de centre de date pentru inteligență artificială, mari consumatoare de electricitate. În acest context, SUA ar putea fi bine poziționate dacă lumea își reduce dependența de energia din Orientul Mijlociu, având în vedere rolul gazului natural în producția de electricitate și creșterea capacităților de export. Semnale că repoziționarea a început deja Potrivit analizei, unele mutări sunt deja vizibile. OPEC „a început să se destrame”, iar Emiratele Arabe Unite – al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, conform CNN – ar fi anunțat că părăsește cartelul, ceea ce i-ar slăbi capacitatea de a impune cote care mențin prețurile ridicate. Pe zona de regenerabile, CNN citează date ale think tank-ului energetic Ember: exporturile Chinei de tehnologie solară, baterii și vehicule electrice au atins maxime istorice în martie, pe fondul șocului de preț la petrol. Riscuri și efecte secundare: nu toate consecințele ar fi pozitive Analiza avertizează că scenariul „beneficiilor” nu este sigur. Un nou regim iranian ar putea fi mai radicalizat, iar conflictul ar fi creat un „plan” de folosire a pârghiilor economice: dacă Hormuz devine mai puțin relevant, Iranul și aliații săi ar putea amenința alte rute sau conducte. În plus, deși slăbirea OPEC poate părea favorabilă consumatorilor, CNN subliniază că eliminarea cartelului ar reduce șansele unei coordonări globale într-o viitoare criză energetică. Iar tranziția către regenerabile ar putea lovi anumite regiuni producătoare de petrol: dacă cererea scade pe termen lung, prețurile ar putea coborî sub nivelurile de dinaintea războiului, afectând industria – exemplul dat fiind Bazinul Permian din Texas. În concluzie, „partea bună” invocată de economiștii citați în analiză ține de schimbări structurale care se văd, de regulă, abia după 10–20 de ani, iar rezultatul final depinde de ce efecte ale războiului se vor dovedi permanente și care vor fi temporare. [...]
